7,645 matches
-
Acasa > Versuri > Istorie > RIDICAȚI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ridicați pe culmi drapelul, Iarba este verde acasă Tu trezește-te române Constiința nu te lasă. Ștefan este viu la Putna Stă de veghe cu toți sfinții, Vor să tragă iarăși clopot Să-ți trezești tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
pe culmi drapelul, Iarba este verde acasă Tu trezește-te române Constiința nu te lasă. Ștefan este viu la Putna Stă de veghe cu toți sfinții, Vor să tragă iarăși clopot Să-ți trezești tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
este viu la Putna Stă de veghe cu toți sfinții, Vor să tragă iarăși clopot Să-ți trezești tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită, Și cu dinții lor de fiară Vor să rupă iar din hartă! Ridicați pe culmi drapelul Fiți mai
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită, Și cu dinții lor de fiară Vor să rupă iar din hartă! Ridicați pe culmi drapelul Fiți mai buni și mai uniți, Invocați în rugi tot cerul De urgii să fiți feriți!!! foto internet Camelia
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită, Și cu dinții lor de fiară Vor să rupă iar din hartă! Ridicați pe culmi drapelul Fiți mai buni și mai uniți, Invocați în rugi tot cerul De urgii să fiți feriți!!! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ridicați / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
acest festival Liceul „Grigore Tocilescu” transforma un fost târg, azi oraș, în capitala umorului românesc, a epigramei scrise în limba lui Eminescu. Stațiunea Bușteni, cu „Salonul umorului” și Mizilul cu „Romeo și Julieta la Mizil ”, țin sus, la ora actuală, drapelul istețimii prahovene. Mihai Stănescu: „Vă mulțumesc pentru invitație! Mi-a făcut mare plăcere.” Corneliu Leu: "[...]Țin să subliniez că eu mă simt angajat față de dumneavoastră, față de acest oraș, față de liceul „Tocilescu”.[...]Numai faptul că acest festival-concurs se petrece la Mizil
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Festival_international_de_poezie_si_epigrame_ed_a_v_a.html [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
Este 1 Decembrie, ziua națională a României. Ca în fiecare an, mama mă trezește devreme. Nu trebuie să întârziem la festivitatea aniversară. Ca de obicei, iau micul meu drapel adus de la Alba Iulia și plecăm grăbite. Gerul ne îmbujorează obrajii, dar eu sunt bucuroasă. Abia aștept să aud muzica militară, să admir parada militară. Trecem pe lângă o cafenea din care mirosul de cafea proaspăt măcinată și fiartă în ibric
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
ne îmbie înăutru. Îi cer mamei permisiunea să iau un covrig fierbite. Intrăm. Așteptând să mi se împacheteze deliciosul produs, privesc spre ecranul televizorului care din colțul încăperii ne aduce știrile. La mese câțiva bărbați savurează cafeaua. În jurul gâtului poartă drapele tricolore și vorbesc zgomotos. Au părul grizonat și discută despre intrarea în sediul Comitetului Județean al Partidului Comunist Român Craiova în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Înțeleg că sunt revoluționari. În timp ce vânzătoarea îmi așează cu grijă covrigii în pungă, pe ecranul
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
covrigii în pungă, pe ecranul televizorului apare imaginea coperții unui număr al revistei „Paris Match” din decembrie 1989. De pe copertă ne privește nepotrivit de sobru și hotărât un chip de adolescent în devenire, care cu mâna dreaptă ține vârful unui drapel, iar cu mâna stângă își înfășoară pânza acestuia în jurul trupului. Pe ecran apare scris: „El este Gavroche al României. Îmbrăcat în tricolor, a devenit un simbol al revoluției române”. Faptul că pare apropiat de vârsta mea mă face curioasă. Vocea
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
comunei Dobroiești din județul Ilfov, care, aflând că regimul comunist din România se clatină, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a plecat, împreună cu prietenii săi, spre capitala țării să participe la revoluție. A luat în grabă de la primărie drapelul tricolor de care nu s-a despărțit. L-a ținut strâns când vedea trupurile neînsuflețite ale eroilor revoluției pe străzile Bucureștiului. Când gerul mușca din trupul său, s-a învelit cu drapelul și căldura din suflet, izvorâtă la atingerea steagului
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
la revoluție. A luat în grabă de la primărie drapelul tricolor de care nu s-a despărțit. L-a ținut strâns când vedea trupurile neînsuflețite ale eroilor revoluției pe străzile Bucureștiului. Când gerul mușca din trupul său, s-a învelit cu drapelul și căldura din suflet, izvorâtă la atingerea steagului, l-a protejat. Înfășurat în tricolor l-au văzut reporterii de la Paris Match și inima lor a zvâcnit mai puternic, pentru că din eul lor s-a ridicat, renăscând, imaginea copilului erou al
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
mai mare cu cât au regăsit în România, la aproximativ o sută cincizeci de ani de la evenimentele descrise în romanul lui Victor Hugo, o realitate cu baricade ridicate de revoluționarii români pe străzi și cu un copil încălzindu-se în drapel, care, în cele din urmă, l-a transformat în banderole pe care le-a împărțit revoluționarilor care nu aveau tricolor. Este seară, dar nu îmi găsesc liniștea. Mă așez la masa de scris și cu cerneală roșie scriu în jurnal
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
se află localizată instituția, poate fi găsită (pentru necunoscătorii zonei) numai cu ajutorul înaltei tehnologii ori, pentru cei mai norocoși, cu ajutorul unui ghid din localitate. Ajunși în strada Santas, Consulatul General al României face notă discordantă între vilele din jur, datoriă Drapelului care, arborat la loc de cinste, îi întâmpină măreț pe toți. Echipa consulatului așteaptă să fie întregită. Consulatul General al României din Salonic funcționează în acest moment cu o echipă formată din Marian Daniel Cernat - consul, Adriana Grosu - traducător, Faust
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/micuta-romanie-din-salonic/ [Corola-blog/BlogPost/93318_a_94610]
-
Ioniță (Valea Seaca/Iași), PREMIUL ÎI Angela Dina (București), PREMIUL III Elenă Buică (Toronto/Canada), MEMȚIUNE: Mădălina Bărbulescu (Oteșani/Vâlcea) și Emanuel Enache (Răducăneni/Iași). Domnul director George Rotaru a prezentat antologia “COLUMNA ROMANISMULUI” dar a vorbit și despre arborarea drapelului (6/10m) pe 1 septembrie pe vârful COZIA. Au fost rostite alocuțiuni despre această antologie, a fost înmânat câte un exemplar tuturor membrilor prezenți în antologie și fiecare autor a recitat câte o poezie . A urmat un moment de destindere
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1441719772.html [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
tata-n gând Venind de departe. Mai apoi în sat la noi S-o aflat că tata O căzut cu alți eroi Apărându-și vatra. Și de atunci la monument Când se face apelu- Pentru tata strig:„Prezent!” Și sărut drapelul! Întreaga asistență emoționată fiind- intonează împreună cu solista Ana Hosu un cântec patriotic: „A sosit ziua dreptății/ Ziua sfântă a libertății/ Tot românul veselește/ România-ntinerește/ Noi suntem români/ Noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni!/”etc. În continuare
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
patiseria unde, de obicei mă delectez cu un cicco și o prăjitură, cina pe care mi-o permit doar uneori. În vitrina celui mai obscur magazin am văzut-o! Luminată dintr-o parte de un bec slab, impecabilă, roșie ca drapelul partidului care mă hrănește, de o frumusețe aproape ireală haina roșie din catifea, stă dreaptă în vitrină, pe manechinul cu dimensiunile 70, 45, 70, de parcă din tot Bucureștiul doar pe mine m-ar fi așteptat. Ca o stană de piatră
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
primire călduroasă 180. Se continuă, apoi, spectacolele în Banat prin concertele prezentate în 1908 și 1911 la Orșova, în 1912 la Costei ( Banatul Sârbesc) și la Oravița, în 1913 din nou la Oravița. Vestea venirii fraților din Romănia- consemnează ziarul Drapelul 181- a străbătut cu iuțeala fulgerului până la cel mai sărăcăcios cătun de pe bogata albie a Carașului, ducând cu sine fiori de bucurie. Satele pe unde aveau să treacă doiniștii erau în fierbere, în mișcare, pregătindu-se pentru primirea fraților. Gările
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
toți frații din România 182. Vizita corului Doina la Oravița a însemnat o nouă izbândă artistică și un important pas în realizarea scopului pe care Paulian îl urmărea prin concertele organizate în Banat. Acest lucru îl relevă și cronicarul ziarului Drapelul. Fraților, primiți mulțumirile noastre pentru elevarea sufletească ce neați adus. Ați venit la noi să ne încurajați și să de îndreptați pașii pe drumul ce duce spre o soartă mai bună( ... ). Dragostea și abnegația voastră au fost pentru noi ce
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Paști, pentru Ultima scrisoare a lui Beniuc și Rugă pentru părinți a lui Păunescu, pentru Nadia, Ilie, Patzaichin, Doroftei, Hagi, și toți campionii noștri olimpici, mondiali, europeni, balcanici și naționali, pentru ulcior și covată, pentru totemul Cap de lup și drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamț, Piatra Scrisă, Piatra Arsă și „Deșteaptă-te române”, Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga), Ana Aslan și Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe idee că un anxios aflat la terapie. Vrea. Își dorește cu toata ființă să scape de nepăsarea aia animalica și inexlipcabilă ce plutește în aer. Nu a văzut încă ,,manechinele,,. Va face alt tur, rapid,- un fel ,,onor la drapel,, . Acum e dinaintea manechinelor.Păpușile uriașe, din ipsos industrial și învesmântate în purpura și aur, miros a sudoare de om. Trucul nu o impresionează. Mărțina știe că este doar o butaforie ieftină, comercială. Colo, un șir de rochii negre, de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana e în toate, dorm prinții amăgirii pe oasele din turn, a mai rămas cu dinții să muște din abate vreo nubilă fecioară cu sînge taciturn... Ce vremuri schimbă cheia și pescuiesc drapele! Parcă mai ieri făina o tot schimbam pe gaz... Fii tu deci paratrăsnet la cioburi mari de stele, cînd hoți de ghindă țara o vînd pe-un blid de praz. Eu unul merg la Troia, să vînd acolo fluturi, trimiteți
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1482605836.html [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu nostim de piatră - supla Gorghiu alături de voinicosul Blaga, în haine îndoliate, în spatele unui dric (și ne ferim
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
Regina Ana va fi înmormântată astăzi, la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, necropola regilor României În această zi, toate instituțiile, autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul va fi arborat în bernă și la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, aeroporturi, porturi, gări și aerogări, precum și ca pavilion
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
Regina Ana va fi înmormântată astăzi, la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, necropola regilor României În această zi, toate instituțiile, autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul va fi arborat în bernă și la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, aeroporturi, porturi, gări și aerogări, precum și ca pavilion pe navele și ambarcațiunile
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]