547 matches
-
cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul, discreditat ca alogen, înșelător, diseminator de turburări, duplicitar), dușmanii istoriei - „marele împărat al turcilor”, nimeni altul decât Soliman Magnificul, care „s-a sculat urlând cumplit ca leul”, aducând cu sine mulțime de fiare „păgânești” (funcționează în continuare antica cristalizare „creștini-păgâni”), ce îi dau prilej lui M. să construiască
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
închipuie forme diferite ale aspirației către ideal. De altfel, femeia, obiect de idealizare și adorație, e înzestrată cu o aură de mister, ceea ce poate trimite la personajele lui Gib I. Mihăescu. Situația se repetă chiar și în cazul personajelor feminine duplicitare (Nina Plaiu din Povara recunoștinței). Din păcate, proza e minată nu o dată de stilul diluat, de lipsa de inventivitate narativă, de utilizarea unui limbaj căutat arhaic, neaoș, în maniera lui Ion Creangă, ca și de folosirea unor tehnici ale romanului
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
XX-lea, aceia care au descoperit complexitatea lucrurilor derizorii. S-ar spune că sunt filiații normale la un prozator atras de tragicomicul existenței mărunte. I. aduce în narațiune, înainte de orice, o tipologie și un spațiu original. Este lumea unui Mitică duplicitar, speriat, întristat și păgubos. El e actor fără roluri, mic funcționar mutat de colo-colo, soț slab de înger, asuprit de o nevastă aprigă, subaltern terorizat de serviciul de cadre etc. Singura lui libertate este limbajul. Nu și-a pierdut vocația
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
de aici înainte D.B.F.P.). pentru cucerirea Banatului, iar unii maghiari păreau a nu avea alt „dor mai fierbinte decât să vadă pe Regele României încoronat ca Rege al Ungariei“12. Nu credem că asemenea acțiuni ar putea fi caracterizate drept duplicitare, ci, mai curând, erau semne ale unei disperări ajunsă la paroxism. Elita politică maghiară, frustrată în cel mai înalt grad din pricina marasmului în care se zbătea Ungaria, acționa haotic, încercând iluzoriu să nu piardă nici o oportunitate de a scăpa de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În intenția sa inițială, acesta urmărea deconstruirea cercurilor concentrice ale delatorilor În România comunistă și deconspirarea publică a acestora și a membrilor poliției secrete. Obstrucționat de autoritățile care Îl creaseră, dar și de către unii dintre membrii săi (actanți În partide duplicitare și compromise ori corupți de Putere), CNSAS a funcționat defectuos și nu a izbutit să producă efectul râvnit inițial, În ciuda dorinței explicite a altor membri ai săi de a da lucrurile În vileag și de a nu mai depinde de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucrurile În vileag și de a nu mai depinde de capriciile Serviciului Român de Informații, instituția care furniza fostele dosare de Securitate ale românilor. Dacă membrii onești ai CNSAS vor fi Înlăturați din varii motive, rămânând În funcție doar cei duplicitari, instituția Își va pierde total credibilitatea, devenind mai degrabă o colaboratoare a fostei Securități (ori chiar o filială târzie a acesteia) decât un instrument de deconspirare a poliției secrete din timpul comunismului și a felului În care se acționa prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a atitudinii revoltate a creatorului respectiv. Revolta tăcută, În forul interior, este doar o formă de rezistență pasivă sau de supraviețuire. Ovidiu Mircean: Termenul rezistență culturală, așa cum este el aplicat În spațiul autohton, nu exclude, prin definiție, o anumită tendință duplicitară, verificabilă de fiecare dată. Există, de pildă, un roman extrem de ambiguu al lui Eugen Uricaru, Rug și flacără, roman care pare a fi scris la comanda partidului, descriind biografia unui revoluționar de la 1848 din Italia. Ei bine, la o primă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și seminariile cu studenții. În anii din urmă mi s-au tot pus Întrebări de genul celor pe care le Întâlniți aici ( În ce lume au trăit bunicii și părinții noștri? Toți cei care au trăit În comunism au fost duplicitari? Sunt ei toți vinovați, sau există grade diferite de vină? etc.), și am dorit să trimit interogația mai departe, să fac din ea o dezbatere publică. Propun, așadar, un text mai degrabă introspectiv. Pe de altă parte, el conține multe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al marinei militare a fost un lucru bun, care a deschis calea obținerii unor victorii importante în timpul războiului, în urma spargerii codurilor diplomației și marinei japoneze. Problema moralității activității de informații constă în faptul că aceasta e o formă clandestină și duplicitară de luptă între națiuni, spre deosebire de lupta armată, care este considerată, în mod tradițional, o confruntare mai deschisă (și, prin urmare, mai onorabilă). Activitate de informații implică, în esență, dezinformarea și depinde în mare măsură de influențarea unor cetățeni ai statelor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lumea occidentală, care străbate ca un fir roșu întreaga istorie cunoscută a societății românești, indiferent de organizarea sa politică. Include războaiele lui Ștefan cel Mare, aventurile politico-militare ale lui Mihai Viteazul, alianța lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare, politicile duplicitare ale lui Constantin Brâncoveanu, eforturile de modernizare depuse de fanarioți, entuziasmul pro-occidental al pașoptiștilor, reformele lui Cuza, integrarea politică occidentală obținută prin domnia și, apoi, regalitatea lui Carol I, două războaie mondiale și chiar și efortul comunist de a „scurta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Vasquez, 1993), iar rezultatele sale în materie de restructurare a fostelor economii socialiste au fost neconcludente. Pentru FMI, România a putut reprezenta o șansă de a-și dovedi eficiența începând cu 2000. Până atunci, guvernele românești au avut o politică duplicitară față de Fond, ale cărui recomandări nu le puteau ignora, dar nici nu doreau să le urmeze, mai ales datorită impactului lor negativ asupra dezvoltării capitalului autohton. De aceea, bilanțul relațiilor dintre politicienii români și cei ai FMI a fost negativ
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
artă”, despre „personajul literar și trăsăturile omului contemporan”, despre „educație, tineret, literatură” etc. La toate acestea s-au implicat adesea nu numai condeierii de serviciu ai regimului, ci și scriitori adevărați care, dintr-un motiv sau altul, au acceptat jocul duplicitar. După căderea dictaturii, în decembrie 1989, revista a luat, în mod firesc, altă orientare, asumându-și, tot mai clar, rolul de a analiza și a evalua critic trecutul și prezentul, atât politic, cât și literar, în primul rând prin editorialele
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
fost văzute ca o cruciadă morală Împotriva „comunismului ateu”. Spre sfârșitul Războiului Rece, președintele Regan a descris Uniunea Sovietică ca pe un „Imperiu al răului”. După căderea comunismului, acul busolei noastre morale s-a Întors spre pericolele determinate de regimurile duplicitare și de grupările teroriste. După atacurile din 11 septembrie, președintele George W. Bush a mobilizat poporul american referindu-se la eforturile noastre de a-i găsi pe teroriști ca la o mare cruciadă. Mai târziu, președintele s-a referit la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui până la moarte”. Cei doi părinți sunt urmați de băieți («Drăghici Cantacuzino biv vel spătar, Costandin Cantacuzino biv vel stolnic - figură rotundă, cărnoasă, cu o senzualitate marcată de pieptănătura buclată în jurul frunții, „europenească”, cu un aer ușor arogant și cumva duplicitar -, Matei Cantacuzino biv vel aga, Mihai Cantacuzino vel spătar, Iordache Cantacuzino biv vel spătarț) și de fete („Ilinca Cantacuzino, Ancuța Cantacuzino, Maria Cantacuzino, Stanca Cantacuzino mama lui Costandin Voevod, Bălașa Cantacuzino”). Reabilitarea memoriei soțului Să ne amintim încă o dată stirpea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Andreea din romanul Tandrețe, 1986), ziariști ca Valeriu Dobreanu din Dragoste și moarte (1994) (unde este de bănuit, până la un punct, un alter ego al autorului), inițiat nu doar în artele marțiale, ci și în amara școală politică a vieții duplicitare și pentru care onoarea, cavalerismul compun un cod existențial menit, inevitabil, ostracizării, nedreptăților, dar și triumfului prin nobilă resemnare. Febre, accidente, spitalizări, neînțelegeri și împăcări siropoase, alături de cenacluri literare la care liceeni (precum Roxana și Ileana din Căpitanul Rox, 1991
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
autentică nu poate fi decât ecologică, în sensul că privește ansamblul elementelor care structurează un habitat normal, un mediu de viață natural. Școala face parte dintr-un ecosistem. Din păcate, acest ecosistem a fost „poluat prin linii de comunicare suprapuse, duplicitare, zgomotoase” și prin „disfuncționalitatea generală a instituțiilor supraaglomerate și supraîncărcate cu sarcini inutile”37. Sunt rezultatele unei gândiri atomare, neecologice. Gândirea ecologică: ...îmbrățișează întregul, abordează ansamblul relațiilor și interacțiunilor educaționale: impactul educator-educat, dinspre elevi spre profesori și invers; impactul profesori-profesori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să încalce ordinul, iar tânărul a fost înconjurat de muțenia colegilor... timp de doi ani! Situația tensionată din facultăți, conștiința că tot ce faci și ce spui este observat și uneori înregistrat au creat la cadrele didactice o puternică atitudine duplicitară: într-un fel vorbeau și se purtau la universitate și altfel, sincer, la ei acasă, în familie. Duplicitatea este o caracteristică a oamenilor supuși unei dictaturi sălbatice; în universități, ea era mai accentuată ca în alte instituții. Așadar, moralitatea se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atâtea epurări și concedieri, a rămas un sentiment de nesiguranță, alimentat de conștiința lipsei unei protecții garantate de justiție, inclusiv de existența unor ochi care te privesc cu suspiciune, gata oricând de reclamații răuvoitoare. Totul obliga la atitudine și comportament duplicitare. Ne înăbușeam indignarea față de incompetența suficientă și agresivă, față de superficialitatea profesională, de nedreptățile mereu prezente, uneori și față de imoralitatea neobrăzată. Spiritul de înaltă exigență științifică era subminat de continua îndoctrinare grosieră și de lipsa unei informări științifice corespunzătoare. Continuitatea concentrării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și credeam că acest lucru se întâmplă în toate țările”. Mai târziu, în liceu, locuind în oraș, la o rudă, trece prin experiența „beznei, frigului și a cozilor interminabile”, începe să privească critic „activitățile” UTC („plictisitoare și penibile”), învață jocul duplicitar al ședințelor aranjate, descoperă posibilitatea distanțării prin angajarea unui comportament zeflemitor față de „materialele” care descriau vizite, rapoarte la conferințe, planuri de producție, constată, în fine, că trăia într-un univers caracterizat prin „constrângerea de a minți pentru a nu avea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oferea șansa situării într-o ierarhie clară. Regretul după Ceaușescu („...păcat că l-a împușcat ca pe un câine...”) e rezumat convingător: „Țara asta e ca o familie în care tata nu mai este stăpân”. d) Ambivalenții nu sunt programatic duplicitari, precum perverșii, ci inventează mecanisme de reducere sau diminuare a disonanțelor, evită conflictele de opinii, se obișnuiește cu ideile opuse, uneori se baricadează în spatele moralității proprii și a competenței profesionale. Unii sunt marcați de experiențe negative (excluderi din liceu sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia într-un conformism de suprafață, mima adeziunea, se dedubla. De multe ori, acest mod de adaptare se prelungea în ființa personală, pătrundea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
p. 36). Egale cu bărbații în privința educației generale și profesionale, în 1989, 40,8% dintre angajații întreprinderilor erau femei. Deși ideologia timpului sublinia cu obstinență promovarea femeilor în posturi manageriale economice și politice, măsura s-a aplicat în aceeași manieră duplicitară ca și egalitatea între soți în relațiile familiale. Ca și minoritățile, femeile asigurau o anumită cotă politică în posturile influente. Prezența lor era însă îndeobște simbolică, reflectând un sistem procentual operativ. În instituțiile reprezentative politice și statale, ca și în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
somnambulic asupra noastră? D.G.: Cu alte cuvinte, cum ne pierdem capul fără să știm, lăsându-ne târâți chiar și împotriva instinctului de conservare? Interesante ar fi nu numai explicarea mecanismului avantajelor imediate de tot felul (recompensa fidelității) sau al proiecțiilor duplicitare feedback, tipice îndrăgostirii, ci și descrierea experienței „complicității trăirilor comune”, influențate, desigur, și de înfrumusețările imaginative. La fel ca și într-un proces de îndrăgostire, comunismul a reușit să ne inducă o „stare de transă” tipică iubirii și astfel el
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
notabilă în Imperiu, administrator chibzuit și cu dragoste de țară, atotiertător -, ce reclamă lauda, în ciuda cenzurii retorice introduse de autor („Care aceste toate [...] dă le voiu trece eu cu vederea, pietrile vor striga”), îi este opus un Brâncoveanu tiranic, jefuitor, duplicitar, orgolios, demolator, setos de putere și de parvenire, regizor perfid al unor aventuri politice europene. Într-un cuvânt - contramodelul indezirabil, produs al unei vindicte pasionate. Zugrăvind un astfel de Brâncoveanu, P. participă la o dezbatere și polemizează cu panegiriștii, încercând
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
istoria Bisericii Răsăritene și luând parte la o dezbatere religioasă a Apusului, cea dintre janseniști și reformați. A fost chiar învinuit de cel ce conducea „combaterea” din partea reformaților, pastorul calvinist Jean Claude, că ar fi nutrit simpatii catolice, fiind un duplicitar („grec cu grecii și latin cu latinii”), un „grec falsificat”, aflat departe de dogma ortodoxă. Se urmărea, desigur, minimalizarea, aneantizarea chiar a mărturiei lui M., căci nimic din atitudinea sau demersurile lui de până atunci (și nici de după aceea) nu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]