264 matches
-
piperul istoriei. Pune I mare, Gheretă! Gâfâind după atâta efort, Precup se opri ducându-și solemn mâna dreaptă În dreptul inimii, În timp ce pe frunte i se Înmulțeau broboanele de sudoare ca niște aplauze mute. Istoria, care va să zică... Noi chiar stăm pe un drob de sare. Încă de la Romani... Nu m-am gândit niciodată la așa ceva, vă spun drept, domnu' Precup, și că mâine mă pensionez. Noi și exportăm sare. La unguri, bunăoară. Fără sarea noastră gulașul lor nu face doi bani. Lasă gulașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pregăti acasă. Eu Însumi. În mirosul ăsta de ulei ars și untură râncedă, la un pas de containerul de gunoaie al blocului, cu rufele umede deasupra capului și cu luna asta nătângă care ne pândește prin geam ca un uriaș drob de sare sau, dacă vrei, ca o ghilotină. Voi lăsa prin testament să mi se dea capul la developat. Cu bobinele pe care le am Înăuntru vom lua Canesurile câțiva ani la rând. În liniștea care urmă, o descoperiră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că eu de fapt nu combat ipoteza ca mijloc de cercetare, ci numai îți atrag atenția să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-a jignit oaspetele. Ca să lase timp să-i treacă eventuala ofensă, ieși să aducă alte cafele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să-mi strecor contribuția la festinul internațional fără să fiu văzută, dar drept În mijlocul holului școlii se află masa cu ofrandele tradiționale. Una dintre mame pare să fi adus o capră Întreagă În sos curry. Mama lui Kirstie a făcut drob de miel din intestine adevărate. Dumnezeule. Ascund repede dulceața mea de căpșuni În spatele unei fortărețe cu creneluri din pâine făcută cu lapte și praf de copt. —Salut, Kate! Ai Început să lucrezi cu jumătate de normă? tună Alexandra Law, dezvăluind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se strâmba rău de tot atunci când scaunul, greu încercat, scârțâia la cea mai mică mișcare a sa. Când auzea scârțâitura, Burtă Multă arăta ca un ins fatalist aflat în pragul unei mari drame. Juca rolul personajului din povestea aceea cu drobul de sare. Mai erau și alte scaune în birou, dar visase probabil toată viața lui să stea pe un scaun de director, motiv pentru care înfrunta posibila cădere de pe scaun ca un adevărat erou... Hai, zi-i, că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la pește, a dezlegat serios băierile pungii pentru a cumpăra o amărâtă de coadă de pește, pe care altă dată o cumpărai cu te miri ce. A fost doar un lejer antrenament pentru săptămâna următoare, când este dezlegare la ouă, drob, cozonac, sarmale, salată de boeuf și Colebil (produs care cică poți să-l iei fără recomandarea medicului, cu condiția să belești bine ochii la prospectul anexat, ca nu cumva să fie șoricioaică). Ce circărie a mai fost în Bucureștiul acela
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
168, în 1852 nu erau mai mulți de 200. Ziua de lucru era de la răsăritul soarelui până noaptea, când locul șavgăilor și al rufetașilor era luat de către arestați. În condiții normale, într-o zi de lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la răsăritul soarelui până noaptea, când locul șavgăilor și al rufetașilor era luat de către arestați. În condiții normale, într-o zi de lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline nu puteau depăși decât în cazuri excepționale numărul redus de șase drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline nu puteau depăși decât în cazuri excepționale numărul redus de șase drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care în 1854 Appert i-a văzut ieșind din mine „nenorociți, cu totul zdrobiți”, nu puteau da în muncă decât un randament foarte scăzut. Numai printr-o exploatare crâncenă, Moldova precapitalistă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru cunoașterea relațiilor dintre muncitori și patroni. De altfel, condițiile de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi boi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin vigilenți În raport cu acel lucru: „Cu cât te străduiești mai mult ca să ții ceva ascuns, cu atât se află mai repede”; „De ce te temi nu scapi”.) „Profeția este, de multe ori, cauza principală a evenimentelor prezise.” (Th. Hobbes) Dacă pică drobul de sare? (Firile panicarde pun Întotdeauna prezentul sub „sabia unui Damocles” nu numai amenințător, dar și catastrofal prin cruzimea lui, astfel că anticipările lor pesimiste le paralizează orice inițiativă.) Teama ascunde adevărul. (În schimb, o conștiință nepătată, care nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă bătute și amestecate cu cașcavalul și smântâna. Dăm la cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița vântului / La herghelie-a plecat, / Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rachiu, scorțișoară, cuișoare, nucșoară și untdelemn. Fiertură de lapte de vacă neagră cu rostopască ori cu pătrunjel de câmp sau lapte fiert cu iarbă de treapăd. Fiertură de trifoi alb cu tătăisă albă, de tătăisă albă cu scânteuță ori de drob și scânteuță. Rachiu cu oțet și gândaci de pe planta numită turtă, rachiu cu rădăcini (rizomi) de pir sau de boz, consumate pe nemâncate, câte un păhărel. Ceaiuri din negrușcă, chimion de câmp, nigeluță, potolnic, rădăcină de pătrunjel (În care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
piper iute; cu făină de muștar sau cu ou proaspăt și tămâie; cu săpun și cărămidă pisată; cu albuș de ou proaspăt și sămânță de cânepă pisată; cu tutun și miere de albine; cu ceapă, hrean ras și boștină; cu drob de sare Încălzit; cu cărămizi calde; cu ou, lămâie și piper; cu semințe de in, mămăligă pripită și seu de lumânare, cât poate suferi omul de fierbinte; cu frunze ori fierturi de iarba junghiurilor ori de săgețică; cu iarba crâșmăturii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ouă bătute și amestecate cu cașcavalul și smântâna. Dăm la cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]