9,278 matches
-
zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu istorisește despre momentul eroic al
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
de menziluri“ care trebuiau să asigure la fiecare „menzilhanea“ (poștă) să funcționeze „o căpetenie de slujitori“ ajutată de un „beșliu“ (păzitor) sau doi, după necesitate, care avea sarcina să asigure „paza drumului de oameni răi“. Primele restricții În anul 1801, domnitorul Alexandru Moruzi le cere Agăi și Vel-Spătarului să ia măsuri împotriva „vizitiilor netrebnici“ care circulau cu viteză, stricau podurile (pavajul cu butuci din lemn care acoperea unele drumuri) și nu se sfiesc a „sacatefsi“ (lovi) oamenii, dispunând ca făptuitorii să
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost prezentată și susținută în parlament de Mihail Kogălniceanu și semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875 a fost adoptată Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți care, la articolul 2, prevedea că până la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de măsuri și greutăți care să
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
DE LUNĂ (vizibilă în țara noastră). agenda aniversărilor Sâmbătă, 10 mai Carol I Această dată este legată de trei evenimente din istoria țării noastre. În 10 mai 1866 sosește la București principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care va purta titlul de domnitor până în 10 mai 1881, când este proclamat rege (ziua de 10 mai devine astfel sărbătoarea națională a României). Carol I a adus schimbări majore în viața statului român și a avut o contribuție esențială în proclamarea Independenței, în 10 mai
Agenda2003-19-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280995_a_282324]
-
dar în spatele unor arme străine. „Cine știe dacă, fără 11 februarie (1866 - n.n.) nu am fi astăzi uniți cu Banatul și cu Transilvania, dacă astăzi ar mai fi Carpații pentru neamul românesc” - scria în 1912, întristat, prefectul care, apropiat fiind domnitorului, fusese arestat la Palat înainte ca lui Cuza să i se ceară să abdice. În epoca sa, se spune că a purtat la o aniversare a Unirii costumul lui Mihai Viteazul. Ziarele vremii sale din Transilvania îl zugrăvesc ca pe
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
printre conaționali, înainte de exilul din care avea să se întoarcă doar pentru odihna veșnică. De ce bănățenii? Spun cronicile - și e prea aproape de noi ca să nu le dăm crezare - că atunci când l-au silit să abdice, conjurații l-au trecut pe domnitor printre soldații cărora le ceruseră să se întoarcă cu spatele. De ce le-ar fi păsat? Căci Alexandru Ioan Cuza, în pofida slăbiciunilor umane, în pofida inamiciției celor pe care îi deposedase de averi sau iobagi, se bucura de admirația celor mulți. Și
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
românești. Aurel Cosma jr., în uluitoarea sa trecere „Prin Timișoara de altădată“, apoi Vasile Dudaș au cercetat și presa vremii, și alte documente care să reconstituie ceea ce poate fi numit „ultima noapte printre români”. Hotelul la care a poposit fostul domnitor se numea „Trompeter” - „Trompeta“. „Temeswarer Zeitung“ remarca faptul că diligența specială care l-a adus pe fostul domnitor atrăsese atenția pe tot parcursul rutei. Căpitanul suprem al orașului, Petru Cremena, organizase manifestările de simpatie și la sosirea lui Cuza, în
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
presa vremii, și alte documente care să reconstituie ceea ce poate fi numit „ultima noapte printre români”. Hotelul la care a poposit fostul domnitor se numea „Trompeter” - „Trompeta“. „Temeswarer Zeitung“ remarca faptul că diligența specială care l-a adus pe fostul domnitor atrăsese atenția pe tot parcursul rutei. Căpitanul suprem al orașului, Petru Cremena, organizase manifestările de simpatie și la sosirea lui Cuza, în după-amiaza zilei de 7 martie 1866, și a doua zi, în 8 martie, când prințul și familia sa
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
emisă la Paris, actul de deces din arhiva Primăriei Heidelberg și altele. Totuși, Nicolae Iorga a insistat pe lângă Carol II să includă oficial, prin decret regal, casa familiei Cuza din Huși pe lista monumentelor istorice, ca presupus loc al nașterii domnitorului, iar în alte surse, cum ar fi Dicționarul enciclopedic Larousse ediția 1968 sau Enciclopedia Britanica, ediția 1994, Alexandru Ioan Cuza figurează cu locul nașterii la Galați. Toate cele trei orașe pot să-și revendice legături cu domnitorul de-a lungul
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
loc al nașterii domnitorului, iar în alte surse, cum ar fi Dicționarul enciclopedic Larousse ediția 1968 sau Enciclopedia Britanica, ediția 1994, Alexandru Ioan Cuza figurează cu locul nașterii la Galați. Toate cele trei orașe pot să-și revendice legături cu domnitorul de-a lungul vieții acestuia. Bârladul, însă, rămâne acceptat ca cel mai probabil loc al nașterii lui Alexandru Ioan Cuza. Cuza al Germaniei De la Timișoara, Alexandru Ioan Cuza a plecat spre Pesta, Viena, Florența. Peregrinările sale europene sunt marcate de
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
folclorice sau trupe de muzică ușoară românească din țară. Asociația culturală „Alexandru Ioan Cuza” din Germania a trecut cu bine și pragul secolului XXI, marcând, printre altele, și atât de departe de România ziua Unirii Principatelor și celebrându-l pe domnitorul care a reușit să întrunească, în urmă cu 144 de ani, voturile valahilor și moldovenilor.
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
la București, unde a executat o serie de fotografii, care sunt, poate, cele mai vechi imagini ale Capitalei, ajunse astăzi neprețuite documente iconografice. ALEXANDRU BELLU BELLIO, boier de viță veche, urmaș al lui Ștefan Bellu și a Elizei Știrbei (fiica domnitorului Barbu Știrbei), a realizat imagini pitorești din viața de la țară. Cele mai vechi ateliere fotografice, după datele cunoscute până în prezent, sunt încă din 1843: în București Wilhelmine Prinz, Carol P. de Szathmáry, Friedrich Binder, dagherotipist, apoi fotograf, cel al lui
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
unei conferințe de presă desfășurate în această săptămână, programul manifestărilor dedicate Zilei Poliției Române (25 martie). Acestea se vor derula sub semnul apropierii de comunitate: „Poliția timișeană este Poliția ta“. În data de 24 martie va avea loc dezvelirea bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în fața sediul inspectoratului. Nu vor lipsi, de Ziua Poliției Române, avansările, premierile, competițiile sportive. În Sala Operei va avea loc un spectacol, urmat de un cocteil, iar în Piața Victoriei se va organiza un foc de
Agenda2003-10-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280777_a_282106]
-
fiind stabilită, se speră, definitiv pentru ziua de 25 martie. În Timișoara, manifestările prilejuite de sărbătoare, și organizate de Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, vor debuta luni, 24 martie, de la ora 16,30, când va avea loc dezvelirea bustului Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în fața sediului I.P.J. Timiș. Invitații, reprezentanți ai administrației publice locale, ai Ministerului de Interne, se vor reuni mai apoi în holul Operei Române din Timișoara, pe scena căreia va fi susținut un spectacol dedicat aniversării, cu
Agenda2003-12-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280830_a_282159]
-
saturează textul; poetul manifestă o dispoziție figurativă continuă, plină de fantezie, în ciuda versului de aparențe cuminți. Ca orice clasicist tardiv, el profită de mutațiile grave ale limbajului poetic petrecute în epoca simbolistă și după aceea. O situație specială reprezintă apariția domnitorului Negru-vodă: ivirea lui întrun decor geografic precis și verificabil (Argeș, Rîul Doamnei) ne arată în ce măsură perspectiva legendară contaminează poezia lui Pillat, aflat mereu în căutare de tradiții existente sau inventate de el însuși. Ar fi vrut, asemenea lui Alecsandri, ca
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
ceremonial religios, depuneri de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, defilarea gărzii de onoare, precum și hora Unirii. După terminarea manifestărilor din Piața Unirii, oficialitățile se vor deplasa la Biserica Trei Ierarhi, unde vor depune coroane de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Liderii locali ai PSD și PDL Gheorghe Nichita și Mihaela Popa au făcut apel atât la politicieni, cât și la simpatizanții partidelor să nu politizeze festivitățile de la Iași organizate de Ziua Unirii. Primăria și Garnizoana Iași vor
Băsescu, aşteptat la Iaşi şi la Focşani de Ziua Unirii () [Corola-journal/Journalistic/27237_a_28562]
-
a porni o mișcare și de a aduna banii pentru zidirea unei mărețe catedrale, cum se cuvine să aibă Bucureștii, capitala glorioasei Românii”. Cine era „Beizadea Mitică”? Dimitrie Ghica, zis „Beizadea Mitică” (31 mai 1816-18 februarie 1897), era fiul fostului domnitor pământean al Țării Românești Grigore Ghica și care, după studii militare la Viena și Berlin, a intrat ca ofițer în garda imperială rusească. După întoarcerea sa în țară a fost, pe rând, consilier la Curtea de apel, prefect de poliție
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
de faptul că ai noștri au putut investi, ei nu...Trebuie să recunosc că relațiile cu fostul Patriarh al Ierusalimului erau mai bune. BOR a ajutat mult celelalte Biserici surori, mai mici, din Antiohia sau Ierusalim, nu doar în timpurile domnitorilor, ci și în comunism. Atât cât a putut, în acele vremuri grele, a sprijinit material Bisericile respective. Chiar circula o vorbă: ierarhii Antiohiei vin la București cu geamantanele goale, ca să aibă loc să plece cu ele pline!”. „Deși în urma vizitei
DE CE Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu PATRIARHIA ROMÂNĂ. Ceartă pe bunurile lumeşti din Ţara Sfântă () [Corola-journal/Journalistic/26489_a_27814]
-
în Parlament, ci și printr-o serie de apariții editoriale care prezintă, sintetic, istoricul și evoluția acestei importante instituții a statului democratic. Totodată, reprezentanții Curții de Conturi au fost decorați, joi, de Traian Băsescu În urmă cu 150 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga Legea de înființare a Înaltei Curți de Conturi a României. Actul normativ prin care instituția de control devenea realitate deschidea calea modernizării statului român și a reprezentat un pas important către civilizație, afirmă, într-un interviu
CURTEA DE CONTURI, 150 de ani de existență. Ce a făcut Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25974_a_27299]
-
a lansat în circuitul numismatic un set de trei monede (aur, argint și tombac cuprat) și o monedă de argint dedicate aniversării a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României. Ca elemente de identificare, monedele redau portretul domnitorului Al. I. Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi de la 1864, stema României, valoarea nominală și inscripțiile în arc de cerc: "ROMÂNIA" și „ALEXANDRU IOAN CUZA". Pentru această emisiune, BNR a produs 150 de seturi de
CURTEA DE CONTURI, 150 de ani de existență. Ce a făcut Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25974_a_27299]
-
care îl arăți veneticului este atîta adevăr cîtă distanță sufletească te desparte de el. Din acest motiv, defectele ți le afli mai ușor în pupila alogenului, cu condiția să pleci urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, sînt o astfel de mărturie sub auspicii critice. Născut la Constantinopol în 1798, într-una din familiile grecești din care turcii culegeau candidați pentru caftanul de domnitor al Țărilor Române, Suțu își petrece copilăria pe malul Bosforului
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, sînt o astfel de mărturie sub auspicii critice. Născut la Constantinopol în 1798, într-una din familiile grecești din care turcii culegeau candidați pentru caftanul de domnitor al Țărilor Române, Suțu își petrece copilăria pe malul Bosforului, pătrunzînduse de timpuriu de ura ancestrală cu care elinii își priveau cotropitorii turci. Învață de mic umilința supusului aflat la discreția capriciului otoman și deopotrivă crește în cultul eliberării Greciei
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
Cult, cunoscător de limbi străine și fin mînuitor al protocolului diplomatic, Suțu va fi martorul a trei regimuri politice: protectoratul generalului Kiseleff, la al cărui Regulament Organic va contribui ca expert în statistici economice, domnia de 15 ani a primului domnitor pămîntean, Mihai Sturdza, și apoi aceea mai scurtă, de cinci ani, a lui Grigore Ghica. Sub cei trei stăpînitori, Suțu va fi dregător pe felurite posturi, de la postelnic și vornic pînă la logofăt sau secretar însărcinat cu corespondența secretă a
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
pămîntean, Mihai Sturdza, și apoi aceea mai scurtă, de cinci ani, a lui Grigore Ghica. Sub cei trei stăpînitori, Suțu va fi dregător pe felurite posturi, de la postelnic și vornic pînă la logofăt sau secretar însărcinat cu corespondența secretă a domnitorului. I-a cunoscut îndeaproape pe Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau I. C. Brătianu, și a fost martorul venirii principelui Carol în țară. Într-un cuvînt, nervii i-au gustat otrava a patru decenii de politică autohtonă, ale cărei dedesubturi le descrie
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
prevedea. Mereu e martorul incidentelor, niciodată protagonistul lor, discordiile le trăiește din postura de victimă, în genere nu are decît inițiativa binelui, iar răul, dacă se petrece, e adus de dușmani. Suportă povara serviciului împotriva conștiinței, vrea să renunțe, dar domnitorul nu-i dă încuviințarea. Ca într-o potriveală nefastă, logofătul e însuflețit numai de planuri luminoase, dar istoria cea mașteră, întruchipată în afurisită de șiretenie indigenă, îi strică socotelile. În jur capetele cad, miniștii sînt izgoniți, oamenii mor, dar Suțu
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]