334 matches
-
de partidele de centru-dreapta, dislocate la rândul lor de stânga moderată, care a continuat cursul pro-occidental al guvernărilor precedente. Numai în Basarabia, în ultimul deceniu, s-a votat invariabil cu „roșii”, recte cu descendenții vechii nomenclaturi sovietice, unii dintre ei drapați într-o retorică fals-europeană. Moldovenii refuză să se trezească, și chiar și după ce și-au văzut copiii fugiți în lume, la muncă grea și dezonorantă, ei votează împotriva propriilor copii... Cam așa arată, cu simplificările de rigoare, peisajul uman actual
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
căutare a echilibrului. În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie tânără și, fizicește, sănătoasă. Problemele ei sunt, desigur, legate de creație, dar și de echilibrarea dorinței. O dorință pe care orice scriitor aparținând generației anterioare ar fi drapat-o În nesfârșite precauții lingvistice, Sylvia Plath o comunică În limbajul frust, pe șleau, al unei tinere dezinhibate, dornică să cunoască repede și intens plăcerile Împreunării trupești: Privindu-mă, În anii din urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
empireul Frumosului spiritualizat; mitologia sa cu tendințe eclectice convergente unifică transtemporal memoria antichității eline, sugestii din secolul al nouăsprezecelea (unele de sorginte germană) și nostalgii verticalizante ale altora. Poet al esențelor ființei, totodată înclinat spre ceremonial și solemnități, un Doinaș drapat în sacerdot al verbului-instaurator e, concomitent, un poet uvrier formulă de găsit la Mallarmé (în Erezii artistice), în care se încadrează și Valéry. Meditativ cu vizibile deschideri metafizice, pronunțându-se (repetat) pentru dicțiunea clară, el reactiva programatic imaginea creatorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Fixat pe un centru (centru al lumii), turnul e un mit ascensional și, precum clopotul, traduce o energie solară generatoare" (Jean Chevalier, Alain Gheerbranat, Dictionnaire des symboles, 1982). Cezar Ivănescu se lasă în voia simbolismelor arhaice, cu solemnitățile lor semi-ermetice, drapându-se în călăuz știutor: Turnul se numea Turnul Prințului Fericit, Turnul Perfecțiunii Violate, Turnul Unghiului, Turnul, Turnul Cavalerului Plâns, Turnul Copilului mort, Turnul Blând, Turnul Palid, Turnul Iubitorului Morții: Blum-blum se auzea Viermele căzând cu capul de marmora treptelor: fratele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
faptă și imaginație, sau cel dintre știință și conștiință ș.a. Rămîn ideologia și imaginația în urma tehnologiei? Nu cred. Se potențează reciproc. Iar simțirea noastră vine și ea din urmă. Cel mai prost sincronizat pare trupul omului, arhaic, sexuat, (ne)rușinat, drapat în personalități dizarmonice. Acest decalaj prometeic constituie obiectul acestei încercări. Prin urmare, cine impune ritmul? Eu cred în mersul ideilor, chiar dacă adepții tehologismului se aruncă într-o stare colectivă realmente patologică. Nu cred în depășirea fanteziei, a emoțiilor și responsabilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
într-un imagism rar; el crede în triumful unei arte ce golește poezia de epic, de retoric, adunând în terenul liric amiezi fierbinți, cu ceruri transparente, culori și lumini, umbre și infernuri, cetăți și catedrale, ulițe și orașe bătrâne, corăbii drapate într-un lung miraj al depărtărilor ce țin de Africa sau de Marea Japoniei. Imaginile sunt exotice: lumina coaptă, meduzele sunt gătite cu cimbru, lumina are pragul verde, privirea pisicii aduce lumini de iris etc. L. Dimov scrie versuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întunecate revelații mărturisesc o eternă apocalipsă. Toți actanții textuali (precum, bunăoară, Nebgrohd, "zeul mic și taciturn", cu dinții verzi și "caninii mai ascuțiți decât Blestemul și coamele tigrilor", Călărețul albastru, "cel ce călătorește printre amintiri vii ca rănile", oamenii-îngeri triști, drapați în întuneric, Ucigașul sumbru, cu "neobosit trup, neobosit trup, bun de umplut Abisul" sau Faraonul din casa înnegurată, care, Cu ochiul stins, "grăbește venirea morții") se contorsionează în eforturi disperate de a se aclimatiza cu propria agonie. Fără a da
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale de poezie (și cu asupra de măsură într-o parte a prozei). Pe bună dreptate, Liviu Leonte observa că, "în paralel cu pateticul, inclusiv cu cel trecut în registrul stins, Nicolae Turtureanu a continuat să cultive cu predilecție gravitatea drapată în haine ironice și fanteziste". Adesea, discursul poematic dă senzația că se construiește tocmai după modelul Cuvintelor încrucișate ironic, într-un rebus nu foarte greu descifrabil al unui real ce violentează nu numai bunul simț poetic: "O mână taie pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Houdon, des statuettes de tanagra ou un encrier de Benvenuto ne șont que leș petites parures nécessaires à l'encadrement naturel et riche d'un chef-d'oeuvre qui est Elle" [Maupassant, Notre cœur, p.218-219]. Doamna Guilleroy are un salon, drapat cu mătase și aur în stilul Watteau. Michèle de Burne locuiește într-un mezanin mobilat cu lucruri rare și scumpe, tapițate cu stofe nuanțate și decorate de Houdon, Clodion, Boulle. În salonul ei, ochiul pictorului sesizează imediat mobilierul și obiectele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe cel din urmă să descopere sensurile criptate ale mesajului poetic, mai ales că, "în secolul XX (deci în modernitate, n. n.) alteritatea nu este nici dialogală, nici reflexivă, proiecție metaforică a subiectului (...), iar interioritatea trebuie ghicită, ea pierzându-și transparența, drapată în falduri grele de fum, ea nu poate fi de fapt captată. Ce a rămas din experiența romantică a căutării comuniunii absolute este doar faptul că celălalt poartă, dacă nu semnul minus, cu siguranță unul diferit, pe care îl introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unui popor nu dispar cu "zbierăte", nici cu supuneri docile față de puteri ce impun "reguli drepte". Sunt necesare schimbări efective. Este greu de acceptat ca violența fățișă a dictaturii decretată în 1947 la noi și în alte părți să revină drapată după 1989, în gesturi și îndemnuri periculoase. De la masacrele celor peste 70 de oameni din Oslo și de pe insula Toya în iulie 2011, la miile de morți și marile distrugeri provocate de "primăverile islamice" nord-africane, siriene din 2011 încoace, iar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
două lucrări evidențiază o estetică neobizantină. Statuile celor patru Evangheliști, turnate la Școala de Arte și Meserii, suscită atenție în baza transpunerii a unei estetici bizantine în domeniul sculpturii, iar criticul realizează o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat în spirit al familiei lui, în care orgolios se considera nu numai punctul terminal, dar și culmea, de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de către medicul italian Fracastoro 332. În fața epidemiilor, medicina era pe atunci neputincioasă. Măsurile luate erau mai mult represive și vizau "carantina" izolarea bolnavului, izolarea cartierelor, a satelor afectate, găsirea de țapi ispășitori... Slujba pentru cei morți se ținea în biserici drapate în negru, peste ei se arunca țărână (ritualul arăta importanța viziunii religioase asupra bolii considerată pedeapsă divină 333). Unele epidemii au avut consecințe catastrofale. Variola 334 și rujeola 335 care au ucis în masă populația indienilor au fost determinante în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Tallis, iar Elgar termină Concertul de vioară în si minor, Op. 61. În ziua de 6 mai, în palatul regal Buckingham, moare neașteptat și prematur regele Eduard, după o domnie de 9 ani, 3 luni și 14 zile. Carul funebru, drapat în purpuriu (Eduard nu suporta negrul: îl văzuse prea mult la mama lui), este urmat, înaintea șefilor de stat, ambasadorilor, generalilor și membrilor familiei, de calul defunctului și de cîinele lui favorit, Cezar, purtat în lesă de un valet. Eduard
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
20 ianuarie 1936 la Sandringham House (comitatul Norfolk). S-a spus oficial că ultimele cuvinte ale suveranului au fost How is the Empire? Personal nu credem în acest mit§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§. Corpul defunctului, depus pe un catafalc înalt ridicat în Westminster Abbey, drapat cu stindardul regal pe care erau așezate coroana și alte piese de regalia, a fost vegheat de o gardă de onoare compusă din Life Guards, Horse Guards, Yeomen Wardens*********************** și de cei patru fii: Eduard (noul rege), ducele de York
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mare de ceai, care stătea aburind pe măsuța de cafea acoperită cu reviste Cosmopolitan. Toți aveau câte o cană, dar nici unul nu sorbea din ea. — E numai vina mea. Doamna Henderson părea de două ori mai scundă. Halatul roz era drapat În jurul ei ca o pelerină. — Trebuia să-i fi luat afurisitul ăla de ponei... Inspectorul se aplecă ușor Înainte. — Îmi pare rău că trebuie să cer așa ceva, doamnă Henderson, dar trebuie să ne spuneți despre noaptea În care a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
statuia pe care o susținea n-a mai rămas nimic -, care a fost lăsat pe loc, pe un piedestal; străduța respectivă se numește astăzi Pié di Marmo. S-a descoperit, de asemenea, un tors feminin din marmură albă, cu veșminte drapate potrivit ritului egiptean; poate că era statuia zeiței. Fără să-i înțeleagă semnificația, oamenii au mutat-o pe o latură a Palatului Venezia, lângă biserica San Marco. Era frumoasă, mare și misterioasă; nu avea nume. Poporul a numit-o „Madama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
le pună, dar făcea prea mult caz. Măsura și așa mai departe. L-am dat afară și i-am spus să facă asta mai târziu. Sachs se strecură jos din pat și găsi un cearceaf în plus, pe care îl drapă peste fereastră, eliminând o mare parte din lumină. Se întoarse apoi în pat, se încolăci în jurul lui și adormi în scurt timp. Dar nu și Lincoln Rhyme. Pe când stătea întins, ascultând vocea criptică a maestrului de ceremonii, câteva idei începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vârful peniței pe hârtie, până ce se deschide o gură de cerneală cu două buze negre, pe care mi-e teamă să le pipăi, cum altădată, în copilărie, mi-a fost groază să mă ating de portalul acoperit cu postav negru, drapat în fața caselor celor adormiți pe veci. Tata a murit în stradă, răpus fulgerător de un atac de cord. Despotul, sub teroarea căruia am fost constrâns să merg pe drumul hotărât de el, și-a rezemat spinarea de gard și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Stephen King, prosoape umede, borcane de Wintergreen, toate astea dându-și coate, vociferând, lamentându-se cu voce tare din cauza perioadei de timp pe care au fost nevoite s-o petreacă în ascunzătoare, întinzându-se și scuturându-se de praf, apoi drapându-se artistic pe covorul din dormitor, încântate să revină la locurile lor. Ce ți-a luat așa de mult timp? îi strigă cu veselie una dintre șosete seducătorului acoperit de succes. S-a cam împotrivit, ai? — Am crezut c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să-i întrebi pe italieni cum anume își câștigă existența. Pe dinăuntru, palatul era mai ceva decât Muzeul Frick. Toată viața mi-am dorit un pat cu baldachin ca acela în care m-am trezit a doua zi dimineață. Era drapat cu dantelă italiană exact ca aceea pe care o folosește Dolce & Gabbana la corsete. Obloanele erau deschise și am putut să admir lacul și munții de afară, totul era albastru, ca pe-o peliculă Technicolor. Nu-i de mirare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
batista din buzunar, dârele de sare de pe încălțămintea de lac a vizitatorilor, ultima modă a celor ce năzuiau să acceadă în Mausoleul de marmură roșie. Trebui să se culce cu acea necunoscută, cu ochi stinși și trup deșirat și strâmb, drapat în sarafan stacojiu, cu Mesalina, în timp ce mase de copii, monitorizați îndeaproape, erau puși să ovaționeze, intonând, concomitent, asurzitorul refren: Măslina cu Slănina, Măslina cu Slănina! Îi era o silă cumplită de ventuza ei, știrbă și rece, ca o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și irozii...”. Ideea acestui vers este dezvoltată cu o maximă tensiune critică, modalitatea principală continuând să fie antiteza: "O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum la modă de vă scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii!” Pamfletul este specia literară în care sarcasmul, usturător
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
NOI LA NIMENEA Proverbul acesta, moștenit din moși strămoși, e rezultatul unui dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzănd orice speranță de îndreptare, ia lucrurile mai mult în bătaie de joc, ca și când lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să drapeze tragedia sorții noastre cu foarte multe scene comice. Realitatea tragică a vieții noastre de stat e nespusa mizerie a populațiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e ușurința și lipsa de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]