284 matches
-
arse cu chibritul, sparte barbar, mai ales cele de la etajele de jos, unde ajungeau copiii, și apăsam pe ultimul din șir, care, pentru că-l foloseam numai eu, avea deja imprimate adânc amprentele degetului meu arătător, în ale căror șanțuri de ebonită îmi potriveam, de fiecare dată, din nou, vârful degetului. Și zăream iar, prin carnea transparentă a degetului meu, cum vezicule pline de dopamină se-apropie de pielița striată din vârf, cum se lipesc și se contopesc cu ea, cum pleznesc
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
impenetrabil. În acea zi se dăduse drumul liftului, și a trebuit să așteptăm destul până să-l prindem noi, căci toți locatarii erau nerăbdători să se plimbe cu el. Tata m-a lăsat să apăs eu însumi pe butonul de ebonită, deși pe mine mă încîntau mai mult beculețele, cel roșu și cel verde, care căpătau viață, magic, o dată cu huruitul dindărătul ușii de fier. În fine, liftul a oprit și-n dreptul nostru, am intrat în cabina îngustă, cu oglindă strălucitor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ruginite din cutia de pe balcon, petele de pe tavan, stinghiuțele dintre podea și pereți, cuiele unsuroase din debara. Pentru că existau, se gândea el, trebuiau și ele iubite de cineva. Dar cine să iubească, sau măcar să bage de seamă, o priză de ebonită ascunsă în spatele șifonierului? Trebuia să stea-n pat până la patru după-masă, două ore care nu se mai terminau. Nu îndrăznea nici să se scoale din pat, căci tatăl mai venea din când în când în control. Cât ar fi vrut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-ngustă ca niște fălci de patent. Alături de scaun se ridica trunchiul instrumentului de tortură, ce-și purta deasupra marea pălărie cu becuri, iar în fața scaunului, măsuța cu căngi și clești și ace spiralate și oglinjoare cu mâner fațetat. Butoane de ebonită, roșii și negre, se-nșirau pe stâlpul de porțelan, legate, prin corpul lui, de bestialele accesorii. Căci, pliate ca brațele ucigașe ale călugăriței, atârnau deasupra segmentele de metal, dublate de corzi de sârmă răsucită, ale bormașinei, cu sfredelul ei în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să-și găsească întotdeauna fericirea și nefericirea. Uneori, obosită de-atîta umblat în obscuritate, pe dalele tari ale sălii, se așeza în cîte-un scaun, se juca distrată cu cleștii și cu seringile, freca amalgamul pentru plombe sau umbla la butoanele de ebonită. Dar nu se putea destinde. I se părea că din clipă-n clipă cătușe automate îi vor cuprinde gleznele și-ncheieturile mâinilor, ca și când s-ar fi așezat într-unul dintre fotoliile-capcană ale libertinilor de altădată, care depărtau picioarele femeii și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
flamuri negre, care o speriaseră întotdeauna. Găsi, în fine, ușa stacojie pe una dintre fațadele din stânga. Într-o parte și-ntr-alta a ei se aflau două mici firide, cu câte un bust de ipsos în fiecare. Apăsă butonul de ebonită și auzi declicul care o anunța că ușa s-a descuiat. Pătrunse în întunericul cald și praf os. Lumina de-afară se prelinse pe o distanță nedefinită în sala care părea că nu are margini. Apoi se lăsă bezna. Coca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că acum ar trebui să trecem la ale noastre, să facem odată rapoartele alea, să vedem cum o îmbrobodim cu daunele materiale, popune. Uite că în sfîrșit am găsit ce căutam, zice Roja dînd la iveală un stilou gros de ebonită, cu capac negru, puneți vă capul la contribuție că nu avem prea mult timp. Vreau să aud părerea fiecăruia despre ce s-a petrecut în noaptea asta aici. La urmă o să încropesc și eu un raport pe care o să-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cinci. La aritmetică am luat nota trei. Este În clasa a doua și primește cadou, pe lângă mașinuța de tablă, o mașinuță care s-a tot așezat În mâinile lui În fiecare iarnă, până la sfârșitul copilăriei, mașinuța kaki cu roți de ebonită, aproape ca o obsesie, aproape ca o batjocură de cinci lei și șaptezeci și cinci de bani, primește deci cadou, adică premiu, cartea Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaș. Și citește despre Pisicuța aia. Ironia soartei, va primi ca premiu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
material plastic. Fabrica de mase plastice e pe la Obor, lângă Spitalul Doctor Stâncă. Nu ai pe cine să suni, nu are cine să te sune. Încerci la prietenul tău Țanovici. Și el este U.T.M. ist. Telefonul lui este din ebonită neagră, de dinainte de război. Casă burgheză. Răspunde, și tu Îl chemi pe la tine că „ți-ai pus telefon”. Îți spune că o să vină după ce termină lecția de vioară și te Întreabă dacă ai tăi sunt acasă. Îl Întrebi de ce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lor, care nu e specific culturii noastre, ci lumii actuale de peste tot. Au putut să călătorească 83 și au văzut că în librăriile de pretutindeni cărțile de poezie stau într-un fel de mic ghetou în fundul încăperilor, asemenea discurilor de ebonită în modernele magazine de CD-uri. Au văzut că aproape nu există reviste de poezie, în afară de cele scoase de vreun poet și trimise prietenilor poeți prin poștă. Au încercat, în consecință, să facă ceva, să-și schimbe atitudinea în privința a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de murdării, deși părinții ne învățau altceva. Pierdeam după-amieze întregi pe treptele din spatele blocurilor, în damful acru al lăzilor de gunoi. Săream gardul la atelierul "Electrobobinajul" ca să luăm din deșeurile aruncate în curte fâșii de alamă decupată și întrerupătoare de ebonită rebutate. La televizor vorbea Ceaușescu, la radio, tot Ceaușescu. Până și la fierul de călcat, și la mașina de cusut vorbea Ceaușescu. Și cu toate acestea, am aflat destul de repede, exista cîte-un fel de a fi liber pentru fiecare dintre
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înregistreze un cântec, cântărețul trebuia să-și vâre capul într-un fel de goarnă de alamă, care-i altera complet vocea. La rândul lor, plăcile "Pathe", chiar și cele de calitate, înregistrate sub sigla "His Master's Voice", erau de ebonită și, cu vremea, se fisurau, îmbătrîneau, iar acul de fier grosolan le zgâria iremediabil. Cu toate acestea, tangourile 312 lui Cristian Vasile sânt atât de neobișnuite, au o linie sonoră atât de originală și de mișcătoare și cuvinte de un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cea reală. Desigur, Marcel se imagina într-un camion de război, vânând la nemți cu grămada. Din când în când apăsa pe pedalele din podea, care declanșau, spunea el, mitraliera. Dar eu, mișcând înainte și înapoi tija cu bilă de ebonită la capăt, eram departe de fanteziile astea; îmi închipuiam că aș putea trăi toată viața în cabina aceasta, având grijă de Zizi și spunîndu-i tot felul de povești și de poezii. Bordul camionului era spart, desprins. Câte un cadran atârna
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
telefonul atât de așteptat. Se repezi în strada Nicolae Apostol, unde într-unul din atelierele murdare, pline de mașini pe butuci și platforme telescopice, îl aștepta băiatul în salopetă unsuroasă, îi arătă o mașinărie ciudată, un fel de placă de ebonită din care ieșeau, pe-o parte, șase goarne mici de alamă, iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la curent, mașinăria emitea cu o repeziciune burlescă măsurile verdiene. Se adunaseră în jurul celor doi mai mulți mecanici, clienți și chiar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cocteil, ceva nou, american, cu mult gin. Fără a-l întreba nimic despre el, sau a-i oferi informații despre cum i-a mers în ultimele șase luni, ea îl proptește lângă Selwyn, care se sprijină de o amuletă de ebonită, discutând cu un grup de oameni de cultură eminenți. La apropierea lor, Selwyn ia un aer foarte acru. Nu pare să moară de dorința de a-l revedea pe Jonathan. Star face prezentările, Selwyn îi adresează un foarte scurt ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tot, tot. Venea acum, stăpână pe ea, cu tactul ei de codoașă bătrână, să încerce să aplaneze conflictul dintre ea și Ovidiu, să-i dea o altă coloratură. Poate el o aștepta în mașină bătând nervos cu degetele darabana pe ebonita neagră a volanului. Sidonia s-ar așeza în fotoliu oftând cu o mimică amară, chinuită, își va legăna capul a jale și va repeta: Cum de-a fost posibil, măi copii, cu de-a fost posibil? N-am să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un telefon cu manivelă am făcut comanda, tinere, nu ca tine cu celularul în buzunar de la 10 ani, care-ți sună cu nesimțire chiar și-n orele de clasă, și am înghețat în picioare lângă telefonul ăla greu, negru, de ebonită, până am auzit-o pe aia cu vocea pițigăiată: "Cabana, ai Bucureștiul, vorbește odată, că mai am și alte legaturi", și am auzit vocea răgușită a portarului: "Alo,, da, cine-i acolo?" încerc să mă fac auzit, urlând cât mă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
aș fi cîștigat premiul Nobel. Chiar dacă mărturisesc acum că am văzut plăcuța prinsă În tăblia patului, imediat ce m-am descălțat, În patul unde mi-am primit răsplata: „dă-mi un leu și te fac ateu!” și muzica din aparatul de ebonită..., cum aș putea uita!, și voma lungă și verde și dureroasă după ce m-am dat jos din patul de pușcă al anei, fuga sălbatică pînă la mormîntul tatei ― Să-ți verși mațele de cum mirosea mormîntul tatălui meu! si miam vărsat
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mai Întîi, o experimenta pe Antonia. Prinsă Între două focuri, unul pornit din chiar carnea ei, bătrîna rezista tot mai greu: pentru a scăpa, chiar se gîndea să meargă la un sex-shop să cumpere o jucărie liniștitoare. Un falus de ebonită ar fi salvat, poate, planeta. Antonia ar fi Înțeles că trupurile mereu cer, mai ales cele tinere; chiar l-ar fi rugat pe Dumnezeu să fie mai Înțelegător cu locuitorii Sodomei - viața era tot mai grea, un pic de destrăbălare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
SEX! SEX! - n-a spus și Dumnezeu: Înmulțiți-vă!? Cine se Împotrivește poruncii Domnului? O să ajungă În iad Rusoaica! Vine ea să schimbe fața lumii! Precis că În vreme ce se uită la mizeriile de după miezul nopții se gîndește la falusul de ebonită pe care nu și l-a cumpărat; o descreierată! Sfințenia ei se numește neputință! Hai la groapa cu furnici! Tot gîndindu-se la Antonia, la lipsa ei de Îngăduință mai degrabă, Thomas se Întreba dacă, peste ani, nu cumva era posibil
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și-și desprinse privirea din ochii paznicului plecând spre groapa în care căzuse ca Superman după plecarea de pe planeta Crypton. Nu vă supărați, zise un om mânjit de cărbune, răsărit pe jumătate din pământ cu lanterna aprinsă pe cascheta de ebonită. Aici e Brăila? Paznicul schimbă o privire cu pilotul și răspunse: Dar de unde vii mătăluță? Din Galapagos, GPS-ul mi-a arătat locația unde s-a prăbușit unul de-ai noștri, din cer. Eu sunt! spuse vesel pilotul. Mă iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poeți și împinse maneta în sus pentru deblocarea frânelor. Ajutorul său învârti roata de metal, puțin mai mică decât volanul unui autoturism, și cu ambele mâini, după ce privi manometrul cu acul la zero, împinse o altă manetă cu măciulie de ebonită neagră, în sus. Trenul se puse în mișcare, Profesorii din Turnul de Control schimbară pe panoul electronic macazul și boul de fier porni în marșarier până când botul locomotivei cu farurile aprinse dispăru la curba dinspre Gara orașului. Trebuia parcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ea și portretul. Se dă jos din pat, inspectează holul, bucătăria, cele două băi și terasa, dar Își dă seama că e singur. Încearcă ușa de la intrare care a rămas descuiată după plecarea ei. Se Îndreaptă spre telfonul alb din ebonită, formează numărul poliției, dar nu apucă să-l ducă până la capăt: la ultimul zero, cade secerat de un stop cardiac. Douăzeci și patru -Măi vagabondule , vocea polițistului cade ca un trăznet, răscolindu-i simțurile. Puah, ce dracu faci, În Întunericul ăsta? Stinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un cântec, cântă rețul trebuia să-și vâre capul într-un fel de goarnă de alamă, care-i altera complet vocea. La rândul lor, plăcile „Pathé“, chiar și cele de calitate, înregistrate sub sigla „His Master’s Voice“, erau de ebonită și, cu vremea, se fisurau, îmbătrâneau, iar acul de fier grosolan le zgâria iremediabil. Cu toate acestea, tan gourile lui Cristian Vasile sunt atât de neobișnuite, au o linie sonoră atât de originală și de mișcătoare și cuvinte de un
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
că acum ar trebui să trecem la ale noastre, să facem odată rapoartele alea, să vedem cum o îmbrobodim cu daunele materiale, popune. Uite că în sfîrșit am găsit ce căutam, zice Roja dînd la iveală un stilou gros de ebonită, cu capac negru, puneți vă capul la contribuție că nu avem prea mult timp. Vreau să aud părerea fiecăruia despre ce s-a petrecut în noaptea asta aici. La urmă o să încropesc și eu un raport pe care o să-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]