34,441 matches
-
critică. Spus foarte pe scurt: prin observarea operei sau prin identificare cu actul creator. Relația cu cei doi critici, deveniți prieteni, s-a înscris în același regim polarizat, care-mi amintește de rândul ăsta un titlu al lui Șerban Foarță: Dublul regim (diurn)/nocturn) al presei. Diurn/nocturn în sensul cel mai propriu. Când veneam în capitală, însuflețit mai ales de dorința de a-i întâlni, după-amiezile le petreceam cu Nicolae Manolescu iar nopțile la Lucian Raicu (diminețile, umblam buimac prin
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
al timișoreanului Ino Ardelean, redactor zonal al Evenimentului zilei, care, constată Vasile Dan, referindu-se la Rinocerii lui Eugčne Ionesco, a rămas izolat în fața maleficelor metamorfoze: "El a refuzat să se schimbe în splendidul unicorn. Și a plătit-o prin dublă ruptură de mandibulă, țeastă crăpată, arcadă deschisă". Semn că postideologia recurge la acte banditești, ca efect al deplinei sale epuizări raționale.
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
rus s-a micșorat, mulți cetățeni regăsindu-se nu numai orfani de tătucul-stat, atotputernic și organizator, ci și rupți de patria-mamă, în afara granițelor ei, în comunități ce abia își descoperă identitatea națională, diferența față de spiritul rus, independența de ordinea rusă. Dublă frustrare, ale cărei consecințe nu vor întârzia să apară, mai ales atunci când Rusia își va regăsi vocația imperială și forța dominatoare ce o definise, la sfârșitul secolului XIX, drept "o închisoare a popoarelor". Procesul, susține, Nivat, este lung și primejdios
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu dicție bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără nimic"); în final, apare dubla negație de intensificare; aceasta e comparabilă cu dubla negație gramaticalizată (verbul la forma negativă se asociază cu pronumele negativ: nu e nimic), dar prefixarea pronumelui nimic este mai puțin obișnuită și produce un anume efect de surpriză. Oricum, tiparul există
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără nimic"); în final, apare dubla negație de intensificare; aceasta e comparabilă cu dubla negație gramaticalizată (verbul la forma negativă se asociază cu pronumele negativ: nu e nimic), dar prefixarea pronumelui nimic este mai puțin obișnuită și produce un anume efect de surpriză. Oricum, tiparul există, internetul oferind și alte exemple: "după aia tabla
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
consacrării sale, la Ateneul Român, în anii '30, atunci când Richard Strauss însuși i-a înmânat bagheta invitându-l pe tânărul maestru să preia conducerea propriului poem simfonic Till Eulenspiegel. în 1958, în cadrul primei ediții a festivalului enescian a condus realizarea dublului Concert în Re minor de Bach, pentru două viori și orchestră, avându-i drept protagoniști pe Menuhin și pe Oistrach. Electrizante, de intensă consistență emoțională s-au dovedit a fi concertele realizate în compania pianistelor Monique de la Brucholerie, Magda Tagliaferro
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
proiecta existența ca pe un tot indivizibil", "înțeleasă ca o singură ființă suferindă", dar și în măsura în care profesează "realizarea individuală, deplin singularizată, a vocației umane" (Op. cit., p. 252). Citit sub acest unghi, am putea spune că Istrati e un utopist în dubla dimensiune semnalată, căci visează la binele și eticul colectiv și, în egală măsură, la respectul pentru persoana umană. Negocierea între cele două "morale" este pentru el inacceptabilă sau, poate mai exact, față de relativul echilibru dintre ele, opțiunea sa tinde să
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de bun tot ceea ce le spun sondajele. Or, trebuie spus, acestea sunt falsificate încă din start. Adică din momentul recoltării opiniilor. Nu e nevoie ca operatorii din teren sau cei care prelucrează datele să măsluiască procentele. Românii au reînvățat limbajul dublu: una spun, alta gândesc. Îngroziți de consecințele pierderii puterii, pesedeii au alungat lecția alegerilor din iunie ca pe un vis urât. Ei uită că și atunci diversele institute de sondare a opiniei publice îi dădeau drept câștigători en fanfare. Realitatea
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
logica oblică a ciudatelor d-sale demonstrații, Petru Poantă ajunge și d-sa - nu se putea altminteri! - la incriminarea ,resentimentului" ca mobil presupus al criticilor inconformiști, ilustrînd, vezi Doamne, ,instinctul parvenirii"! ,Resentimentul de acum este consecința unui complex al frustrării duble: absența dușmanului redutabil cu interdicțiile sale și pierderea prestigiului social". De parcă vestigiile comunismului ar fi dispărut peste noapte, de parcă cei ce se încumetă a le analiza ar fi urmărit cu orice preț, în trecut sau în prezent, a obține ,funcțiile
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
intrat în dispozitivul inițial alcătuit în pripă. în continuare însă Ion Bogdan Lefter trece la o imprevizibilă șarjă împotriva cronicii literare, care și-ar fi "pierdut brusc din importanță după decembrie 1989". De ce? Ea ar fi înregistrat, consideră criticul, o "dublă, subtilă inadecvare". Odată față de veritabila scară axiologică a creației literare a perioadei - ceea ce menționam adineauri -, "producînd o nivelare în sus, opusă (căci îi făcea opoziție!), dar în fond echivalentă celei în jos pe care o aplica regimul comunist". Firește că
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
a scris în articolul publicat într-un ziar mexican, intitulat " O Medee fără flacără"), Artaud evocă spațiul pe care "actorul tragic îl străbate înconjurat de metafore create neîncetat de către el, cu voce, cu gesturile, cu mișcările lui, acele gesturi cu dublă încărcătură care ascund și revelează un invizibil". Pentru a putea recrea pe scenă forțele vieții, mimesisul trebuie părăsit, crede Artaud și, în acest scop, scrie tragedia Les Cenci, alimentând paradoxul inovației prin remodelarea tradiției existente. Nu piesa, nu dramaturgia pot
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
de drum. Fiecare scrie acum puțin ca celălalt și nu sunt sigur că nu au lucrat împreună pe versurile aceluiași poem. Poezia, ca mod de viață (spiritual), dar și ca autodistrugere (în concret), trăită la puterea a doua prin acea (dublă) atracție a celor două voci care își dispută alternativ aflarea codului schimbării de sens prin care viața capătă atributele morții și viceversa, devine acum o experiență anonimizată, simultană, căpătând o nouă personalitate tocmai prin "depersonalizarea" particularităților. Ecourile dintre poezia celor
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
destul de rapid (filmul începe cu achiziționarea apartamentului), la unul lent, dar nu liniar - segmentat de imaginile de la televizor, care funcționează în dauna climaxului, și de fanteziile Chiarei, marcate muzical - în care prevalentă e compoziția cadrelor, jocul de lumini postrenascentist sugerând dubla detenție (cea ideologică, a teroriștilor și cea factuală, a politicianului). Oricum, dincolo de defectul pe care l-am menționat, filmul merită cu prisosință Premiul pentru cel mai bun film și trofeul Festivalului Anonimul. La Secțiunea de scurtmetraj, competiția trebuie să fi
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
Marius Chivu Cum spuneam în recenzia de acum două săptămâni, Emilian Galaicu-Păun este un scriitor foarte vizibil în România, atât în reviste cât și în spațiul public cultural, în dubla sa ipostază de poet dar și de editor. În 2002, la Botoșani, i-a apărut o primă antologie de poezie, Gestuar (Editura Axa), marcând perioada de început, prolifică și de succes, din cariera de poet basarabean citit (și) în România
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
cînd cititorii lor sînd ca și inexistenți. Dar nimeni nu poate explica vivacitatea cu care se trasmite, din generație în generație, această fervoare păguboasă, această perdantă, din punct de vedere al Succesului cu majusculă, opțiune de viață. Iar ridicolul e dublu, dacă ne gîndim că nici succesul nu te poate face mare poet dacă nu ești. De asemenea,nici cititorul avizat, nici criticul cel mai perspicace, nici premiile cele mai rîvnite, nici statuile cele mai desăvîrșite care pot să-i fixeze
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
a scris zilnic pentru că a avut ceva de spus". Ce încredere poți avea în spiritul critic al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut voința de a scrie, de a fi harnic. Acest lucru are o dublă semnificație: onorariul și gloria i-au însoțit productul, primând ordinul ideal. Cuvântul lui circulă în libertate, lipsit de diletantism stimabil, de platitudini". Ce fel de ediție poate ieși cu un asemenea mod de a gândi? Una de un diletantism jenant
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
cantități impresionante, în meniurile restaurantelor, de obicei fără a ieși din aceste contexte specifice (lasagne, ricotta, mozzarella, tortellini etc.): în cazul lor, pot să pară un semn de adaptare involuntară doar erorile de ortografie (în special cele care privesc consoanele duble). Termenul pizza are în română un statut special: absent din prima ediție a DEX-ului (1975), introdus de suplimentul la DEX (1988) și preluat de a doua ediție (1996), cuvîntul are o frecvență în uz indiscutabilă, chiar în contexte tipic
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
comică de a crea un contrast cu conceptul însuși de intelectual, perceput într-o anume ambivalență: în principiu pozitiv, dar uneori apt de a primi interpretări ironice. Forma trunchiată indică o folosire din afară, din perspectivă ne-intelectuală, cu o dublă posibilitate de interpretare: ca admirație prost formulată dar și ca expresie a unui dispreț direct. Telectual apare, cu sau fără apostrof, în diverse contexte fonetice și gramaticale. Uneori e atribuit unor personaje inculte - "reduceri pentru matale la blugi, că ești
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
unei exteriorizări" (însemnare din 13 ianuarie 1927, prima zi a jurnalului, p. 17); "acest jurnal e o absurditate. (...) prezintă o imagine falsă și incompletă, în orice caz." (p. 24-25). Camil Petrescu e un confesiv profund sceptic. Scepticismul său are o dublă motivație. Pe de o parte, nu crede în însăși posibilitatea de recuperare totală a trăitului de către acest tip de scriitură: ceea ce se întâmplă în 1940 i se pare atât de vast și de complex "încât orice rând scris e o
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
stil ionescian într-o cameră pe al cărei perete se află... fotografia unei oglinzi. în balcon, unei fetițe care "a îmbătrînit" îi crește în burtă "un sicriu". în îmblînzitorul de cuvinte, cele 11 paragrafe numerotate devin etapele unei metamorfoze în dublu sens a obiectelor în elemente imateriale ("pielea este acoperită de cuvinte, cuvintele sunt acoperite de tăcere"), poemul în proză transformîndu-se într-un fel de artă poetică, în care se regăsesc cîteva din coordonatele fundamentale ale universului Aglajei: circul, prestidigitațiile, iluzionismul
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
întregesc ceea ce simțeam că-mi este refuzat. Acea parte din personalitatea mea amputată sau, în orice caz, profund jignită. M.I.: Și traumatizată. Există în romanele dumneavoastră, nenumit, un traumatism permanent. B.E.: Acest traumatism, sunt nevoit să mă repet, are o dublă sursă. Este, mai întâi, sursa evident socială, de opresiune, protagonistul prozei mele fiind un om ce trăiește într-un regim totalitar și este marcat de tot ceea ce știe despre sistem. Și, în al doilea rând, vine din faptul că orgoliul
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
este, jumătate de secol mai tîrziu, o carte fumată. Puține lucruri rămîn din acest roman, căci Burroughs a lăsat tema să controleze literatura. Cînd se instalează dependența, orice alte preocupări își pierd importanța pentru consumator" devine, astfel, o frază cu dublu sens. Încercați însă Prînzul dezgolit. Cînd Houellebecq a publicat acest prim roman în 1994 era cunoscut ca poet. S-a spus despre Extinderea domeniului luptei că ar fi varianta generației info a Străinului, în realitate, personajul este doar un tipar
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
veche" (nr. 4/2004), H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că nu există dezbatere despre dubla identitate evreu-român, despre Holocaust și Gulag în România, pentru ca numele lui Sebastian să nu fie pomenit. Deși însuși autorul nu s-a gândit, probabil, la o asemenea furtunoasă postumitate, experiența sa de viață, scrisul său s-au bucurat de o
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
-și smulgă protagonistul de sub faldurile și vopselurile mitului: un mit ,contemporan", kitsch, precum cel rimelat de Dracula lui Bram Stoker. Sub narațiunea confesivă, spartă în fragmente dar aspirând, în ritmul ei sincopat, la o viziune a întregului, ghicim prin urmare dubla intenție a romancierului. El polemizează, pe de o parte, cu contrafacerile de aspect comercial ale figurii și mitologiei lui Vlad }epeș, înscriindu-l pe domnitorul valah întemnițat de Matei Corvin în fila lui de istorie. Papa Pius al II-lea
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
frenetică activitate de gazetar în publicațiile de limbă română din }ara Sfîntă. Volumul Evreul ca simbol. Mihail Sebastian și alții este o selecție din articolele publicate de Virgil Duda în presa de limba română din Israel. Ele sînt expresia unei duble mutații în scrisul autorului: trecerea de la proză la publicistică și focalizarea exclusivă pe elemente ce țin de asumarea propriei sale condiții de evreu din România. Zonele sale de interes sînt, de aceea, unele foarte profitabile în plan publicistic, precum cea
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]