35,511 matches
-
înțeleg și altfel: că mormântul este viitorul nostru vehicul de speranță spre divinitate, spre Edenul pierdut... În vers safic, ,Zodia Cumpenei" este un melancolic imn vieții, deși se deschide cu imaginea unui cimitir însorit. Urmează două catrene asupra tendinței spre echilibru al elementelor vieții, a întregului real - plecând de la imaginea antică a zilei și a nopții ca două cuminți și blânde vite sub jug, trăgând timpul, atente să înainteze cu pas deopotrivă. Elementele existenței sunt măsurate, fructele - fie și abstracte (rodul
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Zairei, născută la începutul anilor cincizeci, va fi marcată de experiența traumatizantă din copilărie cînd fusese violată de tatăl vitreg al mamei sale. Elevă, Angelica va trăi frenetic evenimentele din '68, refuzînd, asemenea celor de aceeași vîrstă, dialogul cu familia. Echilibrul dobîndit de ea ca soție și mamă va fi de scurtă durată. Destrămarea familiei datorată soțului dezamăgitor (tînărul profesor solidar cu elevii răzvrătiți în '68 va avea un traseu descendent), perechii de prieteni cu care ajunge să trăiască într-o
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
specială de istorici literari. Datorită enormelor privațiuni pe care le cere munca lor de documentare, defrișare, catalogare și clasificare a materialelor și a surselor în condiții de discreție și răbdare, bibliografii sunt personalități culturale cu un profil psihologic special de echilibru și devotament. Dimitrie Vatamaniuc este unul dintre aceștia. Bucovineanul născut la Sucevița, la 25 septembrie 1920, împlinește în această toamnă 85 de ani. Putem face bilanțul unei activități excepționale de critic și istoric literar, începută cu o jumătate de secol
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
nevoie de pătura mediocrilor de rasă, care vorbesc bine două-trei limbi și știu să se poarte cum se cade, cum e loc și pentru bunii mahalagii, dezinvolți și pitorești. Se păstrează, așa, între clase (oamenii bine școliți y compris), un echilibru între ,dresură" și naturalețe. Scopul ultim al oricărei educații reușite, fie ea și foarte severă, se găsește, cu alte cuvinte, în posibilitatea de-a învăța pe cineva să fie liber. Și să se simtă bine în povestea lui. Un lucru
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor de circumstanță în purtătorul de cuvînt al unei aspirații. Lumea străzii, a cafenelei și a terasei, într-un cuvînt a exteriorului și a interiorului, devine sursa unei întregi mitologii, cu echilibrele, năzuințele și dramele ei. Dacă Jiquidi nu este niciodată patetic și nu își edulcorează observațiile în sentimentalisme explicite, nu înseamnă că el nici nu participă la destinul și la viața nemijlocită a eroilor săi. Sub aparența umorului și a privirii
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
prin experiențe acute, de o durată însă diferită, unul ajunsese în pisc, de acolo domina netăgăduit ambianța, cel de al doilea abia urca primele trepte ale succesului. Bărbatul mai în vârstă pleda pentru claritate, reprima efuziunile, acorda prioritate rațiunii și echilibrului, prefera înceata sedimentare a pasiunii, iar tânărul confrate se înfățișa ca un tumultuos, bântuit de exaltări și de nerăbdare. Legământul de loialitate Sub auspicii care păreau nefavorabile coeziunii s-a săvârșit un miracol. Contrar previziunilor sceptice, cei doi s-au
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
regelui Filip II al Spaniei. O somație care a făcut școală! La rubrica rezervată cititorilor (Scrisori către editor din ,Frankfurter Allgemeine Zeitung" - 15. 05. 2005) cineva sintetizează elogiile la adresa poetului în lumina responsabilității contemporane: ,Schiller ne arată că există un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
repet, conjuncturile neomogene. Pentru Eminescu, ajuns la o anume răspântie, Maiorescu se profila ca un companion literar pe care l-ar fi râvnit. De la el putea primi confirmarea că merge pe drumul cel bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța e valabilă estetic. Pentru nevoi de contact social, găsise un Protector, o Călăuză. Poetul era însă străbătut și de alte impulsuri, nu întotdeauna străvezii, sigure. îl ispitea călătoria în necunoscut, în
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
burta la soare în cine știe ce insulă exotică. E încă nevoie de ei, fie și ca elemente de entropie într-o lume ce tinde cu atâta ușurință spre timpurie osificare și bolnăvicios abandon al onestității. Că am dreptate, o dovedește admirabilul echilibru al unui ziar intitulat "Gazeta sporturilor", unde armonia reușită între stilul lui Ovidiu Ioanițoaia și cel al lui Cătălin Tolontan au condus la crearea unei veritabile instituții a presei românești de azi. Nu cred că Ion Cristoiu și Cristian Tudor
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
ființa duală care e, suferind "de schizoidia vieții duble". În fraza "sînt un foc de artificii emoționale", accentul cade alternativ cînd pe "artificiu", cînd pe "emoție". Creșterile și descreșterile, vîrfurile de expresivitate și căderile în derizoriu asigură, în fond, un echilibru emoțional vital celui hipersensibil pe care scrisul îl ademenește și îl dezgustă în egală măsură. "Eșantion de foreză", jurnalul relevă cîteva mari obsesii și stări ale scriitorului ce revin ca un laitmotiv, continuînd fidel liniile primului volum: senzația unei "vieți
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
nu aduce multe informații teoretice, dar poate oferi date interesante despre o societate, o cultură, despre tendințele și spiritul vremii. În manualele de limba română de dinainte de 1989, un exemplu preferat de derivare cu -ist era formația - presupus stabilă - utecist (echilibrul apolitic aducîndu-l citarea lui ceferist). În 1943 și 1947, în edițiile succesive ale cărții Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan oferea o bogată colecție de derivate în -ist, culese mai ales din presă, în perioada interbelică: constatăm
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
dezbaterii interioare; Edda Weigand (Münster) a propus un model general de analiză a dialogului și aplicarea sa la dialogurile de afaceri; Frans van Eemeren (Amsterdam) și-a expus cunoscutul model pragmadialectic de analiză a argumentării, ilustrîndu-l prin cîteva strategii de echilibru între căutarea succesului și menținerea raționalității; Norman Fairclough (Lancaster) a examinat critic discursul instituțional al politicilor europene, în care invocarea conceptelor de participare sau parteneriat nu exclude frustrarea; Cornelia Ilie (Örebro) a folosit proverbele ca exemple de locuri comune cotradictorii
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
cu orice preț. Invenția debordează stilul. Construcția devansează mesajul. Rămîne întrebarea dacă este sau nu benefică revoluția în istoria muzicii. Reglează ea metabolismul acesteia? Stravinski, bunăoară, este sceptic: "arta se dovedește, prin esența ei, constructivă. Revoluția implică o ruptură de echilibru. Cine spune revoluție, zice haos provizoriu. însă arta este contrariul haosului. Ea nu se lasă în voia haosului, fără să se vadă de îndată amenințată în operele ei vii, în însăși existența ei". Unde mai pui că relația dintre originalitate
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
și Dealu-Ocna, ascunde sub trăsăturile sale două sau mai multe euri, o succesiune descumpănitoare de identități distincte, dezvoltate fiecare pe orbita ei logică. Esența personajului, centrul de greutate al adevăratului Antipa se distribuie pe ambele talgere ale balanței, într-un echilibru pe care prozatorul mizează și pe care își construiește întregul roman. Speță de realism paradoxal, analitic și geometric, dispersiv și integrator, Lumea în două zile ilustrează, de la început și până la sfârșit, o structură bipolară, romancierul dovedindu-se atent și consecvent
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și contagioase și își roade floarea tinereții. Desfrânarea aduce totdeauna o bătrânețe prematură. E un păcat ce produce obișnuințe tiranice, ce paralizează orice avânt spre desăvârșire. Desfrânatul devine egoist și obsedat. Echilibrul puterilor sufletești este rupt. Trupul este acela care comandă, tiranic, iar voința devine sclavă acestei patimi rușinoase. Aceste ravagii produse în trup se explică prin faptul că este o patimă ce se săvârșește în trup, pe când alte patimi se află
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă lucrurilor diavolești. De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea ruptă de spiritual nu oferă decât trupuri, din care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lăsînd, la trezire, o neverosimilă stare de bine. Nu-ți revii, din micile cărți interbelice ale unui "ascuns", din spița băutorilor de absint, cu apăsare grea pe piept. Poate doar cu un fior electric de reverență pentru frumusețea coruptă, pentru echilibrul atît de delicat dintre normalitate și nebunie, pentru moartea cu gust de acadea. Portretele, toate, se topesc încet-încet, cum își uită adulții viața de copil, în farmecul unei povești de-o noapte dintr-un tren de Viena. Iar locomotiva din
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine și de strunit. Dacă în Clasicism spiritul era o coardă ce nu vibra decît la unison și în poziție de echilibru, în Romantism el era ca o carte ce, odată arsă, lumina lumea. Astăzi, spiritul muzicii este asemeni unei spade, deosebit de primejdioasă pentru cel ce nu știe să o folosească. Iar trupul fenomenului sonor este unul gol, pe care n-ai
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
reclamate de toate personajele sale în confruntarea cu lumea este tocmai dezideologizarea și afirmarea exclusivă a opțiunilor individuale. O carte inteligentă politic și frumoasă literar a dat Lucian Boia în acest Jules Verne. Paradoxurile unui mit, un subtil elogiu al echilibrului și al privirii critice detașate, adecvate obiectului, adevărate aș zice.
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
versuri, dar și kitsch-ul altora. Ușă de biserică este un debut onorabil, dar un volum inegal, piesele bune, îndelung meșteșugite, alternează cu altele greoaie și de un artificial bătător la ochi. Când însă între tendințele formulate mai sus există echilibru, când tentația excesului este controlată și poeta se concentrează pe temă, ca să zic așa, și nu pe jongleria de limbaj, poemele au grație: "Sufletul - pribeagă boare/ necuprindere în trup/ de mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
i se schimbă și, ducându-și mâna la gât, adaugă: Dacă dau de mine, mă spânzură. -Doamne-Dumnezeule, chiar tu ești, strigă Helena. Da, îmi amintesc de tine. în tulburarea ei, Helena se agăță cu putere de Miriam-Lieba. își pierdură amândouă echilibrul și se prăbușiră pe gheață. încercând să le ajute, Lucian era să cadă și el. în fine, se aflară toți trei pe picioare. Lucian șterse de zăpadă jacheta și fusta lui Miriam-Lieba, iar ea îi mulțumi. Helena schiță o mișcare
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
echipă, să opereze judecățile astfel încît marja de eroare să tindă spre decență, să estompeze subiectivismele, să fie preocupat ca valorile să nu lipsească, precum și direcțiile majore ale intervalului. Și nu întotdeauna este foarte simplu. Cînd fenomenul teatral stătea în echilibru, cînd s-au adus în joc doar nume mari, creații excepționale, nu s-au prea născut discuții. Cînd degradarea a ajuns și în teatru și a contaminat decisiv opere și caractere, alunecările, de orice fel, au fost prezente. Acum nu
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
timp. S-a născut pentru puțin artistul care se gândește numai la vremea sa. Pe cei ce vor veni să-i ai în vedere, par a spune sculpturile lui. într-o expunere de mare artă, pe socluri ce țin în echilibru linii, forme și suprafețe cu aerul din jur, ceea ce vedem afirmă mai mult ideea de muzeu de artă ca sursă de încântare și frumos. Atunci când, în 1928, judecătorul american și Curtea au decis că "Pasărea în spațiu" e operă de
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
poate fi prescris pe rețeta compensată și care mă va regenera. Sunt medicamente tot mai sofisticate, mai tari ar zice vulgul, chimicale de complexă sinteză, prin urmare și cu efecte secundare - greață, vomă, hemoragii pe diverse căi de ieșire, pierderea echilibrului, halucinații, surzire, orbire, demență. însă fără ele șchioapeți mai departe, rabzi dureri mistuitoare, incredibile junghiuri ce-ți distrug răbdarea și te fulgeră, transformându-te în martir fără voie și crez. Așa că desfaci capacul și scoți rotunda pastilă de Maxidolor, pe
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
Nu voiesc sub lună să mă spânzur/ Ca păianjenii de grinda casei...// Haide, soare cald, râzi dimineții!/ Haide, suflete, ia cârja vieții!" ( Vlagă). Acest conflict interior dintre tentația simbolistă ca semn nefast al unei devitalizări și căutarea energică a unui echilibru tonic prin apelul la resursele tradiției e mai cu seamă interesant în poezia lui George Meniuc. Un conflict niciodată rezolvat definitiv. Conjunctural, după 1940, va exploata un filon folcloric, salvator. Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]