264 matches
-
se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă bătute și amestecate cu cașcavalul și smântâna. Dăm la cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci să-și strângă megieșii și să se arate aicea. Altfel să nu faceți. Singur Domnul a poruncit." Însă, prin carte domnească, se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
10 februarie 1950 în localitatea Semlacu Mare, județul Timiș, România, fiica lui Martinaș Petre și Florica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Censorgatan 3B. 220. Filip Vica, născută la 25 august 1960 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, fiica lui Drob Gheorghe și Anica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborgsgatan 15E. 221. Ferencz Emeric, născut la 18 octombrie 1948 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Ferencz Matias și Gizella, cu domiciliul actual în Suedia, Finspang. Profilvagen 11B. 222
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1.1. acetat cu 1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, în, cânepă, iuta, abaca, alfa, fibră din coaja de nucă de cocos, drob (grozama), ramie, sisal, cupro, fibre modale, fibre proteinice, viscoza, fibre acrilice, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester. Metodă nu se aplică fibrelor de acetat care au fost dezacetilate la suprafață." 4. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1
HOTĂRÂRE nr. 234 din 7 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
de 8 mai 1952 în localitatea Găvănești, județul Buzău, România, cu domiciliul actual în Germania, 86157 Augsburg, Purnerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Siretului bl.13, sc. B, ap. 16, județul Sibiu. (16/2006) 8. Drob Elena-Monica, fiica lui Drob Ioan și Maria, născută la data de 21 septembrie 1981 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Bachgasse 3/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma
HOTĂRÂRE nr. 1.194 din 4 octombrie 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191595_a_192924]
-
în localitatea Găvănești, județul Buzău, România, cu domiciliul actual în Germania, 86157 Augsburg, Purnerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Siretului bl.13, sc. B, ap. 16, județul Sibiu. (16/2006) 8. Drob Elena-Monica, fiica lui Drob Ioan și Maria, născută la data de 21 septembrie 1981 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Bachgasse 3/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma Cosma nr. 111, bl.
HOTĂRÂRE nr. 1.194 din 4 octombrie 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191595_a_192924]
-
1971 în localitatea Sânnicolau Mare, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8052 Graz Wetzelsdorf, Schererstr. 27/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânnicolau Mare, str. Popa Șapcă nr. 53, județul Timiș. 44. Drob-Antal Neculai-Daniel, fiul lui Drob Ioan și Maria, născut la 24 noiembrie 1975 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Sechshauserstr. 17/1/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma Cozma nr. 111, bl. 568
HOTĂRÂRE nr. 557 din 15 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168486_a_169815]
-
lungime 2.012 ml, de la Ursu S. Ionel la Halta C.F.R. Bănești"; - la poziția nr. 106, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Bănești, comuna Fântânele, județul Suceava, în suprafață de 2.600 mp, cu următoarele vecinătăți: nord - Drob Ioan; sud - Cooperativa de Credit; vest - domeniul privat; est - Ursu Ionel", iar coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "1.600"; c) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 147 se introduc 41 de noi poziții, pozițiile nr. 148-188
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
metoda nr. 1 se înlocuiește cu următorul text: "2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), in (7), cânepă (8), iută (9), abaca (10), alfa (11), fibră din coajă de nucă de cocos (12), drob (13), ramie (14), sisal (15), cupro (21), fibre modale (22), fibre proteinice (23), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (34) și elastomultiester (45)." 3. Punctul 1.2. din metoda nr. 2 se înlocuiește cu următorul text
32006L0002-ro () [Corola-website/Law/295012_a_296341]
-
și o școală mixtă în satul Răcătău. Satul Horgești aparținea la acea vreme comunei Gioseni. Anuarul Socec din 1925 consemnează formarea comunei Horgești în plasă Siret a aceluiași județ, având în compunere satele Fundu Văii, Horgești, Petrești, Socii, Valea lui Drob și Valea lui Noe (după desființarea comunei Petrești), având în total 3250 de locuitori. Comună Răcătău făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Bacău și avea 388 de locuitori în satele Bazga de Jos, Bazga de Sus, Galeri, Gura Răcătău
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
astfel de afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
suplimentul se numea salarium și era oferit ofițerilor pentru ca aceștia să-și poată achiziționa sare; apoi, pe măsură ce s-au exploatat noi zăcăminte de sare aceasta a devenit mai larg accesibilă. Sarea era transportată de-a lungul Viei Salaria (Drumul sării). Droburile de sare erau folosite ca plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
aduce lumina" în casele și apartamentele lor. Se spune și că lumânările aprinse opresc fulgerul și tunetul de la rănirea oamenilor pe drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie (Corbul și Minerul) putem admira lăptucul oii ("Telekia speciosa") care poate ajunge uneori la 2 m înălțime. Imaginea generală a florei din
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
ce simbolizează jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. . Din acesta sunt realizate o multitudine de preparate ce vor fi servite de întreaga familie, alături de ouă roșii și pasca cu brânză. În lume există un număr de preparate asemănătoare cu drobul de miel, dar cel mai cunoscut este haggis-ul scoțian. Una dintre diferențele principale dintre aceste preparate este faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
de preparate asemănătoare cu drobul de miel, dar cel mai cunoscut este haggis-ul scoțian. Una dintre diferențele principale dintre aceste preparate este faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este interzis importul și pregătirea pentru consumul uman al plămânilor de oaie . Astfel, în S.U.A. este imposibilă prepararea drobului de miel tradițional românesc sau a haggis-ului tradițional scoțian.
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este interzis importul și pregătirea pentru consumul uman al plămânilor de oaie . Astfel, în S.U.A. este imposibilă prepararea drobului de miel tradițional românesc sau a haggis-ului tradițional scoțian.
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaecitysus ratisbonensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna") sau vișin turcesc ("Prunus mahaleb"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaectysus ratisboensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), milițea roșie ("Silene armeria"), o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
primit doar mirare în formă politicoasă, autentică și spontană. Și o expresie hâdă de tip, „lasă, că te va căuta ea când va fi mare, și va înțelege...". Toți par să înțeleagă azi, că fetița mea VA ÎNȚELEGE... O să cadă drobul de sare... Deși sursa este ușor de remarcat, de identificat și de vindecat, constat tâmpit de dorul de fiica mea că societatea, în loc să intervină pentru rezolvarea situației, o tolerează distant și consecvent și, din false pudori, caută soluții în situații
Eugen Cristian Chiticariu: 'Lăsați-mă să fiu tată'. Drama unui părinte care și-a pierdut fetița-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101329_a_102621]
-
corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus reticulatus"), morcov de stepă ("Daucus guttatus ssp. zahariadii"), nemțișor ("Delphinium fissum"), ceapa ciorii ("Gagea bulbifera"), dulcișor ("Hedysarum grandiflorum"), siminoc ("Helichrysum arenarium ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]