9,399 matches
-
amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună sunt vechi de peste 100 de ani. Legenda spune că sabia lui Ștefan cel Mare ar fi fost făurită
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
sunt atuuri ale romancierului Corneliu Leu, probate convingător de la debutul din 1956 (la vârsta de numai 24 de ani!) în genul proteic, cu „Ochiu dracului”, ori de la „Plângerea lui Dracula” (1977) până la „Patriarhii” (1979), „Romanul nopții de februarie” (1984), detronarea „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza” (1866), „Anonimul Brâncovenesc” (1994), „Spionii birocrați” (1996) sau până la „Roma Termini”, cap de pod al ciclului „Blesteme contemporane”, lansat în 2011. Corneliu Leu - paltin semeț și brad argintiu, veșnic verde, în Panteonul bărbaților exemplari ai culturii române
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dan_lupescu_corneliu_leu_leonin_a_dan_lupascu_1342587014.html [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
Astăzi, are loc, la Ateneul Român, un concert caritabil, susținut de violonistul Alexandru Tomescu și pianistul Nicolae Licăreț. Prințesa Marina Sturdza se trage dintr-o familie de domnitori, a trăit în exil câteva decenii, are în spate o carieră de excepție în jurnalism, modă, relații internaționale și o activitate caritabilă la fel de impresionantă pentru drepturile copiilor, iar de 15 ani este președintele onorific al fundației Home and Hopes for
Prințesa Marina Sturdza şi concertul caritabil by http://uzp.org.ro/printesa-marina-sturdza-promoveaza-un-concert-caritabil/ [Corola-blog/BlogPost/92586_a_93878]
-
Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași am zăbovit câteva ore, într-o seară, la sfârșit de săptămână, fiind primit cu deosebită căldură și ospătat cu bucate și cuvinte alese de prea cinstiții slujitori ai acestui minunat lăcaș de cult. Ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, unică în arhitectura românească, biserica mănăstirii are un trecut impresionant. Am privit plin de pioșenie și uimire tot ce mi se arăta și explica, am ascultat bucuros și lacom să aflu cât mai multe date de istorie și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
pleoapa municipiului Siret, de-a stânga și de-a dreapta celor două jumătăți de inimă ale aceleiași părți de țară românești -, această carte, cernită de înfrigurare și durere, a văzut lumina tiparului la Editura MUȘATINII, din Suceava, Cetatea de Scaun a Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, gratulat de contemporanul său de pe tronul din Vatican, Papa Sixtus al IV-lea, cu laurii sintagmei Athleta Christi (Luptător pentru Hristos). Volumul însumează 520 de pagini (format A5), este doldora de informații inedite ori puțin
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o cu blândețe și stabilind raporturi pașnice cu toți vecinii”. Fraza următoare are evidente accente polemice: ,,După aproape 600 de ani, s-a învrednicit să-i poarte numele cea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dl. C. Sinescu. Există acordul de cooperare și al C.N.SERVICE - C.F. REC Ș.A. prin dl. Ing. dr. Constantin Cocenescu, membru al ADR. Domnia sa a mai ridicat statui ale multor fruntași ai istoriei noastre, cea mai recentă fiind cea a domnitorului Carol I în Piață Palatului. Împreună, avem deja în lucru un proiect de ridicare a unei copii în mărime naturală a Columnei lui Traian și Decebal în fața Parlamentului României. Astfel că, aproape de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”, de unde trec subunitățile
COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIAŢA FAVORIT DIN BUCUREŞTI de GEO STROE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoromana_tdc_c_geo_stroe_1342000521.html [Corola-blog/BlogPost/340688_a_342017]
-
la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă. Referință Bibliografică: DEMN DE CONSEMNAT / Ioana
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
Mesia, Arătând lumii că se poate ajunge la euharistia ce alina Lupta pentu căutarea bogăției perfide Și pentru satisfacerea poftelor stupide, Devenea o stare chinuitoare pentru fiecare, Căci nu găsiseră leac de vindecare. Imnul lui Brâncoveanu Cândva a fost un domnitor, Om onest, cu frică de Dumnezeu, Nerenunțând la credința strămoșească Mănăstirile și bisericile cele multe Le-a-mbrăcat într-o nouă podoabă Care a adus frumusețe și grandoare. Patria mumă n-a lăsat-o-n voia osmanilor barbari Care nu se mai
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
de ani de la Căderea Constantinopolului organizat de către Facultațile de Teologie Ortodoxă și Istorie din cadrul Universității Oradea și Muzeul Județean Oradea 22 - 25 Iulie 2003 - Am participat la Simpozionul cu tema: „2004 - 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt - pregătirea și organizarea acestui mare eveniment”, desfășurat la Mănăstirea Putna, județul Suceava 18-20 Noiembrie 2003 am participat la simpozionul închinat Sf. Grigorie Palama - Thessalonic - Grecia 13 - 15 Mai 2004 am participat la simpozionul de Teologie
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
contextul integrării ei în Uniunea Europeană ... 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XVII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Acum ca adult,eram curios să aflu de ce naiba i se spune castelul lui Dracula . Totul este desigur,o mare fantezie și pleacă de la un film făcut demult de un regizor englez „ Contele Dracula ” ,în care este vorba de un domnitor transilvănean ,Vlad Dracul, care sălășluia într-un castel și era un vampir înfricoșător ce sugea sângele oricui îi trecea pragul. Lumea l-a asociat repede cu Vlad Țepeș fiindcă și-astuia îi plăcea să verse sânge ,și-i trăgea pe
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
în limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
și-au făcut stătulețe...micuțe, micucele. Târziu și le-au făcut mai măricele, dar tot separate, deși vorbeau aceeași limbă, deși aveau aceleași obiceiuri și același port, adică...aceeași istorie. Ei erau moldoveni, munteni și, când li se cășuna la domnitorii lor, se luau la harță și se războiau între ei. Când te uiți în istorie și-l vezi pe Matei Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce” cu ușurință și să se joace cu
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
aveau interese diferite. Dorința lor era clară: țărișoarele astea să rămână „țărișoare” cu orice preț. Însă, la insistențele acelor români luminați, le-au acceptat dorința, cu o condiție: țările lor să se unească, dar să fie conduse fiecare de un domnitor ales de locuitorii respectivei „țărișoare”. Știau ei ce știau (românii ăștia se vor război permanent, chiar uniți, și până la urmă tot se vor separa). Nu știau, însă, că românii, tot din firea lor, sunt și păcălici, din neamul lui Păcală
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
suntem numărați ca niște vite care trec la abator, numărăm iubitele, anii de viață, kilowații, banii de-ntreținere, hainele, cămășile, locurile pe unde am trecut, zilele, săptămânile, toamnele, iernile, tristețile și bucuriile, averile, morții, cercurile de aur aruncate spre cer, domnitorii, spânzurații și întrebările la care n-am răspuns sau nu le cunoaștem răspunsul, ne numărăm minciunile sau adevărurile, iluziile și deziluziile, facem matematică, adunări și scăderi, ne trezim cu teoria relativității a lui Albert Einstein prin inimă asupra sentimentelor în
DEVENIM NUMERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401438717.html [Corola-blog/BlogPost/342394_a_343723]
-
sfârșitul lui în chinuri și remușcări sufletești. Drama românilor transilvăneni începută prin uniatism la 1700 va continua în 1714 prin dărâmarea din temelii a catedralei și a reședinței mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Bălgrad) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta împotriva românilor ortodocși din Ardeal prin înființarea episcopiei greco-catolice de Făgăraș, iar biserica ortodoxă din acest oraș - ctitoria Domnitorului și Sfântului Constantin Brâncoveanul, a fost declarată drept catedrală episcopală. În cele
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Bălgrad) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta împotriva românilor ortodocși din Ardeal prin înființarea episcopiei greco-catolice de Făgăraș, iar biserica ortodoxă din acest oraș - ctitoria Domnitorului și Sfântului Constantin Brâncoveanul, a fost declarată drept catedrală episcopală. În cele ce urmează, Părintele Mircea Păcurariu arată că urmările actului încheiat de Atanasie Anghel au fost dintre cele mai dureroase: s-a pierdut independența bisericii ortodoxe românești din Transilvania
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
cu susținerea financiară a Administrației Fondului Cultural Național. Are 1.414 pagini, format mare și costă 115 lei. Marian Petcu Palatul Șuțu (1834), construit în stil neogotic, a aparținut marelui postelnic Costache Grigore Șuțu. La evenimentele organizate aici au participat domnitorii Munteniei, Alexandru Ioan Cuza, precum și suveranii Regatului României. În anii ocupației germane din primul război mondial, palatul a devenit reședința generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul teritorului ocupat. Edificiul a fost o vreme sediul Primăriei Municipiului București, sediu al
Istoria jurnalismului din România în date by http://uzp.org.ro/istoria-jurnalismului-din-romania-in-date/ [Corola-blog/BlogPost/93836_a_95128]
-
cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura sa ne este prezentată ca un simbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura sa ne este prezentată ca un simbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
17 ani. Frumoasa biserică a fost ridicată în stil neoclasic, iar la vremea zidirii sale trecea drept unul din monumentele cele mai de seamă ale Germaniei. Cea de-a doua excursie i-a fost dedicată lui Alexandru Ioan Cuza. Primul domnitor al Principatelor Unite s-a stins din viata la hotelul Europäischen Hof din Heidelberg, la 15 mai 1873. In Heidelberg ii poartă numele o importantă arteră rutieră „Cuzaring“, la hotelul Europäischen Hof exista o placă comemorativă și nu de mult
PE URMELE STRĂBUNILOR , UN PROIECT DE TABĂRĂ ÎNCHEIAT CU SUCCES de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1473446661.html [Corola-blog/BlogPost/353367_a_354696]