1,184 matches
-
și pălării de paie, maiouri cu chipul lui Alain Delon, agrafe, ace și bile de prins În păr, ba chiar și scule și accesorii de mașină. Familiile comersanților se plimbă de colo-colo și, oprindu-se În fața uneia sau alteia dintre dughene (“În fața“ Înseamnă aici „lateral dreapta sau stânga“ față de direcție de mers a mașinii), Întreabă: — Cum le dați? Și după ce află prețul aprobă printr-o mișcare a capului și plecă. Până când să-și termine cel cu Volga cireșele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cum poate! - Cum?. Mika-Le se duce la Maxențiu?. - Dar ce, Mini scumpo! Mai are doi îngeri păzitori, unul la capul, altul la picioarele patului de spital. . . Da, vezi bine, inocența mea!. Uite colo ce scrie! Arăta firma lată a unei dughene de scânduri. La geam se vedeau mere costelive, portocale mici și smochine vechi. Scria Cooperativa. Mini se uită împrejur. Lumini mai dese acum scânteiau slăbite de aburul gerului. Prin dedalul străzilor ieșiseră, în sfârșit, în Calea Victoriei sus, spre Dobriceanu. Inima
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
O vreme, au devenit subiectul unic al predicilor sale de la colț de stradă. Oamenii se adunau să-l vadă cum își manifestă furia față de răul făcut de neamț, holbându-se la acest vârtej de scuipat și pumni încleștați, lovind o dugheană de ceai din piață. Era pregătit chiar să treacă cu vederea activitățile oculte ale soției sale, mai ales că, după doi ani, îngenuncheaseră împreună să se roage. Cu toată nerăbdarea sa de a începe războiul, știa că i se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vânătoare, portretul regelui sau al rudelor decedate, cum ar fi acel bătrân cu favoriți, aflat deasupra biroului domnului Spavin. Dar pentru că nu are nici un tablou, Jonathan se hotărăște să-l pună pe rege, pe care l-a cumpărat de la o dugheană din strada Berwick și l-a înrămat. Și iată că după primele luni petrecute printre peluze și străzi cu ploaie, adoarme cu imaginea colorată de mână a lui George al V-lea, rezistând tentației de a se ruga la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
alte așezări prospere, care creaseră procente de afaceriști, cea în care învățam eu dăduse pînă atunci doar cărturari. Afară de biserici, tribunal, o fabrică de marmeladă, spital și cîteva farmacii, se mai aflau în tîrg multe școli și tot soiul de dughene. La papetăria Saidman, tupilată într-o cămăruță unde nu încăpeau decît trei clienți, dădeam rar - doar pentru cerneală și penițe. Locul era rezervat unor bătrîni cu fețele simandicoase care mă intimidau. Cu dascălul de română mă întîlneam la librăria Bendit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
foarte bine că mulți dintre copii nu Îndrăzneau să fure bani de la părinți dacă nu căpătau de bunăvoie. Dar să subtilizezi un ou-două din cuibar nu părea atât de mare păcat. Și copilărimea satului a Început să care ouă la dugheana lui Tatapopii și să le schimbe pe halviță din aia cu miros de pișat pisicesc ori dracu’ mai știe pe ce porcărie dulceagă. Afacerea cu ouăle era găinărie, dar aducea profit: tot ce Însemna mâncare, pe vremurile alea, era sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sânge negru și greu, purtător de moarte și semn al izbânzii morții asupra unui prăpădit de om fără vină. Încercase, Într-un târziu, să guste din zeama acrișoară și maronie care nu se mai găsea, de vreme destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
însărcinați cu proiectul începură să-i explice tot ceea ce se realizase până în acel moment. Mlaștina de la Naniwa era astupată cu pământ, iar pe toată lungimea și lățimea ei se săpau deja canale. Pe șantierul pentru Cetatea începeau deja să apară dughenele improvizate ale negustorilor. Privind spre mare, la portul Sakai și gura Râului Yasuji, se vedeau sute de corăbii aducând pietre, cu pânzele umflate aproape atingându-li-se între ele. Hideyoshi stătea pe locul unde avea să fie construită fortăreața principală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
personaje i-au fost fidele și în alte cărți, tot din acest ciclu: Gândul de veghe, Călugărul, Țiganca, Zâna cea bună. Ideea de bază a acestui al cincilea volum este una de factură comercială: vânzări-cumpărări de terenuri, de case, de dughene, de crâșme. Tranzacții în care sunt implicați oameni de diverse ranguri și condiții materiale, din care nu lipsesc domnitorii, înalți demnitari, diverși boieri, mitropoliți, stareți de mănăstiri și chiar ființe de condiție publică, socială și materială simplă. Oameni de jos
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Și eu sunt dornic să aflu lucruri noi, despre care nu am cunoștință încă. --De bine ce ai venit, eu te-aș sfătui să umbli prin cele minunate cărți și să cauți a afla câte ceva despre tot ce a fost dugheană și pivniță în vechiul târg al Iașilor. După aceea, om mai vedea... --Am să-mi adun toate puterile, părinte, și am să le pun la treabă. --Cred că ar fi bine să-ți faci un culcuș colo, sub tufa de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dania lui Ștefăniță Lupu voievod, din 28 martie 1660 (7168), către mănăstirea Hlincea? --Întâi să ascultăm vorbele lui vodă: “Întru acea și domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră rugă nouzidită, sfânta mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dughene din târgul Iași, lângă curtea noastră în capul ulițelor de lângă biseria Sfântului Nicolae. Între trei drumuri... care acele locuri le-au cumpărat binecinstitorul părintele nostru, Io Vasilie voievod” - am recitat eu spusele lui vodă. --Și acum - a reluat vorba bătrânul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe a se tocmi pe didesubt prin lagum și nu este trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă locul se afla lângă “Gunoiul gospod” ,acolo se aflau case și dughene. Asta o aflăm din zapisul lui Ion și al soției Tofana, făcut la 12 noiembrie 1779, prin care vând lui “Andoni sân (fiu n.n) protopopului Manolachi” o casă situată “de vale de Curte gospod, supt Gunoiu, alăture de la vale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vinit asupra noastră să ne gonească. Drept urmare, domnul le-a luat moșiile și le-a dăruit celor ce l-au slujit cu credință. Un asemenea norocos a fost și Dumitrașco bărbier domnesc, căruia i-a dăruit o moșie și o dugheană cu tot locul lângă biserica Sfânta Vineri. --În vremurile mai liniștite, oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de cei ce știau să scrie. Un exemplu deosebit ni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Un asemenea norocos a fost și Dumitrașco bărbier domnesc, căruia i-a dăruit o moșie și o dugheană cu tot locul lângă biserica Sfânta Vineri. --În vremurile mai liniștite, oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de cei ce știau să scrie. Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte despre răsărit cu cât si afălă între pod și între zid ca si facu dugheni cu chiltuiala me... Și tocmala ni ești câti patru lei pi an, lei noi bizmenul. Și au început anul din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte despre răsărit cu cât si afălă între pod și între zid ca si facu dugheni cu chiltuiala me... Și tocmala ni ești câti patru lei pi an, lei noi bizmenul. Și au început anul din luna lui septemvrie dzi întâi... Și, pentru credința, am iscălit.” Cum ți se pare, fiule? --Cer îngăduința, sfințite, să citez
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
călugăr, dragule... --Fac și eu ce pot, sfințite. --Uite că Ianachi blănarul ne iese în cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins din locul domnesc doi stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la mezat toate acareturile nefericitei văduve “din care... o pivnițe de piatră cu cârciumă deasupra și cu doao dugheni alăture... care sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. Cel care a reușit să achite suma de “cinci mii noao sute lei” a fost “Gavril mitropolitul”. Să nu iei în deșert numele Domnului, pentru faptul că în septembrie 1783 Alexandru Costandin
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
deșert numele Domnului, pentru faptul că în septembrie 1783 Alexandru Costandin Mavrocordat voievod întărește stăpânirea mitropolitului asupra bunurilor cumpărate, printre care și o “crăciumă”, cum spune vodă. --Să lăsăm acest amănunt, sfințite, și să luăm seama la un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vodă. --Să lăsăm acest amănunt, sfințite, și să luăm seama la un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4 odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului Nicolai din chiria dughenilor i (și n.n) a odăilor, di un an și giumătati, adică de la 1791 aprilie 23 la an 1792 oct. 26”. Din chiria tuturor dughenilor și odăilor au obținut 2562 lei, la care se adaugă 1200 lei de la Cutia milelor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]