742 matches
-
reprezentat sfârșitul relațiilor strânse dintre cele două cantoane, care au semnat mai multe înțelegeri de cooperare, cum ar fi contribuția cantonului Basel-Provincie la Universitatea Basel, începând cu 1976. Cantonul se află în nordul Elveției. Munții Jura traversează cantonul, care este drenat de râurile Ergolz și Birs. Principalele produse agricole sunt fructele, produsele lactate și creșterea vitelor. Industriile cele mai importante sunt textilă, metalurgică și chimică. face parte din centrul economic din jurul orașului Basel, care inculde părți din Franța și Germania, precum și
Cantonul Basel-Provincie () [Corola-website/Science/305077_a_306406]
-
cercuri separate, cu lunci lațe de 300 - 400 m, datorită adâncirii albiei de 4 - 5 m, pericolul de inundații este evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
4 - 5 m, pericolul de inundații este evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de cele trei axe hidrografice principale
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
prin pîrîul Măria (S=46 km2; L=10 km) granița față de Suhard; Ilva (S = 410 km2; L = 41,7 kmn), care prin Ilișoara își are obîrșia sub Măgura Calului din apropiere de Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele minerale constituie o bogăție deosebită datorită calității lor terapeutice, numărului mare de izvoare, cît și prin debitele ridicate. Izvoarele de pe valea Someșului Mare, Rodna
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
la circa 80 km distanță. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal față de formele
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal față de formele orografice învecinate. Orașul ocupă compartimentul mijlociu
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal față de formele orografice învecinate. Orașul ocupă compartimentul mijlociu, respectiv Câmpulungul Moldovei. Între munții Măgura-Muncelu-Hâga, care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Raba, Dunajec, Visołoka și San, ce vin din Carpați, Wieprz din Podișul Lublin, Bug unit cu Narew și Drweea ce străbate partea vestică a Mazuriei. Pe partea stângă, afluenții sunt de mai mică importanță - Nida, Radomka, Pilica și Bzura - toți drenând Podișul Poloniei de mijloc. Regimul de scurgere al Vistulei este continental, cu pierderi mari de apă vară, prin evaporație. Topirea bruscă a zăpezilor de primăvară din Carpați produce creșteri ale nivelului și, implicit, inundații. Deși aproape 2/3 din precipitații
Vistula () [Corola-website/Science/307370_a_308699]
-
sau infliximab în săptămânile 0 , 2 și 6 . Pacienții au fost urmăriți timp de până la 26 săptămâni . Parametrul principal a fost proporția de pacienți care au răspuns clinic , prin reducerea cu ≥ 50 % față de valoarea inițială , a numărului de fistule care drenau la o compresiune ușoară , în decursul a cel puțin două vizite consecutive ( la distanță de 4 săptămâni ) , fără creșterea utilizării medicamentelor sau o intervenție chirurgicală pentru boala Crohn . Șaizeci și opt la sută ( 21/ 31 ) dintre pacienți tratați cu 5
Ro_898 () [Corola-website/Science/291657_a_292986]
-
pungi de puroi în interiorul dintelui sau a gingiei, cauzată de o infecție bacteriană. Bacteriile dintr-o carie se pot răspândi la gingii, obraji, gât și limbă, formând un abces. Pe măsură ce puroiul se acumulează, apare durerea, iar abcesul erupe și se drenează singur sau este drenat printr-o intervenție chirurgicală. În condițiile unei bune igiene orale, apariția unui abces este puțin probabilă. Abcesul poate fi periapical - localizat în pulpa dentară, prezent mai ales la copii, sau periodontal - inițiat în structura osoasă de
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
dintelui sau a gingiei, cauzată de o infecție bacteriană. Bacteriile dintr-o carie se pot răspândi la gingii, obraji, gât și limbă, formând un abces. Pe măsură ce puroiul se acumulează, apare durerea, iar abcesul erupe și se drenează singur sau este drenat printr-o intervenție chirurgicală. În condițiile unei bune igiene orale, apariția unui abces este puțin probabilă. Abcesul poate fi periapical - localizat în pulpa dentară, prezent mai ales la copii, sau periodontal - inițiat în structura osoasă de sprijin a dintelui, întâlnit
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
Solona "(Szalonnapatak)", Teștioara "(Kőszénbányatelep)", Tihău "(Tihó)" și Turbuța "(Turbóca)". Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc, împreună cu satele adiacente, se
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
cu hipersecreție bronșică, exsudare sau transsudare alveolară. Tusea productivă este aproape întotdeauna expresia unor procese bronhopulmonare catarale inflamatorii, supurative (traheobronșite acute, bronhopneumopatii cronice, bronșectazii și tuberculoză), mai rar a unor procese bronhopulmonare proliferative sau a unor procese de vecinătate, care drenează în arborele bronșic (pleurezie sau supurație mediastinală deschisă într-o bronhie). Adesea inițial tuse este seacă (când există numai edem local la nivelul mucoasei), iar în următoarele zile apare o tuse umedă (prin apariția exsudatului, acesta este mobilizat prin tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
nervului laringean recurent stâng, cu paralizia coardelor vocale de aceeași parte. "Tusea cavernoasă" are un timbru metalic, care dă senzația de gol. Este întâlnită când în parenchimul pulmonar există o cavernă cu diametrul de cel puțin 6 cm, care este drenată de o bronhie liberă, care se comportă ca o cutie de rezonanță, vibrând și amplificând tusea. Se întâlnește în tuberculoza pulmonară cavernoasă, neoplasmele pulmonare ulcerate și în pneumotorax. "Tusea chintoasă" sau "tusea în accese", "tusea măgărească" survine în accese paroxistice
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
cavitatea parenchimatoasă sau din bronșie. Secrețiile patologice ajung în zonele tusigene, le irită și determină apariția unei tuse. Se întâlnește în unele cavități pulmonare: cavernă tuberculoasă, abces pulmonar, chist hidatic infectat, piotorax cu fistulă bronșică, bronșiectazie cu secreții abundente, care drenează (în funcție de poziția bolnavului), iritând zonele tusigene. Astfel, tusea care apare la schimbarea bruscă a poziției de decubit dorsal cu aceea de decubit ventral sugerează existența bronșiectaziei pe peretele posterior al conductului bronșic. Declanșarea acceselor de tuse la trecerea din clinostatism
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor vai colectoare. Apare neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de vai debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
născut în copaci, sau într-o buruiana din împrejurimile Golubacului. Gură peșterii este de forma ovala cu diagonale de 8 și 4 m. blocată în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
0,5-1,5 g/l, având calități potabile, iar cele din depozitele de luncă între 1-3 g/l. Apele de adâncime, puse în evidență de forajele hidrogeologice executate până la 500 metri, neutilizate până în prezent, au un caracter ascensional. Râurile ce drenează teritoriul județului se grupează în alohtone și autohtone. Arterele cele mai importante se găsesc în sud (Dunărea) și în vest (Oltul), și cursurile superioare ale Câlniștei și Glavaciocului care aparțin bazinului Argeșului. Procentul cel mai ridicat al scurgerii se înregistrează
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]