658 matches
-
sa. -Esti o mică obrăznicătură! Tremura de ras...era perfect... -Nu pot crede..ce iți trece prin minte? șopti cu ochii țintă în ochii mei... Ritualul trupurilor și-a a reluat dansul, trecând prin toate fazele, de la furtună până la acalmia dulceagă a liniștii după tornadă. Nu ne săturam, să ne explorăm. Ne-am trezit, soarele era aproape de prânz.Se juca în părul meu încurcat ca un ghem de mohair. -Abe, m-am hotărât. Dacă expoziția are succes, aș dori ca un
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
versurile din “Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh.din Moldova ( pe numele lui adevărat Gh.Kernbach ), care a trăit în perioada 1859-1909, care a scris un soi de ”anacreontice dulcege și romanțe muzicabile a fost salutat cu entuziasm de Hașdeu și Vlahuță, și cultivat de “Viața Românească “, sau Dimitrie Teleor ale cărei ” poezii în vărful peniței “ erau citite și cultivate la începutul secolului XX. Iată câteva exemple care, în parte
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern alături de mămica. Eu simt că viața este o cursă de-agonii, Cu visele aprinse însemnând nimica. Îmi pun pe frunte seara mănunchi de galaxii Și fulgerul dulceag peste final de veac. Rotunde stele cântă cu glas de ciocârlii, În stânga mea se-ascund cuvinte care tac. Lăsați-mi lăcrimarea aci la noi în casă, E zvonul despre mine ce mai pot s-aduc. Paharul tatei este încă plin
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern a/lă/turi/ de mămica. Eu simt că viața este o cursă de-agonii, Cu visele aprinse însemnând nimica. Îmi pun pe frunte seara mănunchi de galaxii Și fulgerul dulceag peste final de veac. Rotunde stele cântă cu glas de ciocârlii, În stânga mea se-ascund cuvinte care tac. Lăsați-mi lăcrimarea aci la noi în casă, E zvonul despre mine ce mai pot s-aduc. Paharul tatei este încă plin
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
cu ce se ocupă, și mi-a spus că este studentă, apoi eu am citit ziarul, pe tot, rînd cu rînd, ca să uit că sînt fumător și să pot să rabd vreme de o oră fără să trag vreun fum dulceag din țigară, iar ea a dormit. La cap de linie am coborît, am ajutat-o să își dea jos bagajele, i-am zis la revedere și am vrut să plec spre autogara de unde urma să iau autobuzul spre văgăună, cînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
oricând, oricum, însă pe drum vreau să zăresc doar ce iubesc. Voi revedea raze de stea cum mă pătrund, cu-al lor rotund, pe cord deschis, alert, în vis, cum se strecoară în prag de seară într-o desagă, vie, dulceagă. Clipa să curgă și să parcurgă zbor de cocor, fără vreun dor, asemănare mistuitoare dintr-un nucleu de curcubeu hrănit din ploi de amândoi, născut pe cer dintr-un stingher, năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fi
LA CAPĂT DE CURCUBEU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356537_a_357866]
-
Acasa > Strofe > Timp > GRĂDINI DE VARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Grădini de vară, pline de răcoare Vată moale cu miros dulceag Copilăria noastră, un meleag De nestemate și candoare Toarnă viața ceru-n călimări Nopțile scoteam bostanii-afară Aprindeam întrânșii lumânări Și fugeam, că bezna înfioară Am pornit prin viață ca zălog Chip al curiozității infantile La fiece răscruce un buldog Nemilos
GRĂDINI DE VARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356678_a_358007]
-
mai putea fi, toate din pricină că specia mea pe cale de dispariție e dependentă de tine ca de glonțul ultim, cel care nu va fi găsit niciodată, nicicînd. Copacii cad în anonimat mai repede ca oamenii, lacrima celui sătul de vise devenind dulceagă precum sudoarea unei statui muribunde. Ți-am săpat peșteră în cearcănele mele cenușii, lucrînd ca un condamnat pus pe fugă, daltă cu daltă, milimetru cu milimetru, mai izbeam din greșeală o țeavă de sînge, mai perforam o vînă cu agent
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului LA CEAS DE VECERNII La ceas de vecernii se sting trandafiri. Petalele curg vânturate. Mă bucur de crezul a noi zămisliri Din apele tulburi de multe păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri deschise. La ceas de vecernii cuvântul șoptit Se-ntoarce-ncărcat de miresme alpine. În casa sunt îngeri și sfinții-au
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. LA CEAS DE VECERNII La ceas de vecernii se sting trandafiri. Petalele curg vânturate. Mă bucur de crezul a noi zămisliri Din apele tulburi de multe păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri deschise. La ceas de vecernii cuvântul șoptit Se-ntoarce-ncărcat de miresme alpine. În casa sunt îngeri și sfinții-au
DOMNICA VĂRZARU [Corola-blog/BlogPost/370824_a_372153]
-
Dinții cariați ai unui sfânt», «Bichinii tăi cu diamante», «Omul mort din gardul viu» etc. Există și texte cu „căderi de buzdugan“ - din „comicul“ titlu, în gongul criticii / satirei sociale, al absurdului, grotescului, macabrului, funambulescului, monstrosului, grație unei „absolute“ imprevizibilități: «Dulceag miros de varză acră, / pe scara socială fără parapet, / [...] / aburii gurilor știrbe lipescu-se / de oglinzile acre, înrămate / în coaja de lemn câinesc / [...] / ce reușită petrecere a peștilor / din acvariul cu pierderi decente...» (Chef la cantina săracilor). Câteodată intră în „colimatorul
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de «vocea de votcă / a lui Petre Stoica, fumegând / într-o cutremurătoare abstinență» - p. 17), reușind apoi să găsească «un arici în intestinul ideii salvatoare» (p. 21), o «mănăstire din mușcătură» (p. 26), un «senin cu lună-ambulanță» (p. 33), un «dulceag parfum de paragină» (p. 60 sq.), o punte în «pipa lui Mircea Eliade» (p. 65 sq.), «agonia puilor golași ai armoniei» (p. 67 sq.), o «proprietară de rană» (p. 74 sq.), «o dinamită plină de rouă» (p. 78), «praștia lui
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Intensitatea ei este însă atât de mare, încât dă impresia unei întregi existențe, precum un Da Capo al Fine dintr-o operă clasică. Emoțiile sunt profunde, descriere fiind pe măsura acestora: " Mirosea doar a mare; un miros mineral și vegetal, dulceag și greu, a ființei vii și a ființei moarte-așa cum miroase la marginea tuturor mărilor sărate și calde." Scenele se desfășoară cursiv, într-o curgere lină, fără să existe discrepanțe între imaginile care redau experiențele umane, mediul natural și
UN GÂND PENTRU O CARTE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369572_a_370901]
-
-ți calzi dorința printre gene Învăluită-n taină, pătrunsă de-un fior, Și-n suflet ca o vrajă te-ai cuibărit, ușor. Mi-ai dăruit o floare cu jar de catifea Petale de iubire să împletesc din ea Cu gust dulceag de fragă, primind sărutul meu Tu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu. Prin șoapte de copilă ce-i plină de candoare, Cu roua dimineții zâmbind pe strai de floare Focuri aprinse, tainic, de mângâieri divine
MI-AI DĂRUIT O FLOARE... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353943_a_355272]
-
cea bătuta Doar știi zicala cu... ochii care nu se văd se uita! Ea: De calea ce-ai uitat, pot să-ți aduc aminte, Dar ce rost are, când tu nu ești cuminte! De acuma, alteia-i, oferi al tău dulceag amor Aceeași serenadă veche și-același trist decor! El: În trupul tău, văzut-am mai multe universuri Ce nu le pot descrie, nici dac'-aș vrea, în viersuri Când mă gândesc la tine, din unghiul meu obtuz Mă pierd în
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
om de presă, este să mergi fie pe stereotipuri, fie pe caricatural. Sau pe tenta pietistă, ochi înlăcrimați și mâini frânte de durere, o temă care pe mine personal mă deranjează, pentru că Ortodoxia românească nu a apreciat nici¬odată pietismul dulceag, cu iz de seminar catolic de secol XIX. Nici un credincios însă nu va refuza camera de filmat, chiar dacă știe că îl va manipula. Și asta pentru că orice pelerin are mândria de a spune că a fost acolo și vrea să
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
o recomandă amicilor,- Cleopatra era înainte de toate o frivola. Înaltă, solidă chiar, cu un corp atletic, bine pus la punct în strânsorile dedesubturilor, Dalila nu era chiar de lepădat și, bărbații, amatori de șuiete, roiau pe lângă ea, atât pentru izul dulceag al glumelor ei, cât și pentru amorurile ei împărtășite cu atâta nonșalanta și-n stânga și-n drepata, mai mult din instinct, căci de inimă nu putea fi vorba. De altfel fostul ei soț, căpitanul Poenaru, divorțase de ea decurând
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
buline albe, pe care i-o cerusem în prima carte poștală pe care o scrisesem în viața mea, iar tanti Oala cu prăjitura mea preferată,”cremă de zahăr ars”. După trei săptămâni petrecute printre străini mă întorceam acasă cu gustul dulceag al reușitei, dar cu certitudinea că “nicăieri nu este mai bine decât la tine”. Referință Bibliografică: GLORIE COPILĂRIEI VIII / Mihaela Arbid Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II, 23 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
oricând, oricum, însă pe drum vreau să zăresc doar ce iubesc. Voi revedea raze de stea cum mă pătrund, cu-al lor rotund, pe cord deschis, alert, în vis, cum se strecoară în prag de seară într-o desagă, vie, dulceagă. Clipa să curgă și să parcurgă zbor de cocor, fără vreun dor, asemănare mistuitoare dintr-un nucleu de curcubeu hrănit din ploi de amândoi, născut pe cer dintr-un stingher, năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fi
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
vreausă lenevesc. Drept să pășescoricând, oricum, însă pe drumvreau să zăresc doar ce iubesc. Voi revedea raze de steacum mă pătrund, cu-al lor rotund,pe cord deschis, alert, în vis,cum se strecoară în prag de searăîntr-o desagă, vie, dulceagă.Clipa să curgă și să parcurgăzbor de cocor, fără vreun dor,asemănare mistuitoaredintr-un nucleu de curcubeuhrănit din ploi de amândoi,născut pe cer dintr-un stingher,năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fifără oprire, sfântă menireși năzuință
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
aduse de ospătari. Meniu a fost deosebit ales, compunându-se în afara platoului rece, numai din vânat, friptură de fazan înăbușit, rață sălbatică în sos caramel, pulpă de căprioară la tavă, stropită la început cu o Grasă de Cotnari, un vin dulceag, apoi la fiecare fel de mâncare se schimba și calitatea vinului, când o Băbească Neagră din podgoriile Nicorești, de lângă Tecuci, un fel de Beaujolais al României, cum îi spunea directorul, specificând că este bun prieten cu director comercial al Podgorie
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
violată în însăși intimitatea ei de fată, bruscată, tratată ca pe un obiect de produs plăceri și candoarea cu care o penetrase Mancuse în acea zi, pe care nu o putea uita, îi înflorise iar în suflet ca o durere dulceagă, ce îi producea fiori și acum, cînd își amintea. Din discuțiile ei cu fetele nu aflase mare lucru despre sex. Un fel de iubire redusă la organele genitale. Doar cîteva aveau experiențe mai sofisticate de sex oral, dar acestea ocoleau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
de orice sentiment emoțional, pentru că marele adevăr, pe care nu are nimeni puterea să-l recunoască, este că toți avem sentimentul că altceva am fi vrut noi să facem în viață, dar nu știm precis ce anume, avem numai gustul dulceag al unor păreri de rău și, ca Hamlet, ne vine să exclamăm: “ A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea”, cu singura îndreptare că Hamlet își punea o întrebare despre rostul sau deșertăciunea existenței umanității, pe cînd noi ne
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
firu-și țese” versuri triste ce mi-au amintit poezia lui Octavian Goga “Cade-o lacrimă”,” - “Cade-o lacrimă din ochi-i/ Leneș prelingând fereastra/ Suflet obidit și singur,/ Ce mai cați pe lumea asta?” Versul Annei Nora Rotaru nu este dulceag nici excesiv de setimental și ne permite să cunoaștem o femeie puternică, deșteaptă, cultă, biruitoare în lupta cu viața și chiar cu moartea (dacă luăm în considerație profesia de medic) . “Nu vreau să am soarta trunchiului ce putrezește,/ Chiar dacă-n jurul
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]