176,566 matches
-
serial de aventuri un personj animalier (un câine), înconjurat de personaje-oameni în roluri secundare. Producătorul Charles Roven, admirator declarat al serialul creat acum mai bine de trei decenii de faimosul tandem Hanna & Barbera (cei cu Tom și Jerry), arată: "Am dorit nu numai să depășim așteptările fanilor și să incorporam obișnuințele desenului animat - secvențe cu acțiune spectaculoasă, secvențe înspăimântătoare, momente comice, apariții ale unor celebrități și, bineînțeles, demascarea personajului negativ - dar și să adăugăm și o profunzime personajelor și relațiilor dintre
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
moment la îndoială cuvintele adulților, înregistrează toate detaliile și preia mesajele propagandistice transformîndu-le. Astfel, Lenin e cu adevărat "veșnic viu": "aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era viu! El stătea deasupra clasei și-l privea". El chiar își dorește să sape un bordei în pădure și să fie partizan, crede că pionierii au cravatele tăiate din steag, vrea cu toată puterea să devină pionier. Chiar dacă tocmai în momentul (atît amînat) cînd este primit în organizație, Sașa nu-și poate
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
a dotat cu carduri. Banii nu sînt mai mulți, în felul acesta, dar cel puțin știi la fiecare extragere cu cît ai rămas. Scot 500.000 de lei de la un Bank-Post. Ecranul din zid mă întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine replica din zid, "doriți să continuați ?" La așa ceva chiar
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine replica din zid, "doriți să continuați ?" La așa ceva chiar că nu mă așteptam. Plouă. Ploaie puternică și de durată. O mașină de la " Curățenia orașului" stropește impasibilă bulevardul. Dau să intru la magazinul Nick din Piața Amzei. Zăresc în fața ușii o bătrînă, ca bunicile din
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
N-am de gînd să "apăr" pe nimeni, indiferent de ce cred eu însumi despre scriitorul în cauză sau despre operele lui recente, fie că e vorba de Nicolae Breban, fie de Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu sau Fănuș Neagu. N-aș dori nici ca gestul meu să fie interpretat drept cenzură. O revistă poate, din cînd în cînd, să amîne un text, să-l "perie" ori chiar să-l refuze. Tocmai fiindcă le respect colaboratorilor noștri părerea, am procedat diferențiat: publicăm, iată
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
Discuțiile despre conținut sînt în minoritate - "ce sentimente redau poeziile"; Nu am înțeles nimic. Ce ai vrut să exprimi?"; "sper să nu fiu iar pus la zid, dar pentru că am dificultăți majore în întelegerea/ simțirea unor astfel de texte, aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E interesant că sînt aproape absente taxinomiile, clasificarea tematică sau formală a textelor: o tendință care, de fapt, caracterizează în genere critica și istoria noastră, devenind și o tradiție a școlii (ca
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
modelul posibil, este verificat Mersul trenurilor, între 18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida Condeescu, de a opri un minut trenul în urbea lui. Fapt care ne poartă cu gândul la Marcel Proust care, dorindu-și să ajungă în România la moșia lui Anton Bibescu, de la Corcova, măsoară pe un ghid diferența în kilometri dintre Paris-München-Corcova. Este de remarcat atenția cu care sînt urmărite neconcordanțele și greșelile de tipografie, implicarea edițiilor semnate de înaintași, mai
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
m-a interesat, în fiecare dintre cărțile mele, a fost să văd în ce fel pot comunica două culturi. Ultima întrebare e, inevitabil, un clișeu: ce proiecte ai de acum încolo? Am proiecte de mai lungă durată, pe care nu doresc să le dezvălui, deocamdată.
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
clădirea neterminată a Bibliotecii Naționale trece din administrarea Ministerului Culturii și a Ministerului Educației și Cercetării în aceea a Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Cu alte cuvinte, imobilul destinat de regimul comunist Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în el sediu propriu. Înainte de a da și alte detalii ale Hotărîrii (publicată în "Monitorul Oficial" din 13 iulie a.c.), să spun că situația fondului de carte din Biblioteca Națională este dezastruoasă și bine cunoscută guvernanților. Dacă
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
studieze în amănunt. Aceeași virtuozitate, indelebila amprentă �foarțiană", poate fi descoperită de cititor în traducerea Baladelor lui Victor Hugo. în concepția hugoliană, �baladele... sunt niște schițe într-o manieră capricioasă: tablouri, vise, scene, povestiri, legende superstițioase, tradiții populare. Autorul a dorit să redea, prin ele, o palidă idee despre ceea ce vor fi putut să fie poemele primilor trubaduri din Evul Mediu - rapsozi creștini al căror singur bun fiind o spadă și chitara, umblau dintr-un castel în altul, plătindu-și ospeția
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
C. Rogozanu Nimic nou în romanul Voința de putere, volumul II, al lui Nicolae Breban. Din 600 de pagini, 300 păstrează buna tradiție a ilizibilității, a pălăvrăgelii și metafizicii de cafenea. E clar, Breban nu dorește să renunțe la rețetă - nu mai e capabil să iasă din capcana unor scheme de creație extrem de rigide. Și atunci jocul de-a romanul devine periculos pentru că riscă să fie compromisă întreaga operă cu o astfel de încăpățînare creatoare, cu
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie națională în două limbi de circulație, o sinteză atât de necesară unui public occidental prea puțin familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de mare anvergură să dorească să supervizeze textul unui autor care era departe de a-și fi probat competența. Din nefericire Dimitrie Sturdza voia să facă în capitolul de istorie contemporană politică și, nereușind să-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
politic modern al vechiului oraș. O incursiune în Africa postcolonială aflată în căutarea unor repere identitare pune în lumină identificarea istoriei cu memoria - Tombouctou a devenit un argument des invocat de discursurile identitare africane contemporane, tentate să transforme cetatea legendară dorită de europeni într-un simbol și o miză pentru viitorul continentului. Cititorul care parcurge cartea Simonei-Corlan Ioan va rămîne captivat de modul în care un oraș întreg poate fi inventat cu pretenția de a fi realitate. Neînoielnic, o parte din
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
e refuzată sfera aerului, asta înainte de a se metamorfoza în fluture sau spirit eteric. în orașul acesta superb, dorințele sunt excitate la culme, natura se estompează, ținută la respect de arhitecturile fantaste ale granitului și asfaltului. Mă liniștesc de �a dori" privind intens un măr, mirosindu-l, observând structura lui sofisticată: o planetă în miniatură. Mă liniștesc de boala civilizației: consumul, incitația la producerea dorințelor - coji goale, munți în forme false fără nici un conținut, decât o vanitate pasageră a unor minți
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
din urmă, recîștigarea ex-soției cu pricina. (Nu spuneam noi mai devreme ce băieți buni sînt bandiții, niște sentimentali pe care nu îi înțelege nimeni, nimeni). Iar aici intervin problemele serioase: fiind el implicat sufletește mai poate coordona profesionist acțiunea? Ce dorește el - banii sau numai recuperarea soției? Una peste alta, aceasta-i treaba lui, treaba noastră este să votăm (vorba unui slogan de campanie electorală). Votul nostru este de 10 la 1 pentru Moulin Rouge. În vreme ce Faceți jocurile!, în ciuda distribuției, în pofida
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
ci spre nemurire. Vei schimba un loc al deznădejdii, pe altul al fericirii. Speranța nemuririi îl mișcă pe Axiochos și îl însuflețește. El declară că s-a schimbat de tot și că, departe de a se teme de moarte, o dorește. În sprijinul demonstrației sale, Socrate îi mai spune ce a auzit din gura unui mag, Gobryas, al cărui bunic, trimis de Xerxes la Delos, a citit pe niște tăblițe de bronz că sufletele coboară în infern spre a fi judecate
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
tot lui Proust? G.G.: Nu, Proust a făcut mult pentru Chateaubriand, o știți la fel de bine ca și mine, dar nu aș spune că dacă Proust n-ar fi vorbit cum a făcut-o despre Chateaubriand, eu însumi n-aș fi dorit să vorbesc despre el. E o operă, mă refer mai ales la Memorii de dincolo de mormînt, care mă interesează mult, de multă vreme, dar nu am arătat-o pînă acum în mod explicit. Nu știu exact cum s-a întîmplat
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
vreme, dar nu am arătat-o pînă acum în mod explicit. Nu știu exact cum s-a întîmplat, dar cred că dacă la un moment dat mi-aș fi spus: despre ce autor nu ai vorbit încă și ți-ai dori cel mai mult să vorbești, răspunsul ar fi fost Proust, scuze pentru lapsus, ar fi fost Chateaubriand. Dar interesul meu pentru Chateaubriand nu trece decît parțial prin medierea proustiană; Proust nu s-a interesat decît de unul dintre aspecte, cel
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
târfă, evident. Mai există o figură feminină simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul argoului, însă acestea nu sunt niște reproșuri ce pot fi aduse calității literare a unei cărții. Ce se poate spune despre ea este că nu cuprinde decât o proză neexersată, fără adâncime, înecându
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
comercianții de tot soiul: n-ar fi exclus ca deși bancnota să piardă patru zerouri, prețurile practicate de sus-zișii să se reducă doar cu trei. Și atunci?! Propunerii infantile a magicienilor de la Banca Națională i-aș face o contrapropunere: dacă dorim cu adevărat însănătoșire, ar trebui să începem prin a ne însănătoși pe noi înșine. Adică să renunțăm la minciuna cu productivitatea națională, cu creșterea PIB-ului, cu bazaconiile privind performanțele economice. Parcă e un făcut: de fiecare dată când primul
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
Cum să pariezi pe un unic gust oficial și obligatoriu? Trebuie să admit că, dacă nu-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată breasla teatrului? (Tot în paranteză fie spus, au luat an de an premii la UNITER actori
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată breasla teatrului? (Tot în paranteză fie spus, au luat an de an premii la UNITER actori, regizori și scenografi valoroși, indiferent de orice considerent, inclusiv oportunistul de care aminteam.) Sau pur și simplu să se împăuneze
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe dl Papacostea, care n-ar fi dorit să participe la efortul colegilor săi de a reînnoi versiunea din 1980 a tratatului; dacă nu refuza, "toate fragmentele de text elaborate anterior de d-sa și a căror paternitate nimeni nu a avut intenția să i-o tăgăduiască" ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
10. Sunt risipiți și pier de lângă mine Dușmanii mei, În spaimă și rușine. O, Cel Etern ! Salvarea-i doar la Tine... 7 1. În Tine numai, Dumnezeul meu, M-am bizuit. Ci dă-mi acum scăpare De cel ce ar dori cu-nversunare 2. Să mă sfâșie, cum sfâsie-un leu Ce-nghite hălci și nici o teamă n-are. 3. Daca-am greșit cuiva, de-am făptuit Fărădelege, daca-am răsplătit 4. Cu răutate pe cel pașnic ( Însă Chiar eu eram acel
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
nostru de cititori? Să țină de natură, de cultură (formație, canon etc.) ori de amîndouă? Și, mai cu seamă, să fie fără leac? Nu din orgoliu răsar aceste întrebări, ci din obligația de a ne cunoaște pe noi înșine, dacă dorim (și toți criticii adevărați doresc asta) să-i cunoaștem pe alții. Cum, adică, să pretind a citi bine miile de opere pe care timpul mi le scoate în cale, dacă nici pe mine însumi nu mă pot citi?
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]