873 matches
-
vorba despre aceleași trei dimensiuni principale care au dominat și tranziția postcomunistă - desigur, cu toate particularitățile timpului lor. În acele vremuri, integrarea instituțională însemna, înainte de toate, o clasă politică autohtonă integrată în clasa politică occidentală, în primul rând o familie domnitoare care să facă parte din mica elită a familiilor conducătoare ale societăților occidentale. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, clasa politică românească era deja suficient de occidentalizată pentru a fi conștientă de această necesitate și pentru a o adopta ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
apărare cea mai eficace împotriva marilor corupți. Aparenta acceptare a situației este, la acest personaj, similară cu cea a lui Vlaicu din piesa lui Al. Davila, care trebuie să câștige timp pentru ceea ce și-a propus, după cum relația cu bătrânul domnitor, hulită de toată lumea, aduce aminte de stratagemele unor personaje precum Anca din Năpasta lui I.L. Caragiale sau Nastasia din Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu. Finalul piesei este unul în notă pesimistă, virtutea dovedindu-se copleșită de impostură: Anița și iubitul
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
acest mic exemplu că în România nimic nu e simplu. Dacă iluștrii morți Ștefan, Țepeș, Mircea provoacă atâta fierbințeală, de ce să ne mirăm că a vorbi despre rolul securității și al comuniștilor în ruinarea României iscă adevărate războaie civile? Bieții domnitori, de-ar fi știut ei în ce bătălii le va fi târât numele, probabil că ar fi lăsat testamente peste testamente că nici ei, nici urmașii urmașilor lor nu sunt nici securiști, nici comuniști, ci niște bieți comandanți de oști
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră din programul iluminist de instruire și culturalizare a poporului, depășesc momentul Școlii Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora li se evidențiază calitățile morale, politice, militare și culturale. Cărturarul așază la baza civilizației românești Antichitatea clasică și istoria romanilor, subiect a două dintre contribuțiile sale: Istoria romanilor (1829-1830), prelucrare după
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
unui ciclu autumnal” (Valeriu Cristea), îmbinând documentul cu ficțiunea și folosind procedeul romantic al descoperirii unui manuscris, scriitorul radiografiază, cu instrumentele romanului balzacian, o epocă tumultuoasă, dominată de mari personalități. Nicolae Bălcescu (imaginat ca prieten al naratorului-personaj), generalul Gheorghe Magheru, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu sau legendarul haiduc Radu sunt apariții vii, antrenate în conflicte complexe. Romanele istorice ale lui S. se impun ca realizări ale genului în literatura noastră. SCRIERI: Cezar Petrescu, București, 1957; Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
ea figurează în Sintagma bizantinului Matei Vlastaris, codice copiat și în Moldova chiar din porunca lui Ștefan cel Mare). A fost obligat Vodă să se însoare din nou. Obligat și de moartea soțiilor și de dorința (imperioasă în cazul caselor domnitoare) de a avea un moștenitor. Putea obține, în acest sens, îngăduință de ierarh. Și poate chiar a făcut-o, dând prioritate necesităților „publicului”, căci dispozițiile Bisericii erau foarte severe în privința însoțirilor admise și a numărului lor (câteodată Ecclesia ortodoxă, deși
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
curgerea ei istorică, chipurile nevestelor lui Ștefan cel Mare. Iorga spunea chiar undeva că „unul din cele dintâi chipuri de Doamne ale Moldovei, care se cunoaște până acum” este cel al Mariei (Maria Voichița, și ea o viitoare văduvă), fiica Domnitorului muntean Radu cel Frumos, brodat pe o perdea de ușă de la Mănăstirea Putna, cu coroana așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de dantelă, apuseană, pe care o purtau și grofițele din Ardeal, ca și nobilele kievene”338. Schimbarea funcției unui veșmânt (este evocat conteșul, haina răsăriteană, purtată mai ales de polonezi și de unguri, care marchează un „privat” al membrilor familiei domnitoare 339) poate marca trecerea dinspre „public” spre „particular”. Iorga credea că, într-un cadru „neoficial”, „domestic”, Voievozii se îmbrăcau (Doamnele lor nu puteau face excepție) precum boierii: „întru Domni și boieri nu e altă deosebire în ceea ce privește îmbrăcămintea decât bogăția mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe pereți face să poată fi înțelese și ca spații de inițiere, de instruire, în care privitorul poate învăța nu numai genealogia și faptele sfinților, ci și descendența dinastică a Domnitorului ctitor”13. Boierii i-au urmat pe Domni în înălțarea lăcașelor de rugăciune. Istoria a păstrat numele unor harnici ziditori de biserici și mănăstiri. în țara Românească, șirul (pe care îl reproduc după prețiosul Dicționar... al lui Nicolae Stoicescu) începe cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur că nu în termenii, total deformați, pe care îi recepta și îi consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor îndeobște de a avea două și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a timpului: când s-au măritat, Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa și Smaranda aveau cel mult 16 ani, iar Safta și Ancuța nu trecuseră de 13-14 ani) urmărea întemeierea unor alianțe profitabile, imediat sau în perspectivă. Ginerii, coborâtori ai unor case domnitoare din Moldova („Constantin vodă încă viind de la paza bohazurilor la scaun, despre toamnă, au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaș vodă, carele mai nainte au fost domn la Moldova
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
foamete mare în 2 ani, a patra multe boale și nevoi gréle și cu tot chipul de bube” - Letopisețul Cantacuzinesc) epidemiilor (de durată, uneori), „pedeapsă” de care oamenii nu se puteau apăra decât în chip precar, nu scăpau nici casele domnitoare. Chiar dacă se fereau de reședințele obișnuite (la 7 septembrie 1588, Giovanni de Marini Poli îl afla pe Petru Șchiopul așteptând „în tabăra unde locuiește acum sub cort [fugind] de primejdia ciumei”; „Șăzându domniia la Târgoviște și pentru boala ciumii, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui. Însă din moment ce cazurile pe care trebuia să le tratez necesitau mai degrabă utilizarea instrumentelor chirurgicale, am amânat acest experiment. Ne-am Întors la Bagdad via Urugurd și Kermanshah. La Urugurd am fost reținuți pentru câteva zile de shazadah (prințul domnitor), care ne-a cerut să ne ocupăm de câțiva pacienți din familia sa, a căror vindecare ne-a adus o sumă de bani acceptabilă și câteva cadouri mărinimoase. Aici am avut Încă o dată ocazia să fim martori la deprinderile și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
său, pe Carol I, așa cum procedaseră toți ceilalți șefi de Misiuni diplomatice acreditate În Capitala otomană. Că justificare a atitudinii sale, el a invocat faptul că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi Însemnat că Rusia Îl recunoștea oficial că domnitor al Principatelor Unite, ceea ce nu era cazul. În consecință, el pretindea că domnul să-i fi făcut primul vizită protocolara, pe care era dispus să i-o Întoarcă, dar numai că unei persoane particulare <ref id="7"> 7 Ibidem, p.
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de reformarea și modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de aducerea, pe tronul noului stat creat, a unui principe străin dintr-o casă domnitoare europeană, o unanimitate copleșitoare față de oricare altă problemă care frământa societatea românească de atunci. Opțiunea românească nu era o noutate și nu românii erau cei ce doreau primii să o pună În aplicare. O făcuseră Înaintea noastră și alții, aflați
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
formă concretă, de necontestat, În programul unionist adoptat de cele două Adunări ad-hoc din octombrie 1857. În acest program una din condițiile de bază, vitale ale existenței statului național român, era „prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori să fie crescuți În religia țării” <ref id="2"> 2 Acte și documente relative la istoria renașterii României, București, 1896, vol. VI, partea I, p. 74; vol. II, partea a II-a, p. 44
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
strategic la Întâlnirea a trei mari imperii, aflate În dispută pentru controlul acestei părți din continentul european și având În granițele lor milioane de români. Acesta era și motivul pentru care dinastia străină nu trebuia să aparțină uneia din casele domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai vechile lor tendințe anexioniste. În aceste condiții, cea mai bună soluție a părut să fie Înscăunarea unui domnitor care, funcționând pe principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, să exercite prin prerogativele
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce urma a fi ales i se cerea să accepte ca „cea mai sacră a sa datorie a grăbi Înfăptuirea acestei uniri pentru a se justifica speranțele noastre și pentru ca ziua cea mai frumoasă a domniei sale să fie aceea când
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
un legământ În care, luând În considerare situația țării și interesele ei, precum și votul celor două Adunări ad-hoc, se angajau ca „la caz de vacanță a tronului, să susținem prin toate mijloacele alegerea unui principe străin dintr-una din familiile domnitoare În Occident”. În același timp, ei se legau „pe onoare” să voteze „un principe străin” și „să stăruim În acest vot până-l vom dobândi” <ref id="16">16 D. A. Sturza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
având În frunte pe Carol I, ne spune că Epoca Unirii de care ne am ocupat aici, cu marile ei schimbări și realizări, se Încheiase cu o Împlinire deplină a aspirațiilor românești: prințul străin cu drepturi ereditare aparținând unei case domnitoare din Europa Occidentală devenise o realitate.
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
colț al țării românești.<footnote Al. Tzigara-Samurcaș, Marturisiri si-li-te, Tipografia “Convorbiri Literare”, Buc., 1920, p. 115 footnote> Capitolul II ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ DE FAMILIA REGALĂ, LA CASTELUL PELEȘ Încă înainte de construirea Castelului Peleș, Sinaia, era locația preferată a familiei domnitoare a României dar și a apropiaților lor. În acest sens, un eveniment deosebit a fost vizita prințesei Maria de Wied, mama Elisabetei I, care a venit să-și vadă fiica și nepoata (prințesa Maria). Sosită la Sinaia la 19 iulie
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
ca și din mai toate statele europene, asasinarea țarului Alexandru al II-lea; mai mult, pentru marele istoric chiar și maniera de Înfăptuire a respectivului act apărea discutabilă, pe considerentul că singurii săi beneficiari politici ar fi fost, alături de Casa Domnitoare, liberalii guvernamentali. În consonanță cu viziunea sa „tradiționalistă” asupra rolului monarhiei În istoria noastră, N. Iorga a ținut a sublinia Însemnătatea Înfăptuirii Regatului nu la nivelul acțiunii politice, ci la cel al suportului popular, „În noul titlu ... «de rege», milioanele
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
avansurile românești, din motive variate, de la cele politico strategice (complicațiile politice cu AustroUngaria, responsabilități material-militare suplimentare, menajarea relației cu Rusia) până la cele personale, dinastice. În particular, Încercarea oficialilor români de a da substanță alianței dinastice existente Între cele două case domnitoare s-a Împiedicat de la primii pași. Animozitatea ce domnea Între cei doi monarhi, Carol I și Wilhelm al II-lea, a transformat legătura dinastică dintr-un potențial atu al relațiilor româno germane, Într-o slăbiciune. În mai 1898, ministrul român
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
voievod are, în general, în numeroasele variante din germană și rusă, titlurile Geschichte Dracole Waide și Skazanie o Drakule voevode. Versiunea germană, având la bază textul original, scris în intervalul august - noiembrie 1462 de un sas, probabil din Brașov, creează domnitorului român efigia literară a tiranului Dracula. Această optică asupra lui Vlad Țepeș servea intenției lui Matei Corvin de a-l discredita pe domnitorul român în fața Apusului, justificând astfel schimbarea atitudinii politice față de acesta și abandonarea campaniei antiotomane în care se
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
îl încoronează pe Maximilian ca rege al Ungariei și tot el rostește discursul funebru la moartea lui Ferdinand I. Diploma de reînnobilare ca baron imperial, în 1548, îi va reaminti originea și genealogia ilustră ce îl legau de vechi familii domnitoare românești.Detractorii și invidioșii nu au lipsit să se manifeste în fața acestei personalități proeminente. Din cauza războaielor religioase dintre catolici și luterani, O. se află pe câmpul de luptă de la Mühlberg (1547) și mai târziu la asediul cetății Ovár (1566). Ofensiva
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]