11,261 matches
-
situația religioasă a aromânilor, cultura slavo-bizantină, influența sîrbă, sincretismul și toleranța, raportul dintre catolicism și ortodoxie, rolul Reformei, diferențele de istorie religioasă dintre regiunile românești - sînt doar cîteva dintre subtemele acestei sinteze extrem de interesante. Trebuie neapărat amintit și studiul despre ecourile lingvistice și culturale, directe și indirecte, ale legăturii dintre Veneția și țările române (cuvîntul venetic, toponimele Veneția / Vineția; literatura secolului al XIX-lea etc.); și în acest caz, specifică pentru istoria răspîntiei culturale românești apare a fi diversitatea: "Mai multe
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
căruia trec multe din priveliștile poetice dintre războaie. Simpla citare a celor mai frapante ne arată diversitatea paletei. Se cuvine să precizăm totuși, înainte de a ilustra, că o scriitură puternică și deopotrivă delicată, limpede și totodată concisă, înzestrează aceste netăgăduite ecouri cu o muzică proprie: Arghezi ("Oprește ora mîna ta suavă/ și visul în privirea ta de fum.// Trecutul ca o floare de otravă/ mi-a cotropit aleile de scrum"), Blaga ("Pretutindeni aripa răscrucilor/ rupe negurile, sperie stolurile./ Nicăieri joc. Nimeni
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
cărora însă ființa auctorială n-ar fi fost integră. Această "autentificare" retrospectivă în instanța sublim-notarială a discursului poetic e cu atît mai emoționantă cu cît vine cu o apăsătoare întîrziere, ea însăși funcționînd ca un subtext, ca o aluzie lirică, ecou al "netrăirii"... Ne aflăm însă pe tărîmul creației care-și are normativele proprii, setul său de valori diferite de cele ale eticii sau religiei, cu care se interferează fecund, din fericire fără a se confunda cu ele. Existența poetului implică
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
o legătură mai mare cu politicul decât cu ceea ce în mod tradițional numim cultură?" O substituire de sensuri și un transfer de mentalități care, în orice caz, nu anunță nimic bun pentru cultură. Memoriu și contra-memoriu A avut un oarecare ecou în opinia publică memoriul celor 157 de intelectuali revoltați de sacrilegiul petrecut în cimitirul din Lancrăm, desfigurat prin ridicarea unei hale metalice (sală de sport) la câțiva pași de mormântul lui Lucian Blaga. Membrii redacției noastre s-au aflat, firește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
pildă, Stop the tempo, un mesaj teatral de cincizeci de minute, spectacol scris și regizat de Gianina Cărbunariu. Probabil profilul cel mai interesant, din perspectiva mea, al unei foarte tinere generații de regizori. Am scris despre spectacolele ei, am avut ecouri generoase după bursa pe care a obținut-o anul trecut la Limoges, la Școala de Teatru înființată de Silviu Purcărete și Paul Chiribuță. Stop the tempo, un spectacol de tineri, făcut nu doar pentru ei. O oglindă în care ei
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Murdoch..." (Observator cultural, 207, 2004, 11). Prin simpla raportare la recomandările gramaticilor, forma Iris-ei ar părea un caz de hipercorectitudine; e însă mai curînd o marcă de diferențiere stilistica, între stilul cult și cel popular, între scris și oralitate, păstrînd ecouri din dezvoltarea istorică a normei, din ambiguitatea valorizării sale. Se pare că lui " condamnat că incult în construcția cu femininele tipice (lui Maria) - este încă perceput că "tolerat", chiar în combinațiile inevitabile. E instructiv să vedem cum s-au fixat
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
care se adaugă un grupaj de inedite datând din 2002. Despre poezia Cristinei Tacoi s-au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta, de pildă, observă "conștiența misterului poeziei", iar Dana Dumitriu o califică drept "un tulburător dialog cu destinul, prin ecourile unei disperări ce încă se forțează în cumințenie și discreție". Fapt e că masivul florilegiu a preluat și unele enunțuri patetice și inflamări neconvertite poetic, tip "tinerețea lor superbă"; "încă o iluzie de timp"; "apele-albastre ale neantului"; "vrăjite urmele tale
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
română din timpul comunismului sunt "lamentații cu iz de văicăreala cronicăreasca". (lamentații cu iz de văicăreala... asta da, tautologie!). Pe scurt, A.C. , cu vocația să de paznic de sarcofag, încearcă să înmormânteze o dezbatere prea importantă și cu prea multe ecouri ca să încapă în spațiul expeditiv-persiflator pe care i-l rezervă revista Timpul. Cand nu poți organiza pe cont propriu o discuție nu-ți rămâne decât să o bagatelizezi pe cea organizată de alții, cu speranța că fie și astfel te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
fost emis după ce acuzatul a plecat din țară?, mă întreabă Haralampy. -Dar a fost dat în urmărire generală, zic eu. -Da, și ? Habar n-ai ce puteri are un guru... -N-am. În timp ce peste văile și obcinele mioritice se plimbă un ecou aducând discret cu vocea lui Gregorian Bivolaru: -MISA ruuuuupt-de-vooooooi! MISA ruuuuuu-deeeeeee... MISA ruuuuu...
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
între moliciunea voluptății formale (ușor barocă) perceptibile atât în Mărturisiri, cât și în Rugăciuni, și un ton intim al destăinuirii, al dezvăluirii adevărului despre sine; o formă închisă se umple cu o deschidere, materializată într-o meditație (când cu timide ecouri dintr-o gândire de tip nihilist, când cu umilința și bucuria simple ale unui credincios oarecare) asupra distanței de neacoperit dintre dorință și împlinire: "în mine, Doamne, adevărul e-o foarte mare-ntunecime/ Și nu mă văd să-ți ies
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
contează, pe drept cuvânt, Mihail Cosma, Jacques G. Costin și Sesto Pals, nu văd de ce n-ar conta și Grigore Cugler. E ciudat că singurul său volum publicat în țară, Apunake și alte fenomene, în 1934, nu a avut nici un ecou. Mircea Popa nu a descoperit nici o cronică literară, nici o mențiune în presa vremii - după cum mărturisește în prefața restituirii (p.11). Exegetul presupune drept cauze ale carenței de receptivitate probabilitatea lipsei de interes a publicului față de literatura de avangardă și faptul
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
estetică, filosofia culturii, istorie, istoria artei, stilistică etc. E. Lovinescu deplînge "dezertarea" celui mai înzestrat "critic de generație" din arena publicisticii, unde și-l plăsmuise intrat viguros "pentru a pocni din bicele severității și ale independenței morale". Pînă tîrziu, cînd ecoul polemicii dintre ei mai stăruie doar în cenușa din "epoca primului Sburător", regretă cu înțeleaptă resemnare hotarîrea fostului colaborator de a se destina unei activități "impersonale". T. Vianu începe să-și manifeste vizibil tendința spre abstract, spre ideea bine așezată
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
sau finlandeză. în română au fost traduse cîteva dintre romanele sale: Soțul meu Michael, Să nu pronunți: noapte, Pantera din pivniță. Sunt scrieri de o foarte subtilă pătrundere psihologică, de o finețe și o scormonire de adîncuri care-ți evocă ecouri din Proust și din Virginia Woolf, de o mare plasticitate descriptivă, de un umor amar și o ironie care te duce cu gîndul la Bellow. Să poți cunoaște o femeie este drama lui Yoel, un agent de rang înalt al
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Cronicar Problema generațiilor Inițiativa revistei noastre de a repune în discuție problema relațiilor dintre generațiile literare, dacă există azi între ele un conflict etc., nu a rămas fără ecouri. Au fost ecouri până și la televiziune, cu toate că atâtea alte probleme, cu mult mai presante, bineînțeles, asaltează această instituție. Dintre publicații, Adev|rul literar Și artistic a reacționat prin delegare, dacă putem vorbi astfel, prin delegare însă foarte inspirat, publicând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Cronicar Problema generațiilor Inițiativa revistei noastre de a repune în discuție problema relațiilor dintre generațiile literare, dacă există azi între ele un conflict etc., nu a rămas fără ecouri. Au fost ecouri până și la televiziune, cu toate că atâtea alte probleme, cu mult mai presante, bineînțeles, asaltează această instituție. Dintre publicații, Adev|rul literar Și artistic a reacționat prin delegare, dacă putem vorbi astfel, prin delegare însă foarte inspirat, publicând pe spațiul editorialului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
se mai gândesc la el? Am optimismul de a fi sigur că - în ambele cazuri - ignoranța aceasta nu se va eterniza. În Franța, i s-a tradus eseul despre Gogol, apărut la editura L'Age d'homme. Previzibil, cu puțin ecou. Spun previzibil fiindcă Lucian Raicu e la fel de greu de trecut în altă limbă ca un poet. în versiunea franceză s-au pierdut efectele infinitezimale ale unui stil de o supremă subtilitate și semnele discrete ale tensiunii spirituale. în lipsa acestora, fraza
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
lumină creația artistului, a rămas ani de-a rândul într-o aproape zadarnică zbatere. Faptul că mesajul artistic al lui Țuculescu își atinsese în esență ținta, că numele său era acum un reper și chiar un model, a rămas fără ecou în ochii Puterii. Eliberarea din pușcării a vechilor disidenți - câți mai supraviețuiseră dintre ei - și o libertate de expresie mai mare pentru oamenii de cultură, sufocați aproape după ani lungi de tăcere, nu au fost decât etape ale acestui plan
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
volumul Proza zilei ne-au prilejuit însemnările de față.Dl Vasile Dan își pune un șir de întrebări pe care le resimțim ca fiind ale noastre, ale tuturor. întrebări frecvent retorice prin aceea că răspunsul lor (răspuns care e un ecou al stării de fapt, iar nu soluția care ar fi o intervenție chirurgicală pe real ce nu stă în putința analistului) plutește în aerul extrem de poluat moralmente al cetății postdecembriste: "în fond, spune filosoful - și cel grec și cel de
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
toarnă tot celor de dinainte". Cu toate că ne străduim a ne spori importurile din Vest, un singur lucru nu-l vom putea importa de acolo, "caracterele". "Acestea ori cresc pe pămîntul nostru, ori nu există deloc!" Răzbate astfel, prin veac, un ecou al gîndirii, pecetluite de-o exemplară rectitudine personală, a lui P. P. Carp. Cu toate că nu ne putem reprima, în contextul nostru derizoriu inclusiv prin excesul de scepticism și ironie, o impresie de naivitate în fața "demodatului" concept: "caracter"... În paginile cărții
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
operei în spațiul european. Deși ne previne în prefață că documentația prilejuită de turneele trupelor noastre în străinătate iese din perimetrul ales de el, include totuși în volumul de față prestația cântăreților români în cvasi-spectacolele de la Stockholm și Lucerna. Prezența ecourilor de presă, abundente și foarte pertinente, asigură obiectivitatea dorită de autor; excepție face doar vehemența cu care comentează, polemizează cu versiunea Andrei Șerban. Că i-a displăcut această montare este de înțeles, dar eu parcă îmi amintesc de mai multe
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șincai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și de cercetare - faptul că rezultatele sale
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
aici trebuie neapărat amintite Salonul internațional de mail-art, Salonul internațional de ticket-art și, evident, Festivalul internațional de film experimental, a cărui primă ediție, cea de anul acesta, deși s-a bucurat de o participare excepțională, nu a avut, din păcate, ecourile pe care le-ar fi meritat - premerg activitățile specifice și se substituie actului de educație și de comunicare pe care îl presupune obligatoriu existența oricărui muzeu. Subsumat, așadar, acestui proiect cultural și instituțional atît de ambițios și de complex, trebuie
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
dintre ei se pot citi în volumul împreună cu Elli în Imaginaria, Ed. Univers, 1999). Tot în 1970 e publicat un volum de eseuri avînd ca temă - în premieră mondială - filmul popular american: Eroi, fantome, șoricei. Și cartea aceasta are un ecou extern excepțional. Mai mult: tradusă în Cehoslovacia de scriitorii disidenți ai Chartei 77, ea va deveni pentru cehi un simbol subversiv al libertății. Dar cel mai cunoscut titlu publicat de Iordan Chimet rămîne Antologia Inocenței - Cele douăsprezece luni ale visului
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
morale a realității" care, prea adesea, nu e dispusă să țină seama de exigențele morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se regăsesc alături, din păcate de data aceasta, și prin comuna lipsă de ecou pozitiv a reacțiilor lor critice la adresa ideologiei și puterii totalitare sovietice, care a reușit pentru prea multă vreme să înfrângă orice opoziție internă și să manipuleze ori să cumpere numeroase conștiințe intelectuale din afară, unele oneste însă naive, altele deja
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a trebuit să moară - în 1935 - înainte de o reală reabilitare. Iar Fundoianu-Fondane, mai puțin implicat în sfera politicului, a lăsat nepronunțat importantul discurs pus sub titlul Scriitorul în fața revoluției, care ar fi putut constitui un important semnal de alarmă cu ecouri majore în lumea intelectuală europeană. Acesta a văzut, însă, lumina tiparului la mai bine de o jumătate de secol după dispariția sa tragică, din octombrie 1944. Posteritatatea i-a reabilitat însă, fie și cu întârziere, recunoscându-le amândurora înaltele calități
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]