402 matches
-
prieten. Omul și câinele care este supus acțiunii și intervenției sale de educare și dresaj, trebuie să Întrunească anumite calități, fără de care toate eforturile sunt În zadar. De cele mai multe ori, câinele-lup nu Înțelege nimic dacă a Încăput pe mâna unui dresor slab. Succesul În această activitate este asigurat de dragostea față de rasa canină și de interesul pe care Îl depune pentru atingerea scopului propus; el trebuie să fie un om bun, calm, hotărât, stăruitor și consecvent și, cum s-a mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de mirosul specific al fiecărui om sau al unor obiecte, cât și despre dirijarea lătratului la câine. Nu s-a formulat Încă o definiție a dresajului, dar se poate spune că reprezintă totalitatea activităților de specialitate pe care educatorul sau dresorul le desfășoară pentru instruirea unui animal, În scopul prestării unor servicii În folosul omului. Educarea unui câine are ca prim scop scoaterea acestuia de sub influența instinctelor specifice speciei din care face parte, precum și obișnuirea acestuia de a conviețui printre ceilalți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie să-și pună și să răspundă la Întrebări precum: când, cu ce și cum se poate recompensa sau pedepsi patrupedul aflat Într-o situație sau alta. Cel care dă și aplică cel mai corect răspuns, a 148 câștigat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exercițiului se va folosi un vas cu alimente, din care Îi dă să mănânce În timp ce Îi pronunță numele, iar după un timp Îl cheamă pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinelui-lup, care folosește mai târziu la mersul la picior sau pur și simplu pentru plimbarea În oraș. Poziția așezat este o poziție de așteptare comodă și odihnitoare pentru câine, care se face la fel după Înțărcare, concomitent cu chemarea la dresor, obișnuirea cu zgarda și mersul la picior. În această poziție stă În șezut, sprijinit pe picioarele anterioare și cu capul Îndreptat Înainte. Pentru a-l pune În poziție așezat se apasă cu mâna stângă de crupă, iar cu cea dreaptă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
singur 153 Într-un magazin, o farmacie etc., lăsându-l la intrare În poziție așezat sau culcat până se Întoarce. În scopul Învățării și deprinderii câinelui cu acest exercițiu, i se dă comanda pentru luarea poziției culcat sau așezat, iar dresorul se Îndepărtează repetând mereu comanda „PE LOC”. când se scoală și Încearcă să-l urmeze, Îi dă din nou comanda „CULCAT” sau „ȘEZI”. După ce a luat din nou una dintre cele două poziții, i se comandă iar „PE LOC” și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
convinge de gradul de Însușire al exercițiului, se lasă câinele culcat sau așezat și se Îndepărtează de el fără să fie observat, pentru a constata dacă a rămas pe loc. pentru reușită este recompensat imediat. În scopul observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este recompensat imediat. În scopul observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului. Când stăpânul vrea să-l readucă lângă el sau să-l astâmpere din Încercările necontrolate după ce a fost lăsat liber, este chemat prin comanda „AICI”. Pentru a-l obișnui cu această comandă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului. Când stăpânul vrea să-l readucă lângă el sau să-l astâmpere din Încercările necontrolate după ce a fost lăsat liber, este chemat prin comanda „AICI”. Pentru a-l obișnui cu această comandă se folosește o curea lungă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
deplină. e. Deprinderea cu lovituri de băț se face cu scopul ca, atunci când este lovit cu asemenea obiecte sau alte corpuri contondente, să nu se intimideze ci, dimpotrivă, să devină mai agresiv și să atace. Exercițiul Începe În timpul jocului, când dresorul amenință câinele cu o nuia până când acesta nu se mai sperie, nu mai fuge, ci se repede la băț și la persoana care Îl lovește. Pentru acest exercițiu instructorul se 154 folosește de ajutorul altei persoane care, de asemenea, este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
otrăviți câini devotați și valoroși, În curțile stăpânilor lor, cărora le-au fost aruncate pe stradă sau În curte alimente otrăvite și Îngurgitate de aceștia. Pentru a obișnui câinele cu refuzul acestor alimente, se leagă câinele de un țăruș, iar dresorul se ascunde Într-un loc de unde Îl poate urmări cu privirea, În timp ce ajutorul său, travestit, Îi aruncă pe stradă sau În curte bucăți de carne, după care dispare. Se lasă câinele să vină spre bucata de carne, iar când se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să fie constrâns și să-i fie teamă de noi, pe baza unor excitanți stimulativi, cum sunt: cuvântul de laudă „BRAVO”, mângâierea cu mâna, oferirea unor alimente etc. Această metodă are și unele dezavantaje Întrucât nu asigură obediența totală față de dresor, Îndeosebi când este distras din munca sa execuțională de unii excitanți prezenți În apropierea sa, motiv pentru care se combină cu prima metodă. Metoda imitației. Aceasta presupune executarea unei comenzi de către câinele Începător, alături de unul dresat, prin imitarea lui. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sunt odihnite și relaxate. Cât privește locul unde se desfășoară exercițiile, se recomandă să se evite zonele aglomerate, poluate de zgomote și substanțe toxice, lătratul altor câini, care pot oricând să-i distragă atenția de la activitatea sa principală. Un bun dresor nu va purta niciodată alte „discuții” cu câinele În timp ce dresajul se află În plină desfășurare, decât cele care se referă la o comandă pe care urmează s-o execute, deoarece este posibil ca la un moment dat acesta să nu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de zgarda câinelui un tub În care se află informația pe care dorește s-o transmită și printr-o comandă este trimis la domiciliu, În fugă sau la pas. În acest scop, se procedează astfel la locul de dresaj: ajutorul dresorului, după ce s-a jucat cu câinele, pleacă din fața lui la domiciliul stăpânului, În timp ce acesta din urmă leagă de zgarda câinelui un tub care conține mesajul dorit și-i dă comanda „DU”, pornindu-l pe urma ajutorului. La poarta casei, care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ca acesta să Își semnaleze sosirea următoare prin lătrat. În felul acesta, stăpânul va putea să-l stăpânească și să-l folosească pe prietenul său patruped În scopul descris mai sus. Apare Însă o problemă legată de revenirea câinelui la dresor care, din diferite motive, este mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge la locul unde se află dresorul, acesta va desface tubul și va pune câinele În poziția
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge la locul unde se află dresorul, acesta va desface tubul și va pune câinele În poziția „așezat”, mângâindu-l și recompensându l totodată. 2. Formarea câinelui-lup pentru paza exclusivă a casei și a bunurilor din gospodărie Cunoscând bine și executând Întocmai comenzile, se poate aprecia că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe baza simțurilor cu care prospectează și tatonează mediul și viața, Încă insuficient cunoscută. Se obișnuiește treptat cu noua viață și nu-l mai surprind vicisitudinile ei, acumulează noi cunoștințe despre ființele vii ce-l Înconjoară, Îndeosebi În prezența instructorului, dresorului și a altor persoane care se ocupă de el. Pe timpul creșterii, tineretul canin este preocupat de hârjoana zilnică, de tolăniri, ciocniri și rostogoliri pe iarbă, de alergări 164 interminabile pe teren Întins. Este deosebit de fericit și pare mândru că este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vocii, apariția unor tumori și formații epidermice pe corp, Îngrășarea și instalarea unei respirații tot mai anevoioase. Despre reacția și comportamentul câinelui-lup În timpul procesului de Învățare și imprimare a unor deprinderi prin dresaj este de arătat că orice crescător sau dresor trebuie să posede cel puțin noțiuni elementare În această direcție. Fără a intra În detalii, dorim 173 doar să subliniem că acest proces de Învățare și cunoaștere presupune și implică cel puțin unele noțiuni de fiziologie și psihologie canină. Un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu ochii goi în cerul gol. Atunci, abia atunci, cu judecata lui învățată de la oameni, Fram înțelese! Și nu stătu mult la îndoială. Mătură zăpada cu labele, îngrămădi oamenii alături, se culcă peste ei să-i încălzească, așa cum îl învățase dresorul odată, în tinerețea lui, să joace într-o pantomimă de la Circul Struțki. Oamenii erau atât de desprinși de lumea aceasta și atit de sleiți de puteri, încât nu încercau să priceapă ce se întâmplă cu dânșii.[... ] Când au deschis ochii
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu ostilitate și din dorință de răzbunare. Cel mai adesea cedează fizic sau emoțional sub stresul de a încerca să învețe un comportament care le este fie dificil, fie neplăcut. Folosirea puterii poate produce multe efecte dăunătoare, ca riscurile pentru dresorul de animale - sau copii. (Gordon, T., 2008, p.146). G.R Patterson și colaboratorii săi (1993, 1986) au dezvoltat modelul teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
sau ungaro-vlahă” de sorginte rromani, demonstrează capacitatea de adaptare și perenitate a acestui neam, socotit ca fiind ateritorialfără patrie și obârșie etnică. 5. 12. Ursarii se ocupau cu dresarea urșilor și prezentarea unor spectacole itinerante. Strămoșii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rrome cum ar fi: Ștefan Bănică (muzică de revistă și de voie bună, romanțe), Johny Răducanu (jazz), Andra și Pepe (muzică ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aici a rezultat o altă meserie specifică rromilor, negustoria cu cai sau geambășia. O altă ocupație pierdută În zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul muzicii, puiul era pus cu picioarele pe jăratic, iar ursarul cânta la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia, care Îl determina pe urs să “joace”. Greoiul animal, ținut În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cazul activităților de la pct. 63, totalul sumelor plătite mai multor colaboratori utili- zați nu va putea depăși tariful maxim. CAPITOLUL VIII Circuri 66. Regizor artistic pentru pregătirea unui șpec- tacol nou 100.000 - 300.000 67. Artist de circ (acrobat, dresor, dansator, iluzionist etc.)/spectacol 12.000 - 65.000 NOTĂ: Pentru dresor de animale sălbatice tariful se majorează cu până la 50%. Pe tot intervalul cât dresorul prestează muncă de colaborare, instituția este obligată să asigure hrană animalelor folosite în spectacol. 68
HOTĂRÂRE nr. 571 din 31 iulie 1995 privind stabilirea tarifelor pentru remunerarea colaboratorilor fără drept de autor, utilizate în unităţile bugetare din domeniul culturii şi artei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113141_a_114470]