620 matches
-
însă intervine specificul național de tranziție. Lângă gardul stabilimentului crește porumb, vacile pasc pe tăpșan, câte o găină mai cârâie la muzică, un cârd de rațe ignoră private propriety și își fâțâie fundul pe aleea grădinii de vară. Să turbe ecologiștii de pretutindeni în fața democrației extinse a biosferei! La fel de suprarealistă mi-a părut reclama de la capătul unui sat: „Vizitați Casablanca Băcia” (satul lui Petru Groza). O cârciumioară pe cinste! Elegantă, cochetă. În fața ei, parcate căruțe și tractoare vechi. Lumea bea Stela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lăutari unu’ și unu’ a dat semnalu’ la „Noi suntem români!”. Toată lumea s-a ridicat în picioare și a cântat cu orchestra. Adi se așezase cu PD-ul la o masă la soare. Eu, aleatoriu la umbră cu niscai liberali, ecologiști și cu toașu V., plus nevestele aferente. N-am putut mânca nimic toată ziua fiindcă meniul era: carne, cu carne din carne și deasupra fripturi cu sarmale. N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acuma? Băga-i-aș în pizda măsii! consideră nea Fane în timp ce-și trage nasul și lansează o flegmă peste masă, prin fereastra deschisă. Flegma se întinde în chip de stalagmită pe gardul din tablă verde. - Parcă nepotu-tău de la ecologiști nu fură și el! se răzbună tanti Cucu. - Cineee? Mitrică? Fugi, bă, d-aici! Păi nu l-a chemat și ăia din PSD să-l ia la ei? N-a venit la mine Dan Iosif, că doar beam împreună pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că Victor era băiat bun. Mai ții minte când ne adunam cu toții la tine la centru? Mamă ce chefuri mai trăgeam, futu-i! scoate limba printre dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în curtea din spate! Ce frumos era! Acuma au betonat ăia a lu’ Zane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
după moartea lui Arthur hard disk-ul de la computerul acestuia fusese subtilizat, se pare că pastorul apucase să-i dea discheta cu textul respectiv nepotului lui nea Fane, Mitrică, venit la o întrunire politică la Paris. Arthur îl rugase pe ecologist să-i transmită lui Leo că avea textul de la o anumită bătrână cu părul alb și ochi albaștri. Era cifrat pentru că în el se afla un avertisment. Cosmin îl lectură de mai multe ori, însă era departe de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care protestează provoacă o polarizare excesivă în societatea noastră strîns unită în jurul Partidului, dar toate aceste agitații mici și eșuate nu-i vor influența pe parlamentarii responsabili. Profetul Palada explică : „Sînt puțini și constanți. Îi știm... toate grupurile acestea de ecologiști, stîngiști, anticapitaliști, anti-mondialiști de mult sînt împotriva acestui proiect. E o mînă de oameni...”. Disprețul. Disprețul acesta explicit, voluptuos, picurat ca cianura din colțul buzelor, asta mă exasperează cel mai mult, un dispreț care, în nestăvilirea lui, provoacă adevărata polarizare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vorba, par să fie ceva mai mari decît cele cîteva vagoane de aur invocate și despre care nu știm, de fapt, nimic ! Resurse care, pentru a fi exploatate, presupun în plus un geocid, pe lîngă revendicările punctuale (și legitime !) ale ecologiștilor anticianură sau ale patrimonialiștilor pro-cultură. Scuze, acesta nu este capitalism, este hold up ! Iar protestatarii conștienți sînt în primul rînd anti-corporatiști, nu neapărat „anticapitaliști”. Și poate chiar (horribile dictu...) patrioți... Revolta actuală este animată astfel și de o întrebare mult
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Schluter stătea la o masă din colț, în fața unui bărbat care nu era în nici un caz Daniel Riegel. Bărbatul ăsta, care purta o cravată verde-albăstruie și un costum gri închis, părea genul care ar fi putut să-l cumpere pe ecologist cu mărunțișul care-i căzuse din buzunar în căptușeala hainei. Cei doi se țineau de mână peste masa așezată pentru micul dejun. Weber se dădu înapoi, se întoarse și merse mai departe. Poate că-l văzuse. Se întoarse și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
instalație solară, garduri din bârne artificiale, făcute din milioane de cutii de lapte reciclate -, când Karin realiză: consorțiul voia să construiască un sat de vacanță extins pentru amatorii de cocori. Bătălia se desfășura într-o pantomimă glacială, cu întreprinzătorii și ecologiștii atacând și contraatacând. Daniel se aruncă în luptă cu capul înainte, lansând două atacuri mușcătoare. Păsările erau spectaculoase, atrase el atenția, tocmai pentru că râul secase sub ele, concentrându-le în cele câteva refugii rămase. Să scoți fie și numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui Daniel. Dar zi-mi o chestie. Ce crezi că vor să facă oamenii ăștia cu complexul în cele cinci șesimi din an când nu e picior de cocor pe-aici? Daniel rămase cu gura căscată la eșecul comun al ecologiștilor de a ridica această problemă în timpul dezbaterii. Poate niște săli de conferință? Barbara reflectă. —E posibil. De ce nu? Apoi, cu o viteză care o ameți pe Karin, adăugă: Ei, mă bucur că te-am văzut, draga mea! Și mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
asculta. Se uita în dreapta, spre râu, spre viitorul Așezământ natural, spre accidentul prin care trecuse. —Să salvați păsările, ziceai? Dădu din cap resemnat în fața nebuniei umane incurabile. Salvați păsările și omorâți oamenii. Deschise radioul din mașină. Era reglat pe postul ecologiștilor turbați pe care-l asculta ea de obicei, pentru plăcerea de a-și vedea confirmate cele mai negre temeri. Președintele ordonase ca jumătate de milion de soldați să fie vaccinați împotriva variolei. Acum, publicul de acasă suna cu sfaturi despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Asta-i partea ușoară. Tehnologie. Mici camere fără fir și de-astea. Nu știu, spuse Daniel. Nu-i punctul meu forte. Niciodată nu m-am priceput să spun ce se poate și ce nu. Tocmai de-aia am ajuns printre ecologiști. Chestia e că n-au doar - cum ar veni - creier de pasăre? Daniel amuți la auzul acestor cuvinte - Mark la zece ani, iubirea copilăriei lui, care respectase întotdeauna autoritatea savantă a lui Daniel. Instinctiv, reintraseră în cadența uitată. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu mai poate spune unde se situează sau pentru cine lucrează. Chestiuni pe care le ocolise, le negase și despre care mințise, chestiuni pe care le ținuse ascunse până și față de ea însăși. De toate pentru toți. Cuplată cu un ecologist și un întreprinzător în același timp. Se transforma tot timpul - personalitatea momentului. Imaginația, chiar și memoria erau gata s-o primească, oricine ar fi fost ea. Orice ca s-o scarpine cineva după ureche. Poate s-o scarpine oricine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
el, dar nu al lui. O expresie de sălbăticie pură, toată inteligența compactă a simplei ființări, pe care Weber o uitase. Dar femeia vorbește. Spune lucruri, lucruri îndepărtate, cu mare febrilitate. Îi povestește despre războaiele apei. Cum deocamdată au câștigat ecologiștii. Cum vor pierde apoi pe vecie. Ea văzuse toate cifrele și nici o putere nu-i destul de mare ca să-i împiedice. Fața ei încremenește într-o mască urâtă. Își scutură brațul spre pasărea care se holbează la ei, iar pasărea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Am lucrat la ei zi de zi, timp de un an. Luam o mie două sute de dolari pe lună. În sfârșit, anomaliile de pe harta lui Mark i se par logice. Știe ce s-a întâmplat. —Prietenul lui Karin, spune el. Ecologistul. L-ai intervievat prin telefon, acum un an. Ochii ei sunt o jale, iar nările ei roșii freamătă ca ale unui iepure. Ceva din ea rămas încă tenace eliberează acea ultimă părticică din el care n-o iubește încă. —Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
favorizat răsturnarea majorității în cadrul Consiliului din Paris. Primele inițiative ale noii Municipalități au întrunit aprobarea noilor veniți din estul parizian. La fel s-a întîmplat și cu politicile privind transportul care favorizează colectivul în detrimentul individualului și care se alătură preocupărilor ecologiștilor legate de locul pe care îl ocupă autoturismul la Paris. Restricționarea circulației pe cheiurile Senei cu ocazia sfîrșiturilor de săptămînă sau a operațiunilor Paris Plage merg în această direcție. Accentul cade pe marile sărbători organizate în spațiul public: Sărbătoarea Muzicii
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cu venituri cuprinse între 50.000 $ si 100.000 $ pe an. Profesioniști sau manageri. Căsătoriți, cu doi copii. Persoane cu venit discreționar. Persoane care cumpără foarte des alimente organice, integrale, produse reciclabile și alte produse „naturale.” Persoane care se consideră ecologiști/care militează pentru conservarea mediului. Persoane în mod evident preocupate de amenințările la adresa mediului, generate de încălzirea globală. Dornice să boicoteze companiile care acționează ca niște agenți poluanți. Persoane care sprijină achiziționarea de produse pe bază de energie regenerabilă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
SUA timp de cinci ani și în ciuda evidenței reducerii stratului de ozon și creșterii numărului de boli de cancer de piele, liderii nu au întreprins prea multe măsuri. Apoi au apărut acei ET, eco-teroriștii, o mișcare separatistă violentă desprinsă din ecologiștii europeni și apărătorii mediului din SUA. Aceștia au bombardat conducta de petrol din Alaska și petrolierul Westmoreland. Mesajul lor: schimbarea sau veți suporta consecințele. Deși populația a dezaprobat violența acestui grup, sondajele au indicat sprijinul masiv față de cauza acestora - libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Și atunci, de ce au dispărut oamenii de Neanderthal? Răspunsul, conform spuselor profesorului Sheldon Harmon de la Universitatea din Wisconsin, este acela că oamenii de Neanderthal aveau o genă care îi făcea să se opună schimbării. — Oamenii de Neanderthal au fost primii ecologiști. Ei și-au creat un stil de viață în armonie cu natura. Au limitat vânătoarea de animale și au controlat utilizarea uneltelor. Dar aceleași trăsături i-au făcut să fie prea conservatori și potrivnici schimbării. I-au privit dezaprobator pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Gavin, spuse o voce. Dar ăsta pare să fie un coșmar ecologic. Nume de firme pe pești? Sloganuri în nori? Și mai departe? Rinoceri în Africa, cu logoul Land Rover? Dacă începi să pui reclame pe speciile de animale, toți ecologiștii din lume se vor ridica împotriva ta. — De fapt, nu o vor face, spuse Koss. Pentru că noi nu sugerăm doar ca niște corporații să asocieze speciilor niște branduri. Le cerem să sponsorizeze speciile. Ca serviciu public. Făcu o pauză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
media dincolo de orice imaginație. Reporteri îngrămădiți pe peluză, săptămâni întregi. Urmărindu-i oriunde s-ar fi dus. Filmându-i cu camere ascunse, zi și noapte. Distrugându-le viața. Iar când reporterii aveau să se plictisească, urmau să apară credincioșii și ecologiștii. Henry și familia lui aveau să fie numiți oameni fără Dumnezeu. Criminali. Periculoși și neamericani, o amenințare pentru biosferă. Îi văzu în minte pe comentatorii de la televizor, într-o babilonie de limbi, engleză, spaniolă, germană, japoneză. Toți vorbind, cu poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
modul în care ignora ironiile macho ale celorlalți reporteri și rămânea fidel convingerilor sale ecologiste. Fran spera doar ca restul să nu fi pus la cale vreo surpriză oribilă pentru el, cum ar fi o stripteuză personalizată costumată în militant ecologist, care să-i desfacă hanoracul și să-l ungă cu ulei pentru bebeluși. Probabil că n-ar îndrăzni să facă asta de față cu Stevie. Deși mereu gata să se distreze, Stevie riposta pe loc când se glumea pe seama celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe care o trăiseră nenumărate generații de strămoși ai săi. Este un gen de viață de mult dispărut din părțile noastre, a-i face o analiză exhaustivă nu prezintă decât un interes limitat. Pentru că totuși, din când În când, unii ecologiști radicali manifestă pentru ea o nostalgie de neînțeles, voi face, ca să fiu complet, o scurtă descriere sintetică: cei care trăiesc astfel au parte de natură și aer curat, cultivă câteva parcele de pământ (al căror număr e stabilit cu precizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un manifest intitulat SOLIDARITATE CU MIOARELE BRIGASCE! L-am scris as-noapte..., făcu el cu voce joasă. Am discutat ieri-seară cu crescătorii de animale. Nu se mai descurcă, sunt plini de ură, oile lor sunt pur și simplu decimate. Asta din cauza ecologiștilor și a Parcului național din Mercantour. Au reintrodus lupii, haite de lupi. Care mănâncă oile!... Vocea lui Bruno urcă dintr-odată, izbucni În hohote de plâns. În mesajul trimis lui Michel, Bruno Îi spunea că s-a internat din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o reteză Michel, dornic să revină la subiect. — Absolut! La Cap d’Agde e la fel, se pare că au interzis accesul În zona dunelor. Hotărârea s-a luat la presiunile Societății de protecție a litoralului, care e În mâna ecologiștilor. Bieții oameni nu făceau nimic rău, doar niște orgii galante; se pare Însă că deranjau rândunicile de mare. Rândunicile de mare sunt un soi de vrăbii. Futu-le-n cur de vrăbii! se Însufleți Bruno. Vor să ne interzică sexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]