567 matches
-
nu se așeze sau să se sprijine de altar pentru a asculta predica, să nu se vorbeas că în timpul slujbei, să nu se plimbe, să nu bârfească, să nu se întoarcă cu spatele la altar, să nu trăncănească la cimitir în timpul predicii duminicale“. Prin aceste interdicții, el le cere enoriașilor, de fapt, să lase de o parte bârfa cotidiană și să-și concentreze atenția asupra slujbei religioase. Și în mahalalele bucureștene, șușotelile și certurile dintre femei tulbură adesea liniștea liturghiei, obligându-i pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al XIX-lea o remarcă analogă despre estetismul de compensație al claselor conducătoare rusești). Ca regulă generală, când bisericile se golesc, muzeele se umplu. Există, fără îndoială, o corelație în Franța ultimului secol între scăderea procentajului de participare la slujba duminicală și creșterea numărului de vizitatori ai marilor expoziții de artă. De altfel, chiar în interiorul cultului, înmulțirea credincioșilor și rafinarea devoțiunii nu indică o întărire a credinței. Se cunosc paradoxurile necredinței pioase evocate recent atât de bine de Jean Clair: "Creșterea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în Memorii de dincolo de mormânt sau Jurnalul de tip gidian). Memoria analogică (peliculă sau bandă), care permite evenimentului sau operei să ni se prezinte motu proprio, devalorizează memoria "făcută de mână", această viclenie de artizan. Îi marginalizează atât pe pictorul duminical cu șevaletul său portativ cât și, în informații, pe reporterul Tintin, cu stilograful sau Remington-ul lui. Am putea să delimităm declinul imaginilor după cel al măsurilor polițienești. Până când o pânză sau o sculptură au stârnit scandal? Începând de la ce dată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a Range Rover-ului printre bălăriile de la marginea drumului atrăsese deja atenția unei liote de puștani zdrențăroși, ale căror strigăte sparte le deschideau acum calea, asigurându-le totodată o întâmpinare precipitată. Cu figurile joviale ale unor sportivi ce-și savurează ieșirea duminicală inedită și probele surpriză la care ea îi supune, cei cinci abordau dezinvolt labirintul lacustru al băltoacelor; se simțeau priviți, iar cum de-această primă impresie depindea în bună parte soarta întâlnirii, aerul lor întreprinzător și energetic s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
publicității isca și ea scandal, are caracter intim, Însă, pierdută, devine obiect de șantaj politic. Ziare se citesc acasă, se citesc la berărie, se citesc și la frizerie, dar problemele politice se discută pretutindeni. În „zi de sărbătoare, mare repaus duminical”, alternativele de a petrece timpul sunt limitate; În absența amicilor cu care se poate improviza o petrecere strașnică, rămâne viabilă ori participarea la manifestație, ori refugiul În vreo cafenea. Și, fiindcă personajul lui Caragiale e o natură balcanic-orientală, opțiunea lui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
miercuri la Ploești; remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino negreșit, am poftă să-i tragem un chef... A ta adorantă, Mița...”. Dar distracțiile lumii eroilor caragialeni (re)prezintă, În principiu, o gamă largă de omorâre a «repausului», duminical sau nu, participând la vreo „partidă de plăcere improvizată” (Monopol...). Și În timp Își alină sufletul privind nostalgic și admirativ către experiența Încercată: „Știu c-am petrecut! Ce chef!... și dacă trebuie să fim drepți, Costică a plătit de două
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de existența acelui ajutor de deces de la primărie în valoare de 7.000.000 de lei, acordat rudelor decedatului. Activități culturale, artistice, sportive Există o echipă de fotbal, însă nu este atestată de vreun club. Ea funcționează informal, prin întâlniri duminicale, partide amicale cu alte sate, doar pentru relaxare, și nu cu scop competitiv. Este vorba despre o formă de petrecere a timpului liber, de jocul în sine. Meciurile se organizează spontan pe pășunea satului, nefiind vorba despre marcaje în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ațintișului, direcționată pe activități specifice precum alegerea ciobanului satului. Există însă aici o serie destul de consistentă de evenimente mici, care se produc de-a lungul întregii istorii recente (blocarea proiectului de asigurare a apei curente, susținerea echipei de fotbal, întâlnirile duminicale din fața bisericii etc.). Acestea vorbesc despre potențialul de emergență a unei culturi participative. Potențial a dovedit și Tomșaniul, însă, momentan, exprimarea acestuia este blocată de fragmentarea comunității în grupuri de interese organizate în jurul unor lideri locali. În fine, Hănești și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
grația, viteza, șiretlicurile, teama lui de oameni nu mai erau, dintr-o dată, decât greutate. Imediat ce îl puneai la pământ, Taïaut se și repezea la el, desfătându-se cu mirosul lui, mușcându-l ușor, lingându-l; aceasta era recompensa lui. Vânătoarea duminicală în compania tatălui și a câinelui era, pentru mine (pentru copilul de atunci), mijlocul ideal de a-mi îmbogăți viziunea asupra vieții, cunoștințele despre mediul înconjurător, de a-mi educa privirea, mai îngăduitoare cu pământul pe care îl munceam în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai mare parte din aceste două traduceri a ajuns pînă la noi. Conform clasificării din studiile lui A. Baumstark, predicile sînt repartizate de obicei în patru grupuri: cele pentru sărbătorile principale ale anului liturgic; cele pentru sărbătorile sfinților; explicațiile lecturilor duminicale; discursurile ocazionale și doctrinale în general. Omilia 2 a fost găsită abia în 1976. Numai omilia 77 s-a păstrat în greacă, pentru că a fost uneori transmisă sub numele lui Grigorie de Nyssa și Hesychius de Ierusalim, însă numeroase fragmente
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
melodramă al tânărului critic, nu s-ar fi născut mai târziu romancierul. Aspectul paradoxal al unei asemenea propoziții e numai aparent. În realitate, odată ce acceptăm că geneza formelor se poate reface doar printr-o geneză a emoției, acțiunea unei distracții duminicale în modelarea unei practici literare serioase nu ne poate șoca. Disponibilitățile afective nu sunt educate disciplinat, la școala formelor înalte. Tiparele în care se forjează pasiunile sunt adesea modeste. Și e întru totul rezonabil să presupunem că, așa cum romancierii unei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Într-o pagină de confesiune târzie, Lovinescu recunoaște că pasiunea sa pentru teatru ar fi o "boală" veche de care nu l-a vindecat, ca pe alții, cinematograful, diabolica mașină de vise a noului veac. Chiar dacă "agendele" consemnează abundent escapadele duminicale, la film, în compania Monicăi, considerațiile criticului cu privire la destinul și menirea celei de-a șaptea arte sunt lipsite de orice echivoc: amfitrionul de la Sburătorul nu prea agrea caracterul popular, consumist, al entertainment-ului cinematografic, prețuind în schimb dramatismul spectacolului, impactul pur
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dialectice și satisfacții logice" inițiale, esența acestor probleme. Încheiindu-se această primă etapă esențială, Nae Ionescu considera că se putea, astfel, trece la "discutarea principiilor", prin deplasarea accentului de la persoane la "marile adevăruri". În acest sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
l-am cunoscut, București, Humanitas, 1992, p. 42. 4 Ibidem, p. 43. 5 Ibidem, p. 45. 6 Ibidem, p. 47. Aflat la studii, la Paris, ucenicul lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu rememorează episodul apropierii Magistrului său de ASCR: "O cronică duminicală în care Nae Ionscu își povestea cea dintâi venire la ASCR, apoi mai multe articole în Cuvântul, mi-au adus, la Paris, ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram numai de ele, citindu-le în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Primul frate despre care există informații este Bradin Nicolae, care a slujit biserica prin acompaniament la harmon. Atât fratele Tuțu Torneanu cât și Leric Ioan își aduc aminte de slujirea acestui frate. Fratele Bugariu Ion își amintește că la școala duminicală a copiilor, fratele Vancu i-a învățat cântarea „Acceleratul vine” din Harfa Copiilor. În anul 1993-1994, prin intermediul fratelui Florin Lucaci, biserica creștină baptistă din Cuvin a primit un harmon de la niște frați olandezi. Acest harmon a fost donat bisericii baptiste
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
ISTORIC Dumitru Vancu a fost primul slujitor despre care există informații că ar fi lucrat cu copii bisericii din Cuvin. Fratele Ion Bugariu își aminetește că Dumitru Vancu, acela care dădea și Cina în biserică era învățător la copii. Școala duminicală începea cu rugăciune și cântarea „Acceleratul vine” din Harfa Copiilor. Lucrarea cu copii din biserica din Cuvin s-a remarcat cel mai mult după revoluția din 1989. Mihaela Miculiț și Anamaria Brancovan s-au ocupat de lucrarea aceasta în perioada
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
1981-1986), Marcel Opriș (1993-1997). În perioada anilor 1980 tinerii vizitau diferite biserici de pe Valea Mureșului, în mod special cele care se aflau pe traseul liniei de tramvai. Bârniș Ștefan își amintește că lecțiile constau din anticiparea studiilor biblice de la școala duminicală. Marcel Opriș își amintește de faptul că organizau împreună întâlniri de tineret cu un cerc de biserici din zonă: Lipova, Șiria, Covăsânț, Cicir și Vladimirescu. Deși nu a fost întotdeauna foarte bine organizată, râvna pentru slujire, bucuria de a fi
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
al ideilor unor scriitori ca Oscar Wilde sau Anatole France, manifestat printr-o ironie ce face din râs suprema realitate a existenței umane. Și în Prologul „romanului” Magdalena (1915) autorul remarcă distanța între prozaismul vieții și literatura obișnuită (numită „repaosul duminical al sufletului”), propunându-și să relateze altfel, mai adevărat, fără nici o poetizare, o scurtă întâmplare amoroasă, în care naratorul, deși personaj principal, se detașează net de acesta, el fiind supraeul, spiritul lucid, sceptic, care se privește cu ironie, își comentează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ..........a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” (Victor Ernest Mașek) „Jocul creativ al artistului este o luare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
inedit Să mai iubim?, și cronici ale vieții locale (Învierea din Macedonia, Învățământul din Macedonia, Note din Macedonia) la „Revista noastră”. Mai e prezentă în „Vocea Alexandriei”, „Reclama”, „Foaia nouă”, „Universul”, „Noutatea”, „Sămănătorul”, „Vestea”, „Astra”, „Lamura”, „Revista Buzăului”, la suplimentul duminical al cotidianului „Țara” ș.a. A condus ca directoare, alături de Eugen Vaian în calitate de redactor-șef, revista literară „Săptămâna ilustrată” (1893), în paginile căreia a și publicat proze scurte (O pereche, Doctorul, Decepție) și a ținut, alternativ cu Eugen Vaian, rubrica „Convorbire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
de apariții și în cataloagele de periodice: se publică pretutindeni cărți destinate copiilor între 9 și 10 ani, cărți destinate băieților de liceu, cărți pentru "celibatari"; reviste pe ramuri de activitate economică, reviste publicate de anumite firme, săptămânale destinate școlilor duminicale, cărți de aventuri din Vestul Sălbatic, povestiri romanțate. Editurile, publicațiile și scriitorii, totul se specializează. Așadar, studiul bazelor economice ale literaturii și poziției sociale a scriitorului este indisolubil legat de studierea publicului căruia i se adresează acesta și de care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pământ.În sat sunt oameni avuți, ca Vasile Baciu,Toma Bulbuc,tatăl lui George. Chiar din primele pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața de fiecare zi. Ștefan Hotnog, “un chiabur cu burta umflată”, pe care și-o mângâie într-una “parcă ar avea junghiuri”, tronează în mijlocul oamenilor vârstnici și-i caută în conversații
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
multe linii narative. De exemplu, în romanul Ion de L. Rebreanu principalul fir epic care urmărește destinul eroului eponim - dezvoltând conflictul de interese dintre Ion și Vasile Baciu (Glasul pământului) și conflictul erotic (Glasul iubirii), ambele instituite în scena horei duminicale din primul capitol - se împletește cu fire epice secundare, urmărind destinul tânărului intelectual Titu Herdelea și destinul familiei sale. Situația dificilă (punctul culminant) este secvența textuală de maximă tensiune a conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să vândă din pământ pentru a rezolva situația de criză din familie. În sânul comunității țărănești din SilișteaGumești, Moromete este prețuit pentru inteligența sa nativă și pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care animă întrunirile duminicale din poiana fieră riei lui Iocan. Complexitatea psihică a personajului moromețian, firea sa contemplativă și reflexivă, natura dilematică și comportamentul disimulant sunt reliefate prin contras tul dintre manifestările exterioare și eul de adâncime reflectat în cugetările perso na jului, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a ajuns până la noi cea mai mare parte din aceste două traduceri. Conform clasificării din studiile lui A. Baumstark, predicile sunt repartizate de obicei în patru categorii: cele pentru sărbătorile principale ale anului liturgic; cele pentru sărbătorile sfinților; explicațiile lecturilor duminicale; discursurile ocazionale și doctrinale în general. Omilia a 2-a a fost găsită abia în 1976. Numai predica 77 s-a păstrat în greacă pentru că a fost uneori transmisă sub numele lui Grigorie de Nyssa și Esihie din Ierusalim; însă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]