432 matches
-
ceea ce văzuse. Tocmai ezita și se întreba ce-ar trebui să facă, când auzi iarăși suspinele acelea, iar de data asta le auzi foarte clar. Veneau din camera de alături. Părintele se ridică, își făcu nițel curaj cu încă o dușcă de whisky și intră alături. în mijlocul încăperii, în picioare, se distingea o femeie masivă, cu părul atârnându-i în neorânduială peste umeri și cu chipul răvășit. Era îmbrăcată în ceva ce aducea cu un lințoliu. Părintele St John Froude o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Ni se pare că ei știu tot. Dresați, da. Să credem că știu. Să nu mișcăm. Că nu se poate. Spune, spune că tu le știi pe toate. Pe toate le știi tu, Tăviță. Codiță, Tăviță, Halviță... Mai trăsese o dușcă, paharul dispăruse, mâna durdulie mângâia acum obrazul stâng, în sus, în jos.Capul se aplecase mult peste masă, șoaptele se acceleraseră, se încălziseră. — Știi pe dracu’, mutulache! Pe dracu’. Nimic nu știți. Nici tu, nici nevastă-ta. Imaculata! Victima! Alibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de ce vedea pe fața Musafirului și amintindu-și, ca totdeauna, prea târziu sfaturile Casandrei, s-a corectat: — Domnule Manu... dragă domnule Traiane... Și restul nu am mai vrut să aud, să văd nimic, am ieșit afară și-am tras o dușcă și-am pipat o țigară. * Și așa am ajuns la momentul când Traian se pregătea să intre În vamă cu geamantanul pe care Victor l-a scos, el știe de unde, cu o viteză incredibilă, și, oricât nu-mi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să zică mațele bogdaproste, hi-hi-hi, și sticla de vin în sacoșă, la piciorul mesei și lângă piciorul ei, lipită de gambă. Din turele de zi, i-a intrat în reflex să nu țină vinul la vedere, să tragă câte o dușcă printre dumicați, asigurându-se că n-o vede nimeni. Cu bătaia își intră numaidecât în ritm, dar cu băutul îi mai trebuie ceva timp până să devină mai relaxată. Mesteca temeinic câteva minute, până i se ștergea de pe față expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care a ținut să vină. — Asta pentru că nu aveam nimic mai bun de făcut... Dădusem peste Tom ceva mai devreme, În localul lui preferat, Freedom Arms, aflat la câțiva pași pe Camden High Street. Mă abătusem pe acolo pentru o dușcă, două Înainte să merg la dans. Îl găsisem bând de unul singur și, cum părea oarecum deprimat, mă oferisem să-l iau cu mine. Tom e unul dintre cei mai vechi prieteni ai mei. Îl prevenisem că muzica nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
motivul pentru care m-am dus. De regulă, singurul mod În care pot fi târâtă la o ședință este să se anunțe că, la final, se vor distribui gratuit droguri. În prealabil, Rachel și cu mine ne Întărisem cu o dușcă, iar când am intrat În creșă (singura Încăpere, afară de sala de gimnastică, În care am fi putut Încăpea cu toții), am constatat că se adunaseră deja destui participanți, care se foiau neliniștiți pe scaune de parcă ar fi fost copii mici, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fi pe punctul de a mai adăuga ceva, așa că am așteptat. Am trecut câteva secunde, dar nu se auzi nimic. În cele din urmă, chiar când dădeam să deschid gura, el spuse: Dar n-a fost el. Am tras o dușcă lungă din sticla de bere, ca să mă calmez. — De unde știi? am Întrebat neliniștită. Nu credeam cu adevărat că Brian avea vreo mărturisire de făcut, dar, pentru orice eventualitate, am măsurat din ochi distanța dintre mine și ușă. — Derek n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dintre ei au Început să se facă albie de porci din dracu’ știe ce motiv. Al doilea volum din Das Kapital sau ceva de genul, pricepi? Eu nu pot spune că l-am citit. Se opri să mai tragă o dușcă de bere, savurând În mod evident efectul poveștii lui asupra noastră. Îi sorbeam fiecare cuvânt. — Mă rog, ceva ce spusese tipul ăla l-a scos rău din pepeni pe Jeff, așa că l-a trosnit În cap cu pancarta pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
e gustul vieții mele. Dar dintr-odată Îi răsare-n minte o idee. Fără Îndoială că trebuia să se afunde până În adâncul acestei taverne sordide ca s-o găsească; Îl aștepta aici, la această masă, În cea de-a treia dușcă a celei de-a patra cupe. Plătește, lasă un bacșiș generos, iese iarăși la suprafață. A venit noaptea, piața e deja pustie, fiecare ulicioară din bazar este Închisă cu o grea poartă protectoare. Omar trebuie să facă un ocol ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
alcov, făgăduielile de giuvaeruri, mirosul de otravă. Se aprinde, se agită, se entuziasmează. Seara, se lasă În voia fericirii de a fi iubită. Pentru Omar, viața e altceva, este plăcerea științei, știința plăcerii. Se trezește târziu, bea pe nemâncate tradiționala „dușcă de dimineață”, apoi se așază la masa de lucru, scrie, calculează, trasează linii și figuri, scrie iarăși, transcrie cine știe ce poem În cartea sa tainică. Noaptea, se duce la observatorul construit pe o colină din apropierea casei sale. Nu trebuie decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bună zi, se Întrerupe cu brutalitate, la mijlocul unei fraze. Omar s-a trezit devreme, În acea dimineață. Îl strigă pe Vartan, care nu răspunde. Încă o noapte petrecută scriind, Își spune părintește Khayyam. Îl lasă să se odihnească, Își toarnă dușca de dimineață, mai Întâi doar un deget de vin, pe care-l soarbe dintr-o Înghițitură, apoi un pocal plin, pe care-l ia cu el pentru o plimbare prin grădină. Face un ocol, se desfată suflând roua rămasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că o puteam pierde din cauza necontenitelor mele întrebări, iar alcoolul mă ajuta cumva să înving această teamă. Am devenit mai distant. Mă gândeam doar la următorul pahar - cât timp să mai rezist? Aș putea intra în bucătărie, să trag o dușcă fără ca ea să-și dea seama ce mult am băut? etc., etc. Știți cu toții cum e. La început, nu a înțeles despre ce e vorba, dar era clar că nu mai sunt ca înainte și asta nu-i plăcea. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nenorocita aia? Nici n-aș sta de vorbă cu ea, susține el fără prea multă convingere, întinzând mâna după sticlă. E evident că a mai băut direct din sticlă de multe ori; în fond, își permite acest lux. Trage o dușcă bună și reușește să nu se înece sau să strănute din cauza bulelor, apoi mi-o înmânează. Încerc să-l imit, dar nu reușesc s-o fac cu atâta nonșalanță. E în regulă, exersez, pur și simplu. Nu ai știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
toți să depună plângere și să nu se ducă la poliție cu ea. Le umplu ochi? întreabă Daisy, dar nu așteaptă nici un răspuns. Ne mai toarnă niște whisky ieftin în căni. Cu toții bem ceai cu lapte, îndulcit, și câte o dușcă de Bell’s; a fost ideea lui Charlotte. Unii au protestat că whisky-ul trebuie băut sec, dar Charlotte a insistat, zicând că avem nevoie de zahăr pentru că am fost în stare de șoc, și eu nu pot decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Năică, dragule, girează-mă, că ești mai mobilat! cerșește Coco. Vrei să spui..., mai potent? Mai viril? Mai dotat? Mai smardoiat? Da' io ce capăt, la schimb? Pentru deranj? Ia, zii, păsărică? rânjește Nae cinic și libidinos, dând repede de dușcă, al patrulea pahar de cockteil Molotov. E-e-e..., păsuiește-mă, tu, că sunt ruptă de obosită. Plimbă ursul! Mai du-te și pe la alte parașute, băiatule. Orașu-i mare, e full și concurența e și aia, ca diareea! Minți! Ești ruptă de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
el pe Avocat, care răsare, gâfâind, din beci și îi întinde sticla și cămașa. Dănuț smulge dopul cu un bobârnac și-i toarnă cu forța alcool, lui Nae, printre dinții încleștați în spasm, cinstindu-se și el îndemânatic, cu o dușcă memorabilă (și neputându-se opri să cugete, freudian: Are puls. Oare o fi ajuns, totuși, Corsicanul, la orgasm?). Cocuțo, nene, hai! Ușurel! Ușurel! Nu s-atinge nimeni de tine, mămico, cât sunt eu de față! Hai la tata, Cocuțo! Hai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și pe nevolnicul ăla de-acolo, că și acesta-i ființa lui Dumnezeu și se cere pe liber. Așa...! Doamne, a-ahh! Ce bunăciune tare! Există și lucruri faine, în locuri unde nici cu gândul nu gândești! plescăie Dănuț, după o dușcă spornică din rezerva strategică a lui nenea Kojak. Frige, băi! Te prăjește pe gât! Truism! îl taxează Vierme. Ce-ai zis, tu, mă?! Cum? Ce-ai zis?! Am spus: truism. Când afirmi că zăpada este rece și că tăria te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din dotarea Secției. După care, din spatele fișetelor, ridică o canistră nichelată de cincisprezece litri, plină cu benzină, din rația lunară pentru mașina de patrulă și o plasează decisiv, pe deasupra moviliței strălucitoare de metal. U-ff! geme Poetul și mai captează o dușcă binefăcătoare de coniac. Camera noastră are o izolație bună. Este cvasi-ermetică. Geamurile sunt etanșe. Doar descuiem ușa, fără să o deschidem și salut! Capcana este pregătită! Iar noi..., noi am tăiat-o! Dar, pe unde? Pe-aici, bre! și nenea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a-ncercat, dar în starea aia, numai împreună se puteau opri așa cum numai împreună puteau să pornească treaba. Mai ales că oglinzile îi înșelau simțul echilibrului; mai pune și învârtirea și uite-l cum dă la boboci! (Parker trase o dușcă de bere.) N-ai văzut tu atâta mizerie! Pun pariu că și acum mai șterg oglinzile alea! ― Mda, făcu Brett zâmbind pentru a-și arăta interesul. Nostalgic, taciturn, Parker se așeză, cu ultimele crâmpeie de amintire în ochi. Acestea pieriră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
repede cu o sticlă pe fundul căreia mai licăreau câteva înghițituri de rachiu... Rusului au început să-i sticlească ochii ca motanului lângă oala cu smântână. A înhățat sticla din mâna Marandei și cât ai clipi a dat-o de dușcă. Apoi, cu un „uah!” apăsat, a luat-o din loc. Cu pas mărunt, Hadarag a pornit după rus, în timp ce cu mâna făcea semne de dojană către Maranda. Din așternutul lui, Toaibă auzea toată discuția și inima îi bătea cu putere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
De când nu m-a mai ținut în brațe Toader al meu? He-he! Poate tocmai de dinainte de război!” În dimineața următoare, Toaibă parcă abia aștepta să ia o înghițitură din fiertura Dochiței... A dus sticla la gură și a tras o dușcă zdravănă. Licoarea a pornit pe gât ca un balsam. „Da! Acum parcă sunt în altă lume. Mare minune” - gândea Toaibă în timp ce se îmbrăca, pregătindu-se să iasă în curte pentru a arunca zăpada îngrămădită în toate ascunzișurile. A lucrat cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
șapte. Abia când se aciua în cămăruța lui mai gusta, fără chef însă, câte o gură 154 de rachiu. Mai mult din obișnuință decât de poftă. Nu mai aștepta cu nerăbdare vremea când nu mai avea treabă, ca să tragă o dușcă zdravănă. Acum dorea să se odihnească, fiindcă ori i se părea lui ori chiar se simțea mai bine fără rachiu... Parcă nu mai era pornit împotriva tuturor. Altfel drămăluia treburile în minte și nu i se mai părea că lucrul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de hibe într-o lume de perfecți, Că-i un jalnic monstru în continuă devenire. S-a trezit condamnat la o tihnită tortură: Un proscris căruia pacea, iubirea nu-i sunt menite, Care-și dorește să dea pe gât o dușcă de cianură, Să nu-i rămână decât ruga pentru moarte. Neputința și mânia îi croiesc din fier închisoare. Sunt zile în care vrea să urle, dar rămâne mut. Își visează cătușele zdrobite și evadarea... Sunt zile în care monstrul acesta
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
puțin, i se umplură ochii de lacrimi. Vlăjganul dădu s-o Îmbrățișeze, dar ea Îi alunecă pe sub braț. — Scîrbosule! Scîrbosule! Puicuța știa toată povestea cu inelul. Nu faceți atîta gălăgie... Vă rog, domnișoară... Uf! De ce s-a băgat! Puicuța dădu dușcă paharul și se porni să strige, denunțîndu-l față de toată lumea: seara asta era ultima cînd o mai vedeau cu Vlăjganul!... N-o s-o mai vadă niciodată cu el!... Totul avea o limită!... Delfinița tocmai terminase liceul la Santa Ursula!... Nici o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]