730 matches
-
stromă ovarian-like, mai frecvent Întâlnit la femei și localizat În coada pancreasului, și un alt tip, mai frecvent fără stromă ovariană și care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
chiar și după malignizare și invazie, supraviețuirea pe termen lung este mai bună decât pentru adenocarcinomul ductal. NEOPLASMUL PAPILAR MUCINOS INTRADUCTAL Neoplasmul papilar mucinos intraductal se poate dezvolta la nivelul canalului pancreatic principal, canalelelor mici, sau ambelor tipuri de canale. Ductul principal sau colateralele implicate sunt tapetate de obicei de celule columnare producătoare de mucus. Mucusul, secretat de tumoră poate obstrua tranzitor orificiul canalului pancreatic și poate determina fenomene de pancreatită. Alte zone ale ductului, deși tapetate cu epiteliu normal, pot
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mici, sau ambelor tipuri de canale. Ductul principal sau colateralele implicate sunt tapetate de obicei de celule columnare producătoare de mucus. Mucusul, secretat de tumoră poate obstrua tranzitor orificiul canalului pancreatic și poate determina fenomene de pancreatită. Alte zone ale ductului, deși tapetate cu epiteliu normal, pot fi dilatate ca rezultat al episoadelor obstructive anterioare Aceste tumori afectează În egală măsură cele două sexe și poate fi localizat oriunde În pancreas, deși localizarea cefalică pare mai frecventă. Diagnosticul de neoplasm papilar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
observă ieșind mucus printr-un orificiu papilar mare, cu aspect de „bot de pește”. Examenele computertomografice, echoendoscopia sau coangiografia prin rezonanță magnetică nucleară pot sugera diagnosticul (fig.V.3) Figura V.3-Computertomografie: neoplasm papilar mucinos intraductal-protruzia unei tumori la nivelul ductului pancreatic dilatat Se crede că neoplasmele papilare mucinose intraductale urmează o secvență adenomcarcinom, trecând prin stadii succesive de displazie. Evoluția naturală a tumorilor cu displazie medie sau fără displazie nu se cunoaște, dar cele cu displazie severă și/sau carcinom
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de a înțelege viața.” (D.N. Zaharia, Cronica, nr. 39, 1977) „De pildă pe tărâmul culorii, Frunzete lasă să se întrevadă o frecventare a paletei moderne de factură fobă cu dominante de culoare și cu accente de inspirație Matisse sau Duffy. Ductul este extrem de simplificat, egal cu intensitatea, urmărind să rezume formele asemenea cloazonărilor de vitralii. Când preocupări de acest fel sunt transpuse în pictura pe lemn, strălucirea suprafețelor de culoare se orchestrează și accentele originalității paletei se limpezesc, depășind decorativismul facil
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
preț în lumea lui. Lucrând în atelier cu ceilalți colegi, dar care făceau cu totul altceva, tentațiile îl chinuiau continuu.”( Prof. Ion Popdan) „Ionici a reținut doar ceea ce i se potrivea, raportul dintre adevărul știut de el și virtuțile al ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
senzația unui volum sculptural (Fig. 41). Luciul ochilor sau al cerceilor se aseamănă cu luciul părului diferența făcând-o sensul în care liniile figurate au fost incizate. Moliciunea părului sau a pielii este redată prin linii și puncte care urmăresc ductul formei până în cele mai mici detalii. Astfel, putem vedea cu ușurință firul de păr sau reliefurile tegumentului. Gravura în dăltiță este tehnica ce a suplinit cel mai bine clișeul tipografic, fiind des folosită în reproduceri ale picturilor sau în ilustrații
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fapt, dacă este să analizăm în detaliu formele materiale figurate, vom descoperi că noutatea constă în mimarea gestului pe hârtie al unei pensule îmbibate în tuș. Astfel, dacă în cazul manierei verniului moale mimarea materialității semnului desenat se referă la ductul unui creion, în maniera zahărului descoperim gestul spontan al pensulei. În cazul lucrării „Nud” (Fig. 109) observăm cum specificul semnului grafic reușește să materializeze atât corpul uman, cât și elementele de decor ale fundalului. În planul secund, formele capătă atributul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
un verni (lac), transformându-le astfel pe cele lăsate libere în suprafețe active (Fig. 75). Formele realizate vor prelua cerneala exact ca în cazul serigrafiei cu șablon. Figurile rezultate în urma impresionării suportului vor avea un contur liber, datorat în principal ductului pensulei îmbibate cu verni sau clei, trasat cu mâna. Metoda pozitivă Este metoda prin care desenul, executat cu o cretă litografică direct pe sită, printr-un procedeu tehnic, devine suprafața activă, tipăritoare (Fig. 76). După depunerea materiei grase conținute de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a formelor acoperite parțial cu cerneală. După modul de interacțiune dintre formă și materialul pe care se imprimă, se deosebesc trei procedee fundamentale de tipar: adânc, înalt și plan. A TRASA A însemna pe o suprafață linia sau desenul unui duct, al unui plan, al unei figuri geometrice etc. TRICROMIE Ansamblul procedeelor fotochimice de reproducere a unui original în semitonuri policrome prin descompunere în trei cópii, câte una pentru fiecare culoare fundamentală, și realizarea unui clișeu pentru fiecare copie în parte
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a dezvoltării acestora și modelează forma unor organe (de pildă, contururile membrelor la embrionul de pasăre). Pe de altă parte, s-a atras atenția asupra faptului că degenerescența excesivă sau insuficientă poate duce la malformații (de pildă polidactilie ori persistența ductului arterial). Forme anatomo-clinice de malformații mai frecvente Trisomia 21 (sindrom Down) mecanismul genetic în acest caz este o nondisjuncția; acest sindrom se caracterizează prin triada [Russu, 1985]: dismorfie particulară, întârziere mintală (oligofrenie ≤ 50%) și aberație cromozomială (este afectat cromozomul: 21
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cromozomale specifice și pierderea alelelor RFLP specifice, se asociază cu un număr semnificativ de neoplazii umane, printre care retinoblastomul (13q14), nefroblastomul Wilms (11p13), melanomul (2), neuromul acustic (22q), carcinomul renal familial (3p14), carcinomul pulmonar cu celule mici (3p13 → 24), carcinomul ductului de sân (13q, 11q), carcinomul colorectal (5q, 17p). În anul 1990, E. J. Stanbridge a afirmat că „genele supresoare de tumori nu sunt antioncogene” sintagmă prin care a dorit să sublinieze greșita tendință a unor cercetători potrivit căreia se asumă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rezecția ansei în „Y” de sub derivația sa cu pancreasul și calea biliară, finalizată cu o nouă derivație biliodigestivă pe ansa în „Y” restantă, anastomoză care s-a făcut cu o cale biliară principală mai largă, obținută după anastomoza latero-laterală a ductului biliar, ligaturîndu-se capătul distal. Evoluție postoperatorie favorabilă. Vindecare după 40 de zile de la internare. Bolnava rămînînd diabetică, a fost monitorizată de nutriționist. II. A doua complicație mixtă, dar și severă, după operații rezecționale pe pancreas o constituie, așa cum aminteam, fistulele
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
lor cu o mică rezecție de perete toracic. Trebuie evitată lezarea trunchiului inferior al plexului brahial, a nervului vag, a vaselor subclavii și a lanțului simpatico-paravertebral. La nivelul mediastinului, disecția este mai ușoară, dar trebuie să evităm lezarea esofagului, a ductului toracic, a nervului frenic și a nervului recurent, a vaselor mari și ale celor din hilul pulmonar. Operația se termină cu plasarea a două drenuri toracice conectate la o baterie de aspirație, urmată de refacerea peretelui toracic [73,76,78
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
unele boli infecțioase (febra tifoidă, parotida epidemică, oreion). Un important factor favorizant ai pancreatitei acute este litiaza biliară (40-50 % din cazuri), mai ales la femei, cu blocarea unui calcul ce migrează din vezică În tractul biliar, unde se unește cu ductul pancreatic În apropierea intrării În duoden. La nivelul joncțiunii, calculii se pot bloca În canalul pancreatic, obturând scurgerea sucurilor pancreatice În duoden iar enzimele digestive, activate În pancreas, vor determina pancreatita acută. Nu pot fi neglijate efectele provocate de alcoolism
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
celulare care pot interveni la niveluri glicemice diferite. Studii histologice minuțioase au pus în evidență o heterogenitate structurală a insulelor, în sensul că unele par tinere, prezentând un strat de fibre conjunctive fine (de apariție recentă), aflate în apropierea unui duct pancreatic, în timp ce altele par îmbătrânite, în jurul lor țesutul conjunctiv dens (aproape capsular) mărginind celulele de diferite tipuri, separate pe alocuri de țesut fibros sau depozite grăsoase sau de amiloid (observații personale). Primul aspect (regenerativ) se înregistrează mai des la persoanele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
CHILOTORAXUL INTRODUCERE Ductul toracic sau canalul toracic reprezintă principalul colector limfatic, ce transportă limfa de la țesuturi către sistemul venos îndeplinind astfel o funcție esențială în homeostazia organismului. În ciuda acestui fapt, anatomia și fiziologia lui e puțin înțeleasă de majoritatea medicilor practicieni, iar patologia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
chyli. În timpul dezvoltării embriologice, prin creșterea caudală a mugurilor jugulari și cranială a cisternei chyli și prin unirea acestora se schițează o structură din care va lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
jugulari și cranială a cisternei chyli și prin unirea acestora se schițează o structură din care va lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
acestora se schițează o structură din care va lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]