294,169 matches
-
ca nuanță a formei de undă, arătându-ne până-unde (în sus/jos) sau până- când (către-sfârșit) se întinde profilul unei unde. Pînă-undele se exprimă ca sumă a intervalelor concatenate unei aceleiași direcții de profil. Până-cândul se exprimă prin suma duratelor unui mod/nivel de pulsație. De exemplu, într-o cuprindere de octavă, intervalul suitor de la do la si are volumul de septimă. În același profil și volum spațial, dacă timpul de la do către si exclusiv este exprimat convențional (proporțional) ca
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
8 optimi). Observăm că deși profilul indică spre mai-repede-către-sfârșit, volumul se amplifică cu 1 pătrime în al doilea moment, tensionând ușor așteptarea sfârșitului, printr-un sentiment de întârziere (a ajungerii la sfârșit), care de fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
la sfârșit), care de fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se exprimă printr-un număr de înălțimi-durate care poate fi egal sau mai mare ca 1 și niciodată zero. Pe acest considerent, un moment
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de atac instrumental ori de început secvențial), pe plan formal incluzându-se momentului imediat anterior (al unei secvențe cu început sonor efectiv). Exprimarea simbolică a masei se face cu formula: nH&nD, respectiv număr de înălțimi în-pachet și număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re&4’’. Înțelegem și că do și re încep în bison, din prima clipă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re&4’’. Înțelegem și că do și re încep în bison, din prima clipă a secvenței, iar mi survine după o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re&4’’. Înțelegem și că do și re încep în bison, din prima clipă a secvenței, iar mi survine după o secundă (-1’’), alcătuind un trison de două
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
clipă a secvenței, iar mi survine după o secundă (-1’’), alcătuind un trison de două secunde și rămânând apoi încă o secundă într-un bison (re/mi). Observăm că masa secvenței se modifică de două ori, determinând trei clipe, în duratele de: 1 (atacul prim, bison); 2 (sporirea masei cu o înălțime, la trison); 1 (împuținarea masei cu o înălțime, la bison). Variabilitatea masei întregii secvențe, derulate în trei clipe, se poate exprima acum. Rezumativ, fără a mai descrie modificările (clipă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
împuținarea masei cu o înălțime, la bison). Variabilitatea masei întregii secvențe, derulate în trei clipe, se poate exprima acum. Rezumativ, fără a mai descrie modificările (clipă de clipă), masa acestei secvențe se exprimă prin numărul tuturor înălțimilor și cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Variabilitatea masei întregii secvențe, derulate în trei clipe, se poate exprima acum. Rezumativ, fără a mai descrie modificările (clipă de clipă), masa acestei secvențe se exprimă prin numărul tuturor înălțimilor și cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
descrie modificările (clipă de clipă), masa acestei secvențe se exprimă prin numărul tuturor înălțimilor și cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile din prima clipă nu mai au o durată egală cu întreaga secvență: un bison în primele 2
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile din prima clipă nu mai au o durată egală cu întreaga secvență: un bison în primele 2 sec.; a treia H se adaugă după 1 sec., formând
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile din prima clipă nu mai au o durată egală cu întreaga secvență: un bison în primele 2 sec.; a treia H se adaugă după 1 sec., formând un trison de 1 sec.; la a doua modificare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile din prima clipă nu mai au o durată egală cu întreaga secvență: un bison în primele 2 sec.; a treia H se adaugă după 1 sec., formând un trison de 1 sec.; la a doua modificare, după 2 sec., încetează bisonul inițial, dar nu știm cât durează monosonul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sec.; la a doua modificare, după 2 sec., încetează bisonul inițial, dar nu știm cât durează monosonul rămas (din trisonul anterior). Pentru asta este nevoie ca în exprimarea timpului ultimei clipe să se adauge încă un termen, care va indica durata până la încetarea acesteia. Înțelegem acum că a treia H a mai durat 1 sec. după trison, și că în parcursul secvenței a avut clipirea, adică a început cu o secundă tăcută, apoi efectiv o secundă (prima modificare), continuând (+) încă o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
durat 1 sec. după trison, și că în parcursul secvenței a avut clipirea, adică a început cu o secundă tăcută, apoi efectiv o secundă (prima modificare), continuând (+) încă o secundă de la a doua modificare (la , prin încetarea bisonului). Prin urmare, durata efectivă a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o secundă înainte ca bisonul inițial să înceteze, rezultă că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
modificare), continuând (+) încă o secundă de la a doua modificare (la , prin încetarea bisonului). Prin urmare, durata efectivă a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o secundă înainte ca bisonul inițial să înceteze, rezultă că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare de durată. Rezumativ, masa secvenței se exprimă. Orizontul este un reper calitativ de ordin secund, care referă secvența pe baza unui aspect de variabilitate interioară
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o secundă înainte ca bisonul inițial să înceteze, rezultă că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare de durată. Rezumativ, masa secvenței se exprimă. Orizontul este un reper calitativ de ordin secund, care referă secvența pe baza unui aspect de variabilitate interioară sau contextuală. Asemănător volumului, ca nuanțare în cuprindere, orizontul este un reper de nuanțare în surprindere, prin
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Pe acest criteriu Vf se prezintă ca șir de obiecte spațio-temporale. Avem deci o exprimare în caracter discursiv. Modificările din cadrul unei secvențe aspectează orizontul interior al acesteia. Am arătat deja că momentele de articulare ale variabilității masei (în condiția conjuncției duratelor) se constituie în clipe. Oricât de de mare sau de mic (dar mai mult de 1), numărul clipelor dintr-o secvență formează o singură pereche. În general, pentru a vorbi de orizontul interior al unui obiect formal, este necesar ca
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formal, este necesar ca acesta să prezinte un caracter de variabilitate pe un fond de continuitate, derulându-se în minimum două clipe. Dar și atunci când exprimăm sintetic un profil ale cărui variații subântind totuși o singură direcție (chiar dacă nu avem durate conjuncte), putem spune că ea exprimă un aspect de orizont interior al secvenței pe care o desenează. În concluzie, pe un fond de continuitate temporală sau sintetică, modificările sau variabilitatea unui secvențe condiționează ineluctabil aspectarea orizontului ei interior. N.B. Despre
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]