2,935 matches
-
Sorin Lavric În genere, preoții scriu prost. Dulceața omiletică pe care s-au obișnuit s-o pună în cuvintele rostite la predici este pe cît de ziditoare înăuntrul bisericii pe atît de oțioasă în afara ei. De aceea, de cum ies din cadrul eclezial și coboară în arena laică, fețele bisericești
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
activă (" Nu e vreme de dormit când lucruri de seamă mă invită la inspecții la alianțe la aventuri. Elipse noi s-au ivit în spațiu pe care nu le cunosc"), cu o conștiință de "om liber", lăsându-se "dus de dulceți ale metafizicii aerului", dar ținând minte "cuvântul adânc" și decis să-și continue căutarea fundamentală: Renunțând la origini vechi mă-ntorceam să caut un izvor limpede de origini viitoare". O suită următoare de poeme se poate intitula astfel Totul începe
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
învățăturile sale se așează în deplină înțelegere alături de cele ale realității, vinul mitic inspirând abatelui de Marenne cugetări care par uneori banale, dar nu sunt, pentru că ele îmbină armonios mai multe lumi, cum este aceea în care se manifestă diferit dulceața celor trei bunătăți: „Trei lucruri - spune abatele - dacă nu sunt foarte bune, sunt rele... stihurile, vinul, harbuzul” (p.332), între care numai harbuzul este dulce în sens propriu. Dulceața celorlalte este din altă lume... În general însă, desfășurarea acțiunii este
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
mai multe lumi, cum este aceea în care se manifestă diferit dulceața celor trei bunătăți: „Trei lucruri - spune abatele - dacă nu sunt foarte bune, sunt rele... stihurile, vinul, harbuzul” (p.332), între care numai harbuzul este dulce în sens propriu. Dulceața celorlalte este din altă lume... În general însă, desfășurarea acțiunii este dominată de semnificațiile și de efectele aproape magice ale vinului, încât se poate spune pe drept cuvânt că „viile ieșene joacă un rol-cheie în intriga shakespeariană a romanului”, ca
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
Petrarca îl pomenește elogios pe Richard de Bury: „nimeni nu a avut mai multe cărți decît el”. (p. 196) Sub unghiul limbii, cartea e atinsă de un nesuferit asianism stilistic, trei sferturi din ea fiind umplută cu panglici de o dulceață retorică care irită: fraze lungi și simandicoase, de o diluare care exasperează, detaliu ce confirmă adevărul trist că un text vechi, oricît de clasic ar fi în platoșa limbii latine, suferă de o uzură provocată de schimbarea gustului în timp
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
pământ ai Căiuțului în ziua din ce în ce mai apropiată în care se va fi construit linia de drum de fier Adjud-Târgul Ocnei [...] Talleyrand a spus că acei ce nu au trăit sub Vechiul Regim, de înainte de 1789, nu au idee de ce este dulceața vieții. Talleyrand trăise sub acel regim în calitate de privilegiat și vorbia de viața dusă atunci de privilegiații Franței. Întocmai același lucru se poate zice despre viața în țările noastre de înainte de 1800 și de acei câțiva ani care au urmat acea
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
mare stînd pe un bust mărunt, uscățiv pînă la a da impresia unei asceze recente. În costumul negru căzîndu-i ca turnat, Pillat e o apariție blîndă care nu are nimic dominator în ținută, doar o cumințenie sobră care vine în contrast cu dulceața histrionică din rîsul lătăreț al lui George Muntean. În colțul de sus stă atîrnat tabloul celui care le-a fost amîndurora maestru: chipul prelung, frămîntat parcă din dungi de ceramică veche, al lui G. Călinescu. Portretul ce se desprinde din
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
este un Sfânt Dumitru, care pe soțul ei îl prinde suprimat, dar fără să dispere. Motivele se cunosc. Vizita de Sfântul Ion, la madam Maria Popescu, mama neastâmpăratului maior de roșiori, e mult mai modestă. Nu se ia decât o dulceață cu cafea, și nici asta în liniște. Ocazia în sine e întotdeauna mai importantă decât masa. Dejunul din La Peleș, dejunurile din O scrisoare pierdută, ceaiul monden din Five o’clock sau serata muzicală din O lacună sunt forme, deloc
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
a mânca pe vapor, din Pastramă trufanda se lasă, știm, cu încurcături mult mai neplăcute. Popa din Art. 214 mănâncă, în deplasare, niște țâri, deși avocatul la care venise cu pricină îi oferă, după obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele pe care le bănuiește de furt de bilete norocoase, o strachină de prune lojnite. Apetisantă, în felul
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
de doisprezece copii, Traian a urmat primele clase la Rădăuți, unde, în ciuda traumei provocate de plecarea de acasă, s-a ales cu primele cunoștințe de limbă germană. Astfel viitorul traducător al lui Kant ieși cu mintea din matca fonetică a dulceții moldovenești și se izbi de peristaltica tare a lexicului nemțesc, o experiență aspră a cărei silnicie avea să-i fie hotărîtoare pentru evoluția ulterioară. La Rădăuți dăm peste prima traumă cu urme adînci în timbrul interior: doi dintre frați, Ionică
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
aduce cu o altercație durînd de milenii, în cursul căreia pe altarul credinței preoții sau politicienii au sacrificat sute de milioane de ofrande. Uimitor e că, în ciuda aparențelor de dialog interconfesional, pe care clericii le întrețin cu o mină de dulceață protocolară, repulsia față de necredincioși e neatinsă în străfunduri. Păgînii, goimii sau nemahomedanii sunt cei care, căzuți fiind din credință, trebuie eliminați sau convertiți. Pentru musulmani, Moise nu e decît un egiptean apostat care și-a îndemnat rudele la crimă („Fiecare
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
cu țuică din balcon. Le ține ascunse muierea, numai să nu o aducă pe cea cu apă, ieri am umplut-o. A mea, asta de-a doua tovarășă, nu îndrăznește. Îmi spune „tată”... N-ai văzut-o încă, este o dulceață, la toamnă o bag la facultate, la drept. Nepoată-ta nu mai stă la mine, i-am dat o garsonieră. N-o pot înțelege, seamănă cu mă-sa. A fost colegă cu Ilona, așa o cheamă pe cumnată-ta, poate
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cu voce tare că ar fi trebuit să fie deja săpată, tăiată și legată. Nu-mi răspunde. Mă uit la ea și retrăiesc amintiri în care copiii veniți la țară, la bunici aleargă printre rânduri și ea îi răsplătește cu dulceața prăfuită a strugurilor. Copiii s-au făcut mari acum și au descoperit vinul îmbuteliat, dar nu mă lasă inima să-i spun asta. O las să viseze la vremuri trecute și pornesc spre galben. Iubesc floarea soarelui. Alerg spre culoarea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
explice sensul cuvintelor mai puțin cunoscute. Vă mai amintiți de emisiunile academicianului Alexandru Graur?! Erau spumoase; o plăcere să le asculți și cu toate că nu era etnic (și asta o găselniță oportunistă și periculoasă) român, trăia efectiv și la nivel Înalt dulceața și profunzimea acestei limbi. A propos de această etnie și de reprezentanții ei: ce mare diferență Între mult stimatul și iubitul Alexandru Graur (stimat de tot românul chiar și fără premiul Nobel) și domnul Elie Wiesel, care veni, vidi și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
plesnind și ridicându-se ca niște parașute spre cer. Se-ndrăgostise de ea și-o iubea ca pe-o iadă scăpată-n primăvară, jucăușă-n șolduri și, din șolduri până-n umeri, roșcată ca o coadă de veveriță, ademenindu-l cu dulceața ei de fruct și căldură. Nu semăna cu nimeni și nu era nimic din ce spunea lumea că este și din ce credea și maică-sa, poate și cumnata. Maică-sa o judeca după Erika, și ea n-avea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi înțepa limba și-l amețea. Hotărî să coboare și coborî scările. Civilii nu erau prea mulți; totuși erau destui, și cei mai mulți, amestecați cu ofițerii, se luptau că hălcile și șprițurile, nădușiți, roșii de efort, parcă ar fi înfundat cărbuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
inunda sufletul. O găsi cum se și aștepta: cu cenușa nopții așternută pe față, nedormită, aprigă, cu ochii arzându-i în cap și buzele strânse cu răutate și-ndărătnicie. Bună dimineața, mamă. Mă așteptai? întrebă dând glasului toată limpezimea și dulceața nepăsătoare de care era-n stare. Nu te-așteptam, fată, îi răspunse bătrâna, și nici un nor din vocea ei nu prevestea furtună. N-am avut somn și-am ieșit cum ies eu de obicei să privesc drumul. "Minte", își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
primise porecla, dar tot spitalul o striga: "Îngerașul". "A fost îngerașul?" "Ce-a spus îngerașul?" Lui îi spuneau "salvatorul". Dintr-atâta răsfăț risca să i se schimbe caracterul, să devină obraznic, fiind logodnicul acelui "îngeraș", ce promitea a deveni o dulceață de femeie. Apărea pe nesimțite lângă patul lui mângâindu-l cu privirile, strângându-și cu cochetărie halatul alb care-o prindea atât de bine, rotunjindu-i frumoasele coapse încă băiețești sau mângâindu-și neștiutoare sânii sub privirile lui înfiorate. Miluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și usca bureți, hribi grași și cărnoși, mai buni decât orice friptură, pe care-i întindea pe sfoară ca pe ardeii roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o muzică, Cerboaica se-mpăcase și cu gândul că unde-i Tudor sunt "tot oameni, e bine", numai ea să-i poată trimite cât mai des pachete, care să-i păstreze sănătatea: lăptișor de matcă, salam de urs, brânzeturi și dulcețuri preparate de ea, plante și rădăcini pentru trebuinți și tămăduiri de tot felul; până și iarba-fiarelor culeasă de lângă bârlogul urșilor, pe lună nouă, să-i dea tărie să reziste. Nu era nimic rău că stătea acolo. Mai bine, decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mare căutare sunt friptura de oaie, ciorbele de praz și ștevie, roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești, toate având în comun o condimentare consistentă, în care predomină ardeiul iute. Ca desert, se prepară variate dulcețuri și șerbeturi din nuci verzi, caise, vișine, prune, mere și corcodușe. 4.3. Infrastructura turistică pentru agrement Agrementul turistic se poate defini prin „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mi-am dat eu seama. - Am lipsit mult? Ai avut timp să te obișnuiești cu peisajul? Maria se întorsese cu o tavă argintie, pe care abureau două cești de cafea. - Ți-am adus și ceva special, sper să-ți placă. Dulceață de trandafiri. Acum se face destul de rar, dar mama continuă să ne răsfețe în fiecare an. - N-am mâncat niciodată, n-am avut ocazia. Ne-am savurat în liniște cafeaua și dulceața. Într-adevăr, avea o aromă deosebită această dulceață
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
adus și ceva special, sper să-ți placă. Dulceață de trandafiri. Acum se face destul de rar, dar mama continuă să ne răsfețe în fiecare an. - N-am mâncat niciodată, n-am avut ocazia. Ne-am savurat în liniște cafeaua și dulceața. Într-adevăr, avea o aromă deosebită această dulceață, te purta undeva, în trecut. - N-ai vrea să ne plimbăm în livadă? Mi-ar plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Dulceață de trandafiri. Acum se face destul de rar, dar mama continuă să ne răsfețe în fiecare an. - N-am mâncat niciodată, n-am avut ocazia. Ne-am savurat în liniște cafeaua și dulceața. Într-adevăr, avea o aromă deosebită această dulceață, te purta undeva, în trecut. - N-ai vrea să ne plimbăm în livadă? Mi-ar plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]