1,410 matches
-
morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu cealaltă expresie, „experiența umană”, pe cele secundare. Scopul teologiei morale este să medieze diversele dimensiuni ale vieții creștine, dincolo de orice disociere dualistă: pe de o parte, credința și, pe de altă, parte rațiunea morală, considerată în autonomia sa relativă și orientată spre credință, într-un raport de circularitate dialectică. Confruntarea constantă și critică cu propriul trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pledoarie sobră în favoarea „trăirii tainei” prin consumarea misterului euharistic al Liturghiei. IVtc "IV" Nașterea sinelui și dilemele corporalitățiitc "Nașterea sinelui și dilemele corporalității" Subiectul descărnattc "Subiectul descărnat" Ar fi greu de contestat faptul că modernitatea europeană a consacrat o concepție dualistă asupra subiectivității. Lunga posteritate a scrierilor lui René Descartes (1596-1650) a marcat profund o întreagă tradiție filozofică și umanistă, care a continuat până târziu în secolul XX. Conceptul modern de subiectivitate este indisolubil legat de concepția carteziană despre rațiune ca
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a marcat profund o întreagă tradiție filozofică și umanistă, care a continuat până târziu în secolul XX. Conceptul modern de subiectivitate este indisolubil legat de concepția carteziană despre rațiune ca instanță ultimă a tuturor certitudinilor. Cogito, ergo sum definește concepția dualistă despre persoana umană, înțeleasă ca o sinteză între intelect (res cogitans) și corporalitate (res extensa). În alcătuirea conștiinței de sine, trupul joacă pentru Descartes un loc secundar și chiar neglijabil 1. Sinele emerge printr-un proces de abstracție, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
husserlian oferit corporalității este regresul în obiectualizare. Datorită proiecției intenționalității, conștiința tinde să gândească trupul material în opoziție cu idealitatea ego-ului subiectiv. În stilul vulgar al înțelepciunii pragmatice, fenomenologul va recunoaște că omul nu este, ci are un trup. Capcana dualistă nu a fost depășită nici de Husserl, iar acest eșec coincide, în opinia lui Michel Henry, cu identificarea confuză a două instanțe ale corporalității: trupul sensibil (biologic-obiectiv) și trupul transcendental (invizibil-subiectiv)1. Pe de o parte, trupul subiectiv este gazda
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
formulei sale „onto-teologice” - sunt datate în biografia lui Michel Henry încă din perioada studiilor doctorale (1960) când și-a oprit atenția asupra Filozofiei și fenomenologiei corpului la Maine de Biran. Încă de atunci, atenția filozofului era concentrată asupra limitelor discursului dualist moștenit din modernitatea lui Galilei și Descartes. Tema autoafectării nu putea să se nască decât printr-o susținută reflecție asupra condiției fenomenologice a trupului, ireductibil la o sumă de „proprietăți geometrice” prin care putem caracteriza un corp inert, intramundan. Trupul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Pentru R. Descartes modelul gândirii (cogitatio) a fost tot sensibilitatea (îndoiala și certitudinea nu sunt acte ale gândirii, ci afecte)1. Numai că Husserl nu a sesizat momentul deschis de către Descartes (care, la o atentă analiză, nu este acel impenitent dualist al manualelor de filozofie) și a reluat proiectul fundamentării științelor din punctul de vedere matematizant (care îi convenea și biografic). Firește, Husserl a fost primul care s-a apropiat de formularea acestui paradox al „impresiei originare” (Ur-impression), tematizând natura „sintezelor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială; r) statutul minorităților naționale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. Puterea executivă este încredințată președintelui și guvernului, fiind un executiv dualist, caracteristic regimurilor parlamentare. Potrivit Constituției, Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, exercită
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
intelectuale indispensabile unui bun judecător. Capitolul 4 Puterea executivă 4.1. Președintele României 4.1.1. Importanța Președintelui României Președintele României face parte din puterea executivă. Ca model de organizare a puterii executive, în România întâlnim modelul executivului bicefal sau dualist<footnote Potrivit acestui model, puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și guvern, având legitimități diferite. Președintele beneficiază de o legitimitate populară, rezultat al alegerii sale directe de către corpul electoral, iar guvernul este numit de șeful statului pe baza
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
considera că principalul obiectiv al contabilității Îl reprezintă furnizarea de informații necesare investitorilor În luarea celor mai bune decizii de investiție. Deși reglementările ulterioare aduc cu sine o serie de modificări În plan doctrinar (trecerea de la sistemul monist la cel dualistă, prin OMF nr. 403/ 1999, OMFP nr. 94/2001 abrogat prin OMFP nr. 1752/2005, OMFP nr. 1752/ 2005 abrogat prin OMFP nr. 3055/2009 și prin OMFP nr. 3055/2009 modificat prin OMFP nr. 1690/2012 se continuă procesul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Singura puterexe "„putere" sistematic problematică rămâne cea de forma „putere asupra puterii”. Caracterul opresiv al puterii este dat de către: 1) valorizarea ierarhică sus-jos (prin care apreciem sistematic ceva ca valoros, mai puțin valoros sau fără valoare); 2) valorizări de tip dualist (sau-sau) prin care orânduim lumea în opoziții, perechi exclusive (de exemplu: minte/trupxe "„trup"; culturăxe "„cultură"/naturăxe "„natură"); 3) putereaxe "„putere" asupra concepțiilor despre putere (care întărește ideea privilegierii unei categorii care gândește ce e putereaxe "„putere"); 4) logica
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
the Mastery of Nature (Feminismul și stăpânirea naturii), 1993: femeile sunt identificate cu sfera fizică și cea a naturii; aceste sfere sunt inferioare celei a spiritului și culturii; femeia și naturaxe "„natură", bărbatul și cultura sunt concepuți în termenii contrastelor dualiste 26. Potrivit autoarei, logica dominației este adânc înrădăcinată în logica dualismului pe care ea o mai numește și „logică a colonizării”. Acest tip de logică duce la un mod de gândire prin care X îl definește pe Y în funcție de X
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să le lipească unul de altul. Monarhia federalistă ar avea puterea necesității, ar fi dezlegarea definitivă a cestiunii naționalităților și ar cuprinde în sine o dezvoltare atât de multilaterală încît prosperitatea generală abia se poate calcula de prevederile omenești. Monarhia dualistă este tiranizarea popoarelor sub piciorul a două elemente numeric - neînsemnate și urâte de toți din cauza suficienții și aroganței lor. Aceste dezvoltări ni s-au părut necesare pentru a ilustra pericolul la care monarhia s-ar espune intrând în luptă cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
periferiei. Aceasta se datorează structurilor de producție substanțial diferite din fiecare teritoriu. Centrul are o economie omogenă și diversificată, în vreme ce periferia devine, prin integrarea în sistemul economic internațional, specializată și eterogenă. În statele periferice, eterogenitatea se referă la natura economiilor dualiste, caracterizate prin sectorul exportului capitalist și industrializat, al cărui beneficiu nu se răsfrînge asupra economiilor naționale înapoiate (Senghaas 1982). Soluția problemei se inspiră în bună parte din proeminentul economist liberal și constituționalist german din secolul al XIX-lea, Friedrich List
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cel mai bine descris ca un lanț al extracției surplusului, în care surplusul generat în fiecare etapă, începînd de la relațiile între clase în interiorul periferiei, este adus treptat spre centru. Spre deosebire de viziunea structuralistă tradițională, aceasta presupune că societățile periferice nu sînt dualiste. Sectorul subdezvoltat este o parte integrantă și necesară a celui dezvoltat. Nu "din cauza sectoarelor rămase nedezvoltate nu-și depășește o țară dependența", ci "din moment ce unele sectoare sînt dezvoltate, altele trebuie să rămînă nedezvoltate". Immanuel Wallerstein (1979 [1974], 1984: 1-96) adaugă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Trubadurii erau poeți care scriau în langue d'oc, o limbă romanică numită astfel datorită modului în care cuvântul "da" este rostit: "oc" contrastând cu "oui" din nordul Franței și cu "si" din Italia și Spania. Albigenzii aveau o gândire dualistă crezând că materia aparținea răului, iar spiritul binelui, și e posibil să-și fi avut originile în doctrinele lui Mani ai cărui discipoli erau cunoscuți sub numele de maniheeni, dintre care a făcut parte și Sf. Augustin într-o etapă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
privat, ci o nouă înțelegere a înseși relațiilor din cadrul familiei. Dacă anterior în familie existau doar relații de tipul îngrijitor (mama)/îngrijit (copil/soț), o abordare relațională aduce în prim-plan existența unei rețele de responsabilități care depășește această viziune dualistă. Aceeași persoană își poate asuma rolul de îngrijit sau de îngrijitor în relație nu numai cu un membru al familiei, ci cu mai mulți. Grija devine o responsabilitate împărțită între membrii familiei. Având în vedere importanța majoră pe care o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
abordate în partea a doua a studiului, cu aplicație pe problematica accesului femeilor la pozițiile de putere. Atât dubla zi de muncă (invizibilitatea muncii casnice), cât și modelele comportamentale ale mediului politic românesc se revendică din apeluri la o conceptualizare dualistă a acestor dimensiuni în legătură directă cu dualismul feminin/masculin. Drept urmare, femeile se confruntă cu lipsa de timp, experiență, energie și putere financiară, îngreunându-se posibilitatea de avansare în carieră. În plan politic, se remarcă o masculinizare a spațiului public
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în România, în 1966, este „tradiționalismul” conducerii PCR (în special al lui Nicolae Ceaușescu), în esență o ideologie care se definește prin conservatorismul în privința genului. 2. Cu toate acestea, este adevărat că ă datorită puternicei socializări de gen în roluri dualiste ă bărbații sunt înclinați să adopte ideologii masculiniste sau chiar sexiste, în timp ce femeile sunt înclinate să susțină politici pro-femei, chiar dacă în cazul lor corespondența ideologie-gen este mai slabă decât în cazul bărbaților. Am încercat să arăt, pe scurt, în ce
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
creeze un comitet de audit format din cel puțin doi membri ai consiliului, iar cel puțin unul dintre membrii acestui comitet trebuie să dețină experiență în aplicarea principiilor contabile sau în audit și să fie administrator neexecutiv independent; b) sistemul dualist Conform acestui sistem, societățile pe acțiuni sunt administrate de un consiliu de supraveghere și un directorat. Directoratul<footnote Format din cel puțin trei membri la societățile obligate să aibă audit financiar al situațiilor financiare anuale. footnote> realizează conducerea societăților pe
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
comerciale nr. 31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, persoanele însărcinate cu guvernanța în cazul societăților pe acțiuni din România sunt membrii consiliului de administrație în cadrul sistemului unitar și membrii directoratului (și nu consiliul de supraveghere) în cazul sistemului dualist. Conducerea este reprezentată de directori în sistemul unitar și de directorat în sistemul dualist. După cum se poate observa, pot să apară situații în care persoanele însărcinate cu guvernanța să fie implicate în conducerea entității (în cazul sistemului unitar). De asemenea
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
în cazul societăților pe acțiuni din România sunt membrii consiliului de administrație în cadrul sistemului unitar și membrii directoratului (și nu consiliul de supraveghere) în cazul sistemului dualist. Conducerea este reprezentată de directori în sistemul unitar și de directorat în sistemul dualist. După cum se poate observa, pot să apară situații în care persoanele însărcinate cu guvernanța să fie implicate în conducerea entității (în cazul sistemului unitar). De asemenea, pot exista situații în care poate exista o singură persoană responsabilă cu guvernanța (la
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
din fizică privind cercetarea organismului uman și tratamentul medical al acestuia În caz de necesitate. Principiul complementarității - materie și energie - pentru organismul uman permite și evaluarea psihologică adecvată a personalității, pacient sau medic și a relațiilor reciproce ale acestora. Evaluarea dualistă se face și pentru cele două entități complementare a organismului - materie și energie. Pentru materie dualismul se manifestă Între tendința de omogenizare și eterogenizare, iar pentru energie Între energie pozitivă și energie negativă. Dualismul entității materiale a organismului se manifestă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca o tendință obiectivă pentru ca un eveniment actual să apară. Evenimentul actual exprimă realitatea obiectivă și corespunde aspectului corpuscular al naturii. Ontologia lui Werner Heisenberg permite Înserarea conștiinței În descrierea naturii făcute de un fizician. Reprezentarea ontologică depășește viziunea epistemologică dualistă ce separă obiectul de subiect, făcând posibilă o reprezentare coerentă a lumii, corelativă conexiunii minte-creier. Astfel, procesul creierului la un nivel superior este actualizarea unei secvențe de simboluri și el este strâns relaționat cu evenimentul psihologic ca atare. Electromagnetismul este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
trebuiau să fie sprijinul lumii (cap. 6). Așa cum trupul furniza sufletului mijloacele necesare manifestării sale, în totalitatea sa, și lumea, prin realitățile sale (ordinea și legile), oferea creștinilor posibilitatea să-și exprime natura prin alegerea valorilor conținute într-însa. Motivul dualist al derivației pitagoreico-platonice dezvoltat apoi de stoicism, referitor la aportul sufletului față de trup, este exprimat de ideea sprijinului (sinéchein). Realitățile pământești în reciprocitatea raporturilor dintre creștini și lume erau trăite într-o optică transcendentă, unde perceperea conceptului clasic de patrie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o singură națiune. Tocmai aceste idei erau cele care generau reacție în cei care dețineau puterea civilă: demitizarea bazelor propagandei imperiale fondate pe acea pace păstrată cu forța și înveșmântată de sacralitate aparentă. Rigorismul politic al lui Hipolit, despre concepția dualistă de opoziție dintre poporul lui Dumnezeu și imperiul văzut în manieră nefastă, era comun tuturor apologeților din acea perioadă și se reflecta în normele practice care trebuiau să funcționeze de ghid pentru creștini, indicându-le atitudinile de asumat față de statul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]