4,682 matches
-
cicluri romanești sau cărți dedicate aceluiași personaj ori grup de personaje - literatura polițistă s-a bazat, decenii în șir, aproape exclusiv pe astfel de procedee, impunând eroi precum Sherlock Holmes, Hercule Poirot, Philip Marlowe, Lew Archer, Spenser. În spațiul românesc, echivalențele se găsesc în romanele polițiste/milițiste ale unor George Arion (Andrei Mladin), Rodica Ojog-Brașoveanu (Melania Lupu și Minerva Tutovan), Vlad Mușatescu (Al Conan Doi) ori Petre Sălcudeanu (Bunicul). Și totuși, ce se întâmplă cu eroii din cărți după ce nu-i
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
preocupat numai de redarea fidelă a întîmplărilor. Scrie simplu, fără subtilități retorice și fără suceli sintactice, dar, deși nu aparține unui estet, limba lui atrage grație lipsei de șabloane, călugărul arătînd intuiții de pionier atunci cînd, silindu-se să caute echivalențe pentru termenii lui Platon sau Leibniz, se lasă în voia improvizațiilor pe care propria ureche i le insufla. Aceste improvizații sunt trufele al căror gust salvează fadoarea volumului. Iată de ce Scrierile filosofice e o carte a cărei limbă este mai
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
precum aceea a lui Snyder ar fi provocat reacții ostile, mai ales, în Franța, cum a provocat în anii 1990 o carte a istoricului german conservator Eric Nolte, susținut discret de francezul François Furet, în care se formula prima oară echivalența dintre crimele naziste și cele comuniste. Capodopera necunoscută Istoria începe în 1985, când parohul bisericii din orășelul Vic-le-Comte din provincia franceză Auvergne vrea să vândă unui anticar câteva scaune din sfântul locaș, ca să poată monta o instalație de încălzire. Anticarul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4681_a_6006]
-
e puțin probabil ca Traian T. Coșovei să fi deprins de la acesta doar minora artă a asocierii cuvintelor. (Artă pe care, oricum, părea s-o stăpânească nativ.) De fapt, lecția era una cu mult mai dificilă. Și ținea de perfecta echivalență între poezie și libertate. Liber ca în 1, 2, 3 sau..., poetul n-a mai fost niciodată după aceea. În plus, așa-numitele jocuri nu sunt numai de vocabular. Sunt, totodată, și de bibliografie. La fel de complicate, și ele. Mă feream
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
volume/ verbele dau în clocot/ și zbor prin coperțile/ incandescente/ care înconjoară fruntea înghețată” (Cîteva becuri). Ceea ce distinge viziunea poetului este transpunerea în intimitate dureroasă a registrului prozastic, un soi de confraternitate umilă cu materiile. Cînd sînt anorganice, acestea dobîndesc echivalențe anatomo-fiziologice. Are astfel loc o descindere compasională a ființei în natura lor, asumată printr- o magnanimitate metaforică: „Galbene/ cînd înainte cînd înapoi/ spre nicăieri/ banii intră și ies/ din chimir/ ca o inimă/ evadată prin coaste// pulsează meningele/ ieșit din
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
asemănătoare cu cea a unui traducător al unei poezii în altă limbă. Efortul acestuia e ratat dacă noul text nu dobîndește un aspect organic, ca și cum ar fi zămislit în acea limbă: „M-am oprit la fiecare cuvînt și am căutat echivalențe, atunci cînd era mai greu de înțeles de către cititorul de astăzi, cît mai apropiate limbajului budaidelean, fără a face apel la neologisme”. „Încercarea” lui Traian Ștef, îl asigurăm, a fost încununată de succes. Avem astfel parte de o Țiganiadă inovată
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
fapt oarecum exotic. E, probabil, motivul pentru care comentatorii poeziei acestuia au omis de fiecare dată să vorbească despre dimensiunea ei speculativă (folosesc acest termen pentru a evita confuzia cu ceea ce se cheamă dimensiunea filozofică a poeziei), preferând să găsească echivalențe cu autori de facturi dintre cele mai diverse (de la deja citatul Rimbaud până la Benn, Kavafis, Stelaru, Angela Marinescu sau Ileana Mălăncioiu). Fără ca poetul să fie cumva un dogmatic, relația lui Mureșan cu lumea e intermediată de o întreagă gamă de
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
scriitori Tașcu Gheorghiu și Pericle Munteanu rămân în țară și suportă cu stoicism abuzurile imprevizibile ale unui regim totalitar, iar eseistul, traducătorul și jurnalistul Ion Ureche se stabilește, definitiv, la Paris, unde nu izbutește să se impună decât prin câteva echivalențe franceze ale unor poezii românești, care i-au atras simpatia și recunoașterea lui Mircea Eliade și Alexandru Ciorănescu. * C[onstanț]a, 12 noiembrie [1935] Dragă Pericle, Îți scriu din Constanța emerdantă 3, în care mi se face rău de plictiseală
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
spre exemplu comentariile medievale sau moderne referitoare la originea poporului și a limbii noastre daco-tracă sau romanolatină), dar nu acesta a fost scopul lucrării, de a face lumină În aceste dezbateri interminabile, ci doar de a sublinia trei idei fundamentale: Echivalența celor patru principale etnonime ale strămoșilor noștri; Vechimea tuturor acestor denumiri (și deci implicit a celor ce cu mândrie la purtau), chiar dacă În diferitele perioade și zone unde au fost identificați străbunii au predominat unele sau altele În dauna celorlalte
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul proxim de viețuire, percepțiile comune, habitudinile, despuindu-le în schimb la sînge de banalitate, acordîndu-le enigmaticele echivalențe ale unei ficțiuni suverane: „pămînturi negre de spaimă/ ce ați zice de o lege pentru mări/ să tremure și mările/ doar spaima e ca o gămălie de ac/ e ceva ascuns în încăperile din cioc/ și-n orice fel de
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
două antologii - una din lirica populară, cealaltă din poezia cultă, cu care va ajunge cronologic pînă la sfârșitul veacului trecut. Iar această antologie Arghezi este, pur și simplu, excepțională. Titlul ales, A cânta cu gura închisă, selecția, studiul introductiv, notele, echivalențele inventive găsite, polisate și aclimatizate în franceză cu o răbdare meșteșugărească „argheziană”, pe unele din cele mai dificile texte ale poetului român (cu reputație de a fi intraductibile) ni-l descoperă până și nouă, cititorilor români, într-o lumină proaspătă
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Scripturilor era dominată de premise teologice rigide - azi am zice ideologice. Trebuia demonstrat cu orice preț că Mesia- Cristos fusese anunțat în scrierile sfinte ale evreilor, iar pentru a impune această idee nu era de desprins sublinierea anumitor paralelisme și echivalențe între cele două Testamente, ba chiar construirea paralelismelor acolo unde acestea erau inexistente” (p. 12). Este, probabil, cea mai surprinzătoare observație dintr-o carte care, și așa, abundă în surprize. Îmi recunosc, aici, subiectivitatea și nu-i condamn pe colegii
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
devenirii sale. După anul 1989, criticul se concentrează asupra istoriei și geografiei literare. Geografia literară e percepută ca redefinire a relației dintre Centru și periferie, prin explorarea unor noțiuni ca provincie literară, Mitteleuropa, exil, dar și prin revalorizarea centrului „prin echivalențele cu periferia”. Istoria literară presupune, în viziunea lui Cornel Ungureanu, rediscutarea unor „dosare privitoare la opere uitate, pierdute ori ignorate” (Nicolae Manolescu). Intenția totalizantă a criticului răzbate și din cele două cărți despre literatura exilului, publicate în anul 1995: La
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
care se realizează compensarea cu bunuri în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. Bunurile care pot face obiectul compensării sunt atât terenuri cât și/sau construcții. La soluționarea cererii persoanei îndreptățite se va avea în vedere echivalența valorică între bunurile care au făcut obiectul cererii și bunurile care pot face obiectul compensării. Măsura compensării se aplică numai cu acordul persoanei îndreptățite", se arată înntr-un comunicat al Guvernului.
Guvern: Hotărâre privind restituirea imobilelor preluate abuziv de comuniști () [Corola-journal/Journalistic/32401_a_33726]
-
accepția sa de evoluție, contras într-o ipostază absolută. Ne amintim de o tulburătoare definiție a morții, oferită de Monseniorul Vladimir Ghika: „momentul în care ce a fost și ce va fi se topește într-un lucru unic”. Sau în echivalențele poetei „doar umbra tatălui pune pielea s-o învelească/ mama mereu o aruncă// întreabă dacă e noapte sau ziuă// timpul nu mai este” (gîndul lipit de mîini). Din pricina acestei comprimări psiho-fizice, obiectele se răstoarnă, se bulucesc ca atunci cînd un
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
despre închisori, industrializare și colectivizare forțată din „obsedantul deceniu”, deși romanele ridicaseră tabuul. Democrația populară avea și lipsuri, dar, în linii mari, era superioară sau măcar comparabilă cu democrația burgheză! Și romanele lui Paul Georgescu pun clar în evidență această echivalență. Discuțiile noastre politice lăsau loc destul și pentru cele literare. Era un teren al concordiei aproape perfecte. Cu excepția lui Dostoievki despre care eu am scris adesea cu entuziasm și pe care Paul Georgescu îl acuza de slavofilie și a lui
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
decenii. în condițiile actualei circulații a ideilor multe dintre scrierile marelui muzician - scrieri cuprinse în șase volume publicate în Germania - au putut fi revelate publicului nostru; altele se află în așteptare. Este mai mult decât o bună traducere care realizează echivalențe pertinente în domeniul lingvistic, a perioadelor lungi, de amplă deschidere, specifice limbii germane; sunt aspecte ce țin de justa echivalare a sensurilor în domeniul muzical și în cel filosofic. Este o selecție personalizată structurată pe criterii juste, o selecție - îmi
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
avion" (aviatia.ro), "antrenor patetic" (fcsteaua.ro) etc. - dar și obiectelor: "echipamentul: patetic/jalnic" (motociclism.ro/forum). Ultimul exemplu ilustrează și sinonimia cuvîntului, folosit în accepția peiorativă, cu vechiul jalnic; un alt sinonim este mai noul penibil; recunoscută de vorbitori, echivalența nu îndeamnă la evitarea inovației, ci la supralicitare și acumulare: "un subtext jalnic-patetic" (egophobia.7x.ro); "Jalnic de patetic" (muzicabuna.ro); "penibil și patetic!" (sentimente.ro); un punct culminant mi se pare combinarea injurioasă a celor trei termeni: "Ești doar
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
alta, dar la următoarea porție de trilogie antiamericană, s-ar putea să nu iei personajul în serios. Ceea ce are șanse mari să îți ruineze filmul... Nu că eroina n-ar duce rolul în spate cu bine. Din nou, căutînd o echivalență, aș spune că dacă de Grace a lui Kidman îți era milă pe motive estetice, la Dallas-Howard (fata regizorului Ron Howard, veteran, în curînd pe piață cu atrocitatea de Cod al lui da Vinci), te impresionează inocența. Dar milă nu
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
contribuit destul de mult la recunoașterea latinității sale. Pentru mulți nespecialiști, o formă spectaculoasă de poliglosie constă în cunoașterea cîte unei serii lexicale - de pildă, a numerelor de la 1 la 10 - în cît mai multe limbi. Cea mai populară listă de echivalențe plurilingve este desigur cea a saluturilor sau a urărilor; acestea au desigur și întrebuințări practice, cel puțin în ceremonialul corespondenței de sărbători. Apar în continuare cărți în care sînt reunite fragmente echivalente din limbi diferite; dar în momentul de față
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
La Crise de l'origine. La Science catholique des Evangiles et l'histoire du XXe sičcle, de François Laplanche (Albin Michel, 2006), dar mai ales despre impresionantul tom Les Antimodernes al lui Antoine Compagnon (Gallimard, 2005), cărți care demontează prejudecata echivalenței dintre modernitate și progresism. Pasionat de Montaigne și de Proust, cărora le-a dedicat mare parte din activitatea de cercetare în domeniul istoriei și teoriei literare (La Seconde main ou le travail de la citation, 1979 și Nous, Michel de Montaigne
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
la Înălțimea așteptărilor și responsabilității, sprijinită fiind de ceilalți membrii ai Comitetului Executiv. 12 octombrie 2009 Corina Diana Haiduc Luca Povestea aceasta se petrece pe la Începuturile activității mele, ca doctor În Canada. Era pe la jumătatea anilor '80. Trecusem examenele de echivalență a studiilor, terminasem stagiile de practică În spitale canadiene și acum lucram Într-o provincie majoritar anglofonă, În estul Canadei. Doctorul care mi-a vândut practica, m-a asigurat că mai mult de jumătate din pacienți Înțeleg franceza, căci eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
las să moară pe podea// nu vă arăt nimic/ sînt înțepenită în gol, cu un/ ochi care nu se umple// cine mă urmărește îndeaproape?" (pp. 57-58). Poemul profesiune de credință al acestui volum este însă ,The two Fridas", în care echivalența Frida Kahlo-Andra Rotaru devine explicită. Chiar dacă vine dintr-o altă epocă și de pe un alt continent, Andra este într-un fel siameza Fridei, alter ego-ul ei pe tărîm european, o obsesie de care trebuie să se despartă pentru a-și
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
a fost definit postmodernismul în arhitectură. Bricolajul de stiluri, de pildă, a fost practicat și de altfel văd foarte clar în arhitectura bucureșteană cum fațadele mixează elemente vechi și noi. Această estetică compozită este ludică, dar și deierarhizantă, într-o echivalență generalizată. Dar există o literatură care nu se mulțumește cu tratatamentul realului în cheie ludică, care are o dimensiune etică, o literatură care reintroduce valori, spre deosebire de cea postmodernă. De aceea, cred că termenul de postmodern poate să caracterizeze părți din
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
face greață. De ce să forțez un mort să stea în picioare ca o marionetă, cînd, de fapt, mai pot să rabd o clipă două, un an sau doi, un secol. Cîndva, duhul paginii îmi pregătește sigur un imbold. Astăzi..., nici o echivalență imposibilă ...Bătrîna încovoiată, luînd și mîncînd dude căzute, strivite pe asfalt, sînt eu. ...Cerșetorul botos și somnolent culcat pe banca de piatră neîncălțat și ignorat de toți, sînt eu. Pisica aceasta fără dumnezeu, cu ghearele scoase, sînt eu. ...Pictorul șchiop
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]