506 matches
-
Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie În zile mari și cârciuma plină” <endnote id="(285, p. 105)"/>. Într-o scrisoare din 1875, Vasile Alecsandri Îl roagă pe Titu Maiorescu să ajute la ridicarea unei noi biserici În satul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18)"/>. Concurența dintre biserica creștină și cârciuma evreiască nu rămâne doar la nivel calitativ, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu meșteșug și cu neguțătorii” - pe motiv că au „nevoi grele” - nu se mai supun „dreptății și poruncii besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
liceu, religia era obiect de studiu, cu note în catalog iar la sfarsitul vacanței, fiecare venea cu carnetul de elev, semnat de preotul din localitate pentru prezență la slujbele din biserică, cu ocazia tuturor sărbătorilor religioase. În timpul liceului, în fiecare dumineca dimineață, ne încolonam în fața școlii, îmbrăcați aproape toți în costume naționale curate și participăm la liturghia de la biserica elevilor care este și astăzi pe Calea Cernăuțiului, în centru. Acolo era pe atunci unicul loc oficial unde ne puteam vedea direct
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Paul Hazard, proiectând studii comparate despre scriitori români și francezi, îndeosebi cu privire la existența unor surse comune de inspirație. După întoarcerea în țară este profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București. Debutează cu versuri, sub pseudonim, la cincisprezece ani, în revista „Dumineca”, iar în 1910 la „Opinia”, ca prozator și critic literar, cu un articol de susținere a poeziei simboliste, relevând valoarea „necunoscutului” G. Bacovia. Colaborează la „Spre lumină” (revistă școlară din a cărei redacție a făcut parte), „Veselia”, „Moldova de Sus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică vio lent anticonservatoare și antidinastică. Redactorii revistei au fost I.C. Fundescu (1867), G.Dem. Teodorescu (1871), Toma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1940 își ia a doua licență, în drept. Exercită numeroase ocupații: director la Imprimeria Centrală, profesor de matematică, economist, vameș, consilier tehnic, proiectant. În 1937 și 1939, B. publică două eseuri în „Arta și tehnica grafică”. Apariția romanului Într-o duminecă de august (1941) surprinde totuși critica. Războiul și, apoi, alte cauze l-au făcut pe autor să abandoneze literatura până în 1965. Câteva schițe și o nuvelă sunt publicate postum, în volumul Exerciții (1970). Tipărit chiar înainte de intrarea României în război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
își exprimase într-unul din eseuri admirația pentru opera lui Proust, „clădită ca o catedrală”, iar în romanul său citează cuvintele unui personaj din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, ceea ce denotă familiarizarea cu problematica modernă a genului. Într-o duminecă de august înregistrează fluxul conștiinței unui personaj-narator pe durata unei zile, cu inerentele recuperări ale unor porțiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, ceea ce denotă familiarizarea cu problematica modernă a genului. Într-o duminecă de august înregistrează fluxul conștiinței unui personaj-narator pe durata unei zile, cu inerentele recuperări ale unor porțiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie să-l salveze din semiconștiența, confuzia mentală și abulia în care se scufunda. Procesul e configurat în detaliu, fraza lui B., mlădioasă, elegantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
pronunțat caracter de încercări nefinisate. Excepție face cea mai amplă dintre ele, care propune o continuare a scrierii lui Mateiu I. Caragiale Sub pecetea tainei, fiind reușită ca rezolvare epică a enigmei, dar fără vraja scrisului matein. SCRIERI: Într-o duminecă de august, București, 1941; ed. îngr.și postfață Mariana Vartic, Cluj-Napoca, 1991; Exerciții, postfață Lucian Cursaru, București, 1970. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Într-o duminecă de august” de Eugen Bălan, VRA, 1941, 601; Cioculescu, Aspecte, 434-435; Const. Fântâneru, „Într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
fiind reușită ca rezolvare epică a enigmei, dar fără vraja scrisului matein. SCRIERI: Într-o duminecă de august, București, 1941; ed. îngr.și postfață Mariana Vartic, Cluj-Napoca, 1991; Exerciții, postfață Lucian Cursaru, București, 1970. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Într-o duminecă de august” de Eugen Bălan, VRA, 1941, 601; Cioculescu, Aspecte, 434-435; Const. Fântâneru, „Într-o duminecă de august”, UVR, 1941, 28; Perpessicius, Opere, IX, 189-194; Octav Șuluțiu, „Într-o duminecă de august”, G, 1941, 7; Ștefan Popescu, Critice, I, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
de august, București, 1941; ed. îngr.și postfață Mariana Vartic, Cluj-Napoca, 1991; Exerciții, postfață Lucian Cursaru, București, 1970. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Într-o duminecă de august” de Eugen Bălan, VRA, 1941, 601; Cioculescu, Aspecte, 434-435; Const. Fântâneru, „Într-o duminecă de august”, UVR, 1941, 28; Perpessicius, Opere, IX, 189-194; Octav Șuluțiu, „Într-o duminecă de august”, G, 1941, 7; Ștefan Popescu, Critice, I, București, 1947, 133-141; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 477; Piru, Panorama, 371; Dana Dumitriu, Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
Lucian Cursaru, București, 1970. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Într-o duminecă de august” de Eugen Bălan, VRA, 1941, 601; Cioculescu, Aspecte, 434-435; Const. Fântâneru, „Într-o duminecă de august”, UVR, 1941, 28; Perpessicius, Opere, IX, 189-194; Octav Șuluțiu, „Într-o duminecă de august”, G, 1941, 7; Ștefan Popescu, Critice, I, București, 1947, 133-141; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 477; Piru, Panorama, 371; Dana Dumitriu, Eugen Bălan, „Exerciții”, RL, 1970, 28; Zaciu, Lancea, 122-128; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 92-98; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
1947, 133-141; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 477; Piru, Panorama, 371; Dana Dumitriu, Eugen Bălan, „Exerciții”, RL, 1970, 28; Zaciu, Lancea, 122-128; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 92-98; Ion Simuț, Trei reeditări, RL, 1992, 2; Irina Petraș, „Într-o duminecă de august”, TR, 1992, 13; Dicț. scriit. rom., I, 217-219. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fîntînă sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. Lunea nu e bine să te speli cu apă rămasă prin vase de duminecă. Cînd te speli și bei apa care rămîne în vasul cu care te-ai spălat, te îmbolnăvești. în ziua de Joimari, dănacii* și fetele se duc dis de-dimineață la baltă, înainte de a răsări soarele, aruncă apa într-o parte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sunetul clopotului, și va fi așa de curată ca și clopotul. Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a stînge candela de la sine e un mare rău. Cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de cap. Cînd scapără pentru prima oară, să te pleci jos și să iei cu ochii închiși paie, că-s bune de durere de cap. Duminecă să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte și ceafă frunze de curechi* verde sau murat. La mort să nu stai pînă l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care au ieșit întîi, că se amărăsc. Cînd tai castravetele, ia-i vîrful de unde-i floarea și pune-l în fruntea unui copil, că nu-l va durea niciodată capul. Cînd castraveții au floare multă și nu rodesc, strînge floarea dumineca dimineață, cînd e popa în biserică, și bate-o cu un băț în răscrucile drumului - și atunci vor rodi. Să nu mănînci castraveți în locul unde cresc, că se amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]