2,114 matches
-
cu dexteritate mari bucăți de șnițel - că rapsodului vostru i-a căzut cu tronc țigăncușa armeanului. Am spus corect? — Corect, luminăția-ta - răspunse spătarul. Vădiți o uimitoare cunoaștere a limbii noastre.. — Natura meseriei mele și-o frecventarea asiduă a ținuturilor dunărene m-au ajutat mult în descifrarea și aprofundarea frumosului dumneavoastră idiom. Mai știu și alte expresii: puteam să spun, de pildă, că rapsodului „i s-au aprins țurloaiele”, nu? — Călcâiele, luminăția-ta - îl corectă spătarul Vulture. — Da? - se încruntă viziriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Pe când cei trei discutau asemenea plăcute lucruri, Broanteș se strecură afară, ajunse în curtea interioară a crâșmei, căută un colț mai ferit, se așeză la o masă de bârne, scoase de sub suman o pană, o călimară, o pungă cu nisip dunărean, și-un petic de hârtie. Uitându-se din când în când spre ușa crâșmei, începu să scrie mărunt, dar citeț: „I pak dau de știre domniei voastre za starea mè. întâmplatu’s’a de v’am vădzut și mare sminteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
veni vorba - puști, sânețe, ci cu ediții în piele, frumos stivuite, din tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare Neagră! Câți poeți, prozatori, critici nu ți-au cântat cu meșteșugite cuvinte valurile vijelioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Toto - spuse bătrânelul și apoi se întoarse spre călugării noștri: pe dumneavoastră care-ați venit astăzi cum vă cheamă? — Pe mine mă cheamă Metodiu - răspunse cu blândețe preacuviosul Metodiu - iar pe tovarășul meu Iovănuț. — Și veniți de departe? — Din țările dunărene. — Interesant - spuse bătrânelul. Și cum e vremea pe acolo? — Schimbătoare - răspunse Metodiu. — Vedeți? - zise bătrânelul. Mai întreb eu, mai întrebați dumneavoastră, trece timpul și o dată ne trezim dimineață cu ditamai ceaiul. Acum întreb: da’ vânt bate pe acolo? Bate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
traduse într-o moldovenească molcomă primul cânt din Iliada. La șaptesprezece ani, tatăl său, bătrânul acum boier Stoenescu, îl trimise cu un răsuflet ușurat și cu o pungă bine burdușită de bani la Padova, unde mai mulți ani la rând dunăreanul Radu Stoenescu, stârni uimirea prin sua straordinaria bruttezza, dar și prin sua inaudita destrezza, și de unde se întoarse într-un buzunar cu o diplomă magna cum laudae, iar în celălalt cu doi tubercoli, pe care îi plantă de îndată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sârguință mințile tinere cele mai strălucite din toate locurile unde-a ajuns umbra crucii Sfântului Petru. Umbra aceasta n-a ajuns încă pe la noi, dar îngăduie înalt-prea sfinția Voastră ca la răcoarea ei să intre cât de curând și câțiva dunăreni de-ai noștri. Socotiți numai ce lumină ar răspândi aceștia peste plaiurile noastre, după o ședere de un an-doi-trei aici. Bănuiesc că frumosului dumneavoastră gând - zise cardinalul Damiani - i se asociază și mica rugăminte ca scaunul papal să le ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la durerile ei.” Deschiderea pieței externe după pacea de la Adrianopol din 1829, Turcia fiind silită să renunțe la monopolul comerțului asupra șărilor Române, a însemnat o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu care era transportat cu căruțele pân la portul dunărean Galați. Convoaiele de care încărcate cu cereale au mers pe firul apelor până la Galați, an după an, până la începutul secolului al XXlea contribuind la „instalarea” mitului că șările Române, apoi România, erau grânarul Europei. Deschiderea piețelor Europei pentru produsele românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realități naționale și nu din influențe ideologice îndepărtate, din Platon sau din legende mitologice; din dionisiacul lui Nietzsche sau din parnasianismul francez. Poetul nu se întoarce la poezia populară (sau într-o slabă măsură), ci la stratul balcanic al câmpiei dunărene, la muza de mahala bucureșteană și de folclor urban a lui Anton Pann. De aici, acea curioasă serie intitulată Isarlîc - "Gloriei lui Anton Pann" - cu Isarlîc, Nastratin Hogea la Isarlîc, Selim, în care mani-era e cu totul schimbată, deși virtuozitatea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cât și în ceea ce privește relațiile cu turcii. - Toate s-au năruit pe capul unui copil și al unei biete mame! - Noi căpitanii rămânem aceiași credincioși... - Nu mă îndoiesc de credința voastră. Zilele trecute am primit o solie de la vărul nostru principele Dunărenilor. Domnia sa este grav bolnav, iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom descurca cu o
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
am primit o solie de la vărul nostru principele Dunărenilor. Domnia sa este grav bolnav, iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom descurca cu o asemenea întindere? - Liniștiți-vă, Mărită Doamnă! Gândul principelui Radu mergea mult mai departe! Mihai va fi acela care îi va duce la îndeplinire mărețu-i vis! Fiul tău, Mihai, ne va însoți în
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
însoți în cele două ținuturi rămase fără stăpân. Poporul trebuie să-și cunoască viitorul conducător, la fel și boierii care-l sprijină la tron. - Nu mă îndoiesc de înțelepciunea ta, cxăpitane! - Iar la întoarcere îi facem o vizită principelui din Dunărenilor și vom stabili data căsătoriei! - interveni căpitanul Vladimir. Dușmanul va afla că aceste principate nu mai sunt cârmuite și se va grăbi să le asuprească după pofta sa. Nu avem vreme de pierdut! Oastea trebuie reorganizată și hotarele noului regat
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
ce treburi ați venit la mine? - De parcă n-ai ști! - râse Preda cu subînțeles. - Numai Bunul Dumnezeu le știe pe toate! - Ți l-am adus pe tânărul principe, Mihai Valdescu, viitorul stăpân și Domn al ținuturilor Vâlcelelor, Gorjiilor, Severinelor și Dunărenilor, ca să primească de la tine binecuvântare! - Apropie-te cu încredere, tinere cavaler! Principele vrea să îngenuncheze, dar un braț firav și slăbit i se așează pe umăr: - Niciodată să nu-ți pleci genunchii, nici în fața dușmanului, dar nici în cea a
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm că o ceată de călăreți apăru ca o negură la orizont. - Domnia Ta, călăreții însoțiți de norul de praf ce se ridică spre bolta cerului vin în întâmpinarea noastră. Sunt trimișii lui Vlad
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
cât și cercetările care sunt un bun comun al tuturor popoarelor din această zonă și al întregii civilizații europene trebuie să fie cunoscute în lumina adevărului. De exemplu, semnele arhetipale, spirală, romb, unghi, cer, scară, S și M sau zeitățile dunărene au fost preluate de vechii greci (Dionysos). Autorul prezintă, de asemenea și părerile unor cercetători de marcă asupra primelor scrieri. Părerea lui Boris Perlov: scrierea s-a format în sud-estul Europei. Tăblițele de la Tărtăria sunt identice cu scrierea mesopotamiană, doar
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
printre care premiul USR pentru poezie, Poetry Internațional, Herder. Între 1990 și 1993 a fost președintele USR; a editat revistele de satiră politică Academia Cațavencu, Plai cu boi, Aspirină săracului, Cațavencii. A pus bazele unei fundații cu sediul în portul dunărean Cetate, unde sînt invitați artiști plastici, muzicieni și scriitori din toată lumea, în ideea învierii locului sub forma unui Port Cultural. În timp ce din versurile marilor poeți de la sfîrșitul secolului XX (Nichita Stănescu, Gellu Naum, Emil Brumaru), accentele realității dure lipsesc cu
POETUL MIRCEA DINESCU VA INVITA LA O BETIE CU VIN SI POEZIE,LA LANSAREA VOLUMELOR ´´INTOARCEREA BARBARILOR´´ SI ´´ VINO IN ROCHIA TA SIMPLA DE STAMBA¨ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1440 din 10 decembri [Corola-blog/BlogPost/363241_a_364570]
-
bine, a făcut facultatea, e medic astăzi și nu a mai scris de atunci, din timpul școlii. Am mai aflat de o altă colegă, Îța Vainer, la fel, scria excelent jurnal, la 12-13 ani, ea a și debutat în Pagini Dunărene, aveam noi un Almanah când era Regiunea Galați, înainte de ’68, deci. A venit în țară acum un an sau doi și mi-a mărturisit că nu a mai scris. Cum a terminat liceul ea s-a desprins de pasiunea aceasta
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
oameni geniali care debutează de timpuriu, la 15-16 ani. Și eu am scris la vârsta asta, doar că eu nu mă gândeam atunci și la a publica scrierile. O poezie, Cântec la 19 ani, am publicat-o în aceste Pagini Dunărene, la rubrica tinerelor condeie. Pe mine și pe Gheorghe Lupașcu ne-au publicat în același timp, parcă. El semna atunci cu un pseudonim. Ei bine, acesta a fost momentul când mi-am văzut și eu numele tipărit. După aceea a
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
-l citez pe Henri Focilllon care, spunea despre marele nostru Grigorescu: "Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiștii francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a țării prin întărirea și extinderea fortificațiilor dunărene, prin crearea Băniei Severinului. Destoinicul voievod Mircea cel Mare, „bărbatul cel mai viteaz și cel mai ager dintre creștini “ (vir inter christianos fortissimus et acerrimus), cum îl numește cronicarul Johannes Löwenklau (Leunclavius) [2], a domnit 32 de ani. În acest
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de Fier este cunoscut ca un muzeu cu un patrimoniu divers, complex, valoros. Între multe alte aspecte pe care le ilustrează este și acela al prezenței unor minorități etnice în zona Porțile de Fier, izolatul turco musulman de pe fosta insula dunăreana Ada Kaleh. Este necesar de amintit că a existat un plan de reconstituire pe Insula Simian a aspectelor de civilizație de pe Ada Kaleh cât și a altor ,localități de pe cursul Dunării ,care au fost parțial sau total inundate., în cadrul unui
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Câtă mizerie guvernamentală, câtă corupție, cât cinism trebuie să fie în clasele dirigente ale unei nații care cred că ar putea minți bunăstarea, înflorirea, civilizația în fața umbrei din ce în ce mai mari a morții fizicea poporului român? Ce suflet de chelner al Americii dunărene trebuie să aibă cineva ca să-și închiză ochii față cu cele potențe, cu mizerii strigătoare la cer? Noi plătim și azi cu greutatea aurului slăbiciunea controlului părinților noștri, da, părinții noștri au fost vinovați, ei au permis ca niște financiari
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
MAI 1992 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Prozatoarea Sofia ARCAN 14 ianuarie 1917- 27 mai 1992 Cât de mult ne amintim de cei care s-au născut pe aceste meleaguri dunărene? Se pare că îi uităm foarte repede. Oare nu e de datoria noastră să ne amintim mereu de cei care au scris despre aceste locuri? Este cazul unei scriitoare care a debutat încă înainte de apariția acelei culturi proletcultiste, cum i
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
adevărată lecție de educație plastică au fost cuvintele rostite de profesor în deschiderea competiției. Așadar, elevii au fost încurajați de către organizatori să surprindă în desenele lor imaginile atât de frumos dăruite de natură Bărăganului, câmpia înverzită, zăpezile viscolite, spuma valurilor dunărene, zborul păsărilor, umbra unui copac, macii înfloriți, scene din perioada sărbătorilor de iarnă (Plugușorul, Sorcova etc.), imaginea unei nunți, a unei mirese însoțită de nuntași sau a unui bunic ce deapănă povești nepoților. Căci toate aceste scene fac parte din
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]