982 matches
-
La răstimpuri, când Kemal, Pe Bosfor, la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime; Când noi, a Turciei floare, Într-o slavă stătătoare Dăm cu sâc Din Isarlîk! IN MEMORIAM 1 Primăvară belalie Cu nopți reci de echinox, Vii și treci Și-nvii, stafie, Pe răpusul câine Fox! Fox frumos Cu dinți oțele Și preț mare La cățele, Fox nebun Scurt de coadă Stihuri pentru pomenirea unui câine cu numele nemțesc, e drept (dăruit autorului de un prieten franc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oțele Și preț mare La cățele, Fox nebun Scurt de coadă Stihuri pentru pomenirea unui câine cu numele nemțesc, e drept (dăruit autorului de un prieten franc). Crescut însă la Isarlîk. Fuge-n lume, Se înnoadă! Primăvară belalie, Insomnii de echinox, Dimineți, lăsați să vie Cum venea, băiatul Fox: Capul, cafeniu pătat, Cu miros de dimineață, De zăvozii mari din piață În trei locuri sângerat, Îl lipește de macat, Ochii-ntoarce, a mirare, Din piept mare: Ce lătrat! Pomi golași și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SIAJUL PĂSĂRII SUPREME Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce cântec se aude peste crestele sublime Atât de limpede acoperind zăpezile albastre Imense umbre plăsmuind aripi senine Spre echinoxuri pure și arcade caste Ce zbor rănit acoperind oceane de tăcere Siaj rănit al păsării supreme Pierdut în spuma valurilor efemere Zenit planând pe sub cupole fără vreme Ce cruce de lumină se deschide-n noi Mai tainic urcă încet spre
SIAJUL PĂSĂRII SUPREME de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364517_a_365846]
-
vinit arma la mâna pacinic narod savietic, ucis și jefuit la el și acum faci aici complot...>> ”(Capitolul 5, Înapoi la Oranki, p. 202-203) La Mihailovo era un fel de lagăr-filtru, unde se triau și se expediau între solstiții și echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate gările cu rănile de război încă necicatrizate prin care mișunau umbre și stafii, încadrate între garnituri de soldați balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
și merele de aur, basm românesc cules de Petre Ispirescu, volumul Povești nemuritoare, Editura Tineretului, București, 1968. BIBLIOGRAFIE 1. Vladimir Iakovlevici Propp, Morfologia basmului, București, Editura Univers, 1970. 2. Orlando Balaș, Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval, Cluj Napoca, Editura Echinox, 2007; 3. Saga despre Njal, traducere Ioan Comșa, București, Editura pentru literatură universală, 1963; 4. Trei saga islandeze, traducere Valeriu Munteanu, București, Editura Eminescu, 1980; 5. Robert Lazu, Lumea lui Tolkien, Editura Hartmann, Arad, 2004; 6. Credință și imaginație, antologie
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
cu limpezirea heruvimă, ce mistuie spița proorocească a lui Zamolxe întru dăinuirea divină. Curajul lui răsunet de Înviere, revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele cupelor rubinii de-nflăcărare. Răbdarea lui brodată din echinoxul veșniciei, din clarul Chemării dintâi a lui Andrei, înseninează izbânda eroului prevestită în nesfârșitul șir de Balade, leagăn al pruncilor zămisliți spre Poteca de sus. Demnitatea lui este împletită-n rășină de sihaștrii, pironită-n streașină de cer, lângă plămada
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
-uri televizate cu mare impact în orașul de la poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Orizont, Familia, Urzica, Flacăra, Femeia, Pro Saeculum, Poesis, Excelsior, Sud, Mișcarea literară, precum și cu reviste din Marea Britanie, SUA, Canada, Croația, Ungaria, Moldova, Iran, Israel, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. A avut
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
Studiu de dr.Ionuț ȚENE Revista Echinox - între libertatea creației și presiunea ideologică comunistă Revista Echinox a generat un fenomen literar excepțional la Cluj-Napoca în perioada comunismului. Început ca un cenaclu literar studențesc în curând a devenit proiect literar și o certitudine culturală în anii de deschidere
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Studiu de dr.Ionuț ȚENE Revista Echinox - între libertatea creației și presiunea ideologică comunistă Revista Echinox a generat un fenomen literar excepțional la Cluj-Napoca în perioada comunismului. Început ca un cenaclu literar studențesc în curând a devenit proiect literar și o certitudine culturală în anii de deschidere și liberalizare a comunismului de la sfârșitul anilor 60. Inițiativa
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
totul a început ca un joc al destinului unor tineri studioși cu lumea literară boemă și extra-universitară. „În reveriile mele, anul 1968 reprezintă o heterotopie (în expresia lui M. Foucault) care argumentează, paradoxal, despre beneficiile iraționale ale unei ideologii dogmatice. Echinoxul a fost și el o asemenea heterotopie, explicabilă mai curând prin probabilitate și interdeterminare decât prin niște cauze precise. De aceea, nu voi pune apariția revistei în relație cu primăvara de la Praga, bunăoară, și nici cu deschiderea spre Occident a
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
multiculturalismul (poate o premieră europeană) și diversitatea cosmopolită. Conținutul acesta al primului număr avea, de fapt, semnificația unui manifest. La el însă voi reveni. Deocamdată, să pun în ordine faptele de istorie literară. Iată cum arată caseta redacțională inițială: Revista „Echinox”, organ al Comitetului Uniunii Tineretului Comunist și al Consiliului Uniunii Asociaților Studențești al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef. Rostas Zoltan, redactor șef adjunct. Petru Poantă, redactor șef adjunct. Vincențiu Iluțiu, secretar de redacție. redactori: Dinu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
str. Universității, nr. 7; Cluj. Decembrie 1968, Cluj. De remarcat mai întâi absența tripletei care se va afla ulterior la conducerea revistei: Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. Peste ani, în diverse evocări, cei trei vor figura drept întemeietorii „Echinoxului”. Dar, așa cum se vede, adevărul este altul. Însă situațiile lor sunt diferite. Marian Papahagi, coleg de an la Filologie cu Eugen Uricaru, Adrian Popescu și Marcel Runcanu, este, într-adevăr, un echinoxist fondator. La drept vorbind, el și Eugen Uricaru
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
redactor șef. În celălalt regim, o asemenea apariție avea nevoie de o decizie politică la cel mai înalt nivel. O revistă însemna, prioritar, un mijloc de propagandă, așadar un centru de putere, fiind pusă, astfel, sub autoritatea partidului. În cazul Echinox-ului, lucrurile erau și mai complicate: ca publicație „de tineret”, ea trebuia aprobată și de către U.T.C., și de către partid, și asta, de la organele locale până la cele centrale. Pe aceste trasee, înțesate de șefi cu staffurile lor vanitoase, apăreau cele
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
primit de câteva ori, până când, în sfârșit, s-a „lămurit”. Cred că și ideea unei reviste trilingve i-a aparținut. Dar cam în același interval se mai întâmplase ceva: nu știu pe ce filieră, reușisem să-l invităm la cenaclul „Echinox” pe proaspătul ministru al tineretului, Ion Iliescu, actualul președinte al României. Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Filologie, în sala nr. 5, și, în principal, s-a discutat despre înființarea unei reviste studențești la Cluj. Ion Iliescu a surprins
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Eugen Uricaru, cel mai descurcăreț și mai tupeist dintre noi, s-a ocupat, apoi, de toate formalitățile. Controlul oficialităților implicate direct s-a relaxat, așa că ne-am format singuri redacția și am construit primul număr fără inhibiții. Esențial era ca Echinox-ul să apară și să fie receptat ca o revistă publică, de interes național, și nu ca o simplă publicație universitară, cu un circuit închis. Și asta am reușit de la primul număr. A fost pusă în vânzare, inclusiv prin sistemul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
mecanismele ideologice care au permis nașterea unei reviste, care recuperează o axiologie culturală și o tradiție literară interbelică, cu inflexiunile unei modernități ce se sincroniza la fenomenul spiritualității occidentale. Deși a devenit redactor la al doilea număr al apariției revistei Echinox, profesorul Ioan Pop, atunci tânăr asistent, se consideră unul dintre inițiatorii și fondatorii fenomenului literar: „O revistă ca „Echinox” n-ar fi putut apărea decât într-un moment de relativă destindere, de „liberalizare” a regimului comunist, care a atins punctul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
inflexiunile unei modernități ce se sincroniza la fenomenul spiritualității occidentale. Deși a devenit redactor la al doilea număr al apariției revistei Echinox, profesorul Ioan Pop, atunci tânăr asistent, se consideră unul dintre inițiatorii și fondatorii fenomenului literar: „O revistă ca „Echinox” n-ar fi putut apărea decât într-un moment de relativă destindere, de „liberalizare” a regimului comunist, care a atins punctul maxim în 1968, anul spectaculoasei afirmări a unui soi de independență față de Moscova, începută prin 1964, cu o expresie
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
concret. „Nu era momentul” ... Exista, la Facultatea de Filologie, doar un fel de modestă gazetă literară de perete, a cenaclului studențesc, pe care am intitulat-o sadovenian „Anii de ucenicie”, la care publicau Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, Matei Gavril, Prelipceanu ... „Echinox”-ul a apărut, așadar, în acest nou context mai favorabil, pornind de la un cenaclu astfel botezat de Marian Papahagi, care își desfășura reuniunile în astăzi aproape legendara cramă de la restaurantul „Metropol”, unde șef de sală era un tânăr de treabă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
culturale specifice - și în acest cadru s-a ajuns la acceptarea unei reviste care să reunească, conform lozincilor zilei, tinerii scriitori români, maghiari și germani. Fapt e că de data aceasta demersurile studențești au avut succes și primul număr din „Echinox” a fost imprimat în decembrie 1968, în formula trilingvă amintită. Sloganul devenit clișeu propagandistic, al înfrățirii, a devenit realitate productivă în acest caz și a contribuit în timp la o colaborare frumoasă între vorbitorii și scriitorii tineri ai celor trei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
nu eram încă nici căsătorit, și nu puteam lăsa pe nimeni „zălog” acasă, ca garanție a întoarcerii. Șansa mea se numește profesorul istoric Ștefan Pascu, rectorul de atunci al Universității din Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decât binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gura rectorului o frază care suna cam așa: „Dragă Pop, fiindcă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
decât binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gura rectorului o frază care suna cam așa: „Dragă Pop, fiindcă ai făcut din revista „Echinox” o publicație care face mare cinste Universității noastre, eu vreau să ajungi într-o zi lector la Roma, unde am fost și eu bursier în tinerețe, la Școala Română de acolo și știu ce poate însemna pentru un tânăr o
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
asociat în străinătate, dar la Universitatea Paris 3-Sorbonne Nouvelle, unde tocmai se înființase o mică secție de Română, în cadrul unui „UER d'Italien et de Roumain”. N-a fost, așadar, Roma, ci Parisul, însă evenimentul acesta, venit după cel al „Echinox”-ului, a însemnat al doilea mare moment, aș zice și el decisiv, din viața mea. Oricâte vorbe rele s-au putut rosti ori scrie despre istoricul sau omul politic Ștefan Pascu, el se va bucura în amintirea mea de un
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
modă pe atunci. Faptul că am avut recomandarea inițială și sprijinul rectorului Ștefan Pascu, membru în Comitetul Central al PCR, mă va fi scutit, providențial, de astfel de agresiuni. Însă înainte s-a încercat obținerea unor păreri despre atmosfera de la „Echinox”, o dată chiar la Facultate, într-un cabinet de la Catedra de Limba Română, unde a trebuit să suport întrebările securistului „afectat” Filologiei noastre, botezat, cred că de profesorul Mircea Zaciu, „Uscățivul”, care a încercat să obțină odată de la mine comentarii despre
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
se vede, vorbe de mare curaj, dar nici nu mi-e rușine de ele, mai ales că închideau o mică anchetă, care nu s-a mai repetat. Ar fi interesant de văzut, desigur, ce se va fi notat prin dosarele „Echinox” ori într-al meu, de va fi fiind unul. Va veni, poate, și momentul acestei amare curiozități, căci ceva trebuie să fie, cum a și scris, de pildă, Dan C. Mihăilescu, în dosarul căruia se cereau referințe despre relațiile sale
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
O radiografie interesantă și descriptivă a spiritului echinoxist, care îmbina dinamica și curajul tinereții, cu boema și inserțiile ideologiei comuniste o face exhaustiv criticul literar Roxana Răcaru printr-o recenzie ce transcende cartea unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul „Echinox” sau despre echilibru) este, din
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]