171,861 matches
-
spiritul anilor '30 e repudiat. Cele două vizite despre care pomeneați la început, la Tîrgul de Carte de la București, n-au fost, totuși, singurele dumneavoastră vizite în România. Prima oară, în 1994, cînd am fost la București pentru "lansarea" primei ediții a Amintirilor în dialog, al cărei co-autor, Ion Vianu, era și el prezent cu acest prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
și el prezent cu acest prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost cea de la Cluj și la București de anul trecut, au fost mai puțin dramatice din punct de vedere psihologic. Mai reușite? Ce
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
realizează. Pot totuși menționa aici două probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care o traduce profesorul Virgil Stanciu de la Cluj pentru editura Fundației Culturale Române; și o nouă ediție "definitivă" a microromanului-eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, generos promisă anul trecut de Doamna Dimisianu, directoarea editurii Albatros, dar pînă acum neglijată de autorul însuși.
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
mai curând pentru a încheia o poezie, decât pentru a o deschide: este un vers prim cu caracter de vers ultim. Acest fapt trebuie pus pe seama originalității poetului nostru. Poate că analiza numeroaselor ciorne, schițe, variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
înțelegem, poate, mai adecvat, oricum mai repede, atît manifestările literare, cît și pe cele larg culturale". Interesul pentru aceste file de civilizație uitate în biblioteci (de autori nu a auzit aproape nimeni, iar cărțile nu au cunoscut, cu nesemnificative excepții, ediții noi după prima publicare) este deci, pînă la urmă, motivat de pasiunea pentru literatură. Strategiile profesorului universitar de a face plăcută și interesantă "materia de curs" se simt aici (Antoaneta Tănăsescu este un nume cunoscut al catedrei de Teoria Literaturii
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
războiului. Se scrie în continuare despre marii noștri poeți, se scrie altfel și din alte perspective și poate ar fi necesar să se țină cont de asta atunci cînd se realizează un tablou critic. Volumul de acum poartă eticheta de "ediție revăzută". N-am găsit o ediție anterioară care să poarte același titlu, nu e deci clar obiectul revizuirii. După prefața lui Gabriel Dimisianu, care discută poeziile în dispunerea în care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
marii noștri poeți, se scrie altfel și din alte perspective și poate ar fi necesar să se țină cont de asta atunci cînd se realizează un tablou critic. Volumul de acum poartă eticheta de "ediție revăzută". N-am găsit o ediție anterioară care să poarte același titlu, nu e deci clar obiectul revizuirii. După prefața lui Gabriel Dimisianu, care discută poeziile în dispunerea în care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974, înțelegem că ediția de acum o
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
am găsit o ediție anterioară care să poarte același titlu, nu e deci clar obiectul revizuirii. După prefața lui Gabriel Dimisianu, care discută poeziile în dispunerea în care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974, înțelegem că ediția de acum o reia pe aceasta. Faptul nu e însă semnalat. Să fie revăzute poemele în sine? Nu par să fie modificări față de textele apărute în ediția definitivă din 2000. Discuția ar fi irelevantă, dacă nu ne-am afla în fața
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974, înțelegem că ediția de acum o reia pe aceasta. Faptul nu e însă semnalat. Să fie revăzute poemele în sine? Nu par să fie modificări față de textele apărute în ediția definitivă din 2000. Discuția ar fi irelevantă, dacă nu ne-am afla în fața unei opere care se încheie oarecum în anii '70 în sensul originalității, după care apar diverse antologii și colecții, deci problema permutării textelor, a montajului e una
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
discuție în jurul aceleiași probleme, optînd pentru dispunerea cronologică. Eugen Simion discută despre opera lui Geo Dumitrescu în Scriitori români de azi urmînd aceeași linie istorică. Se pare însă că poetul nu e de acord cu o asemenea direcție de lectură. Ediția de acum e construită din nou aleatoriu față de anul scrierii poemelor. Una dintre ultimele poezii din volum e Libertatea de a trage cu pușca. Din volumul Biliard lipsește tocmai poemul pe care l-am învățat cu toții la școală, Cîinele de
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
induce cumva starea pe care el însuși ca poet a im-pus-o: perplexitatea. E o poezie singulară și singură și aici stă poate întreaga ei forță. Geo Dumitrescu, Biliard/Billard, Traducere în limba franceză de Micaela Slăvescu, Prefață de Gabriel Dimisianu, Ediție revăzută, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, 164p., f.p. P.S. N-am uitat că am promis să comentez versurile Martei Petreu. O voi face într-unul din numerele viitoare.
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Viorica Bucur În urmă cu un an, relatând despre ediția a 36-a a Zilelor Cinematografice de la Solothurn, arătam că totul funcționează aici cu precizia unui ceasornic elvețian, dar conform unui tipic cam monoton prin repetare. Iată, însă, că ajuns în al 37-lea an de existență, "conservatorul" Solothurn a
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
fost nu atât cele "la vedere", cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
acesteia. Opțiunea celor doi cercetători ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor români (München) și Cuvîntul românesc (Canada). Nota asupra ediției, semnată de Mihaela Constantinescu-Podocea, informează atît asupra locului unde au fost publicate dintr-un început nuvelele, adică revistele mai sus numite, cît și asupra timpului scrierii lor: în jurul anului 1950. Nota aliniază informațiilor de localizare și datare și pe aceea
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
creativității lui Vintilă Horia. Restituind "aproape în totalitate nuvelistica de exil", volumul se transformă datorită numărului și calității, în argument, cu atît mai mult cu cît scrisul este raportat activității didactice, oratorice și organizatorice a aceluiași timp. Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor, cît și dinamica simțirii în poezie stînd sub semnul expresivității fundamentale a limbii "de
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Important este că ideile nu riscă să se dizolve în fabuloasa originalitate a imaginilor. Iar vocația rezistenței prin întoarcere la "rădăcini" face parte din dreapta judecată a valorilor promovate de feeria frenetică a acestui volum. Vintilă Horia: Sfîrșit de exil. Nuvele. Ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea. Cuvînt înainte de Nicolae Florescu. Editura "Jurnalul literar", București, 2001.
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
ample ale celor 23 de volume publicate de Freud între 1891 și 1938 și a 2 volume postume, o cronologie cu evenimentele majore ale psihanalizei - și multe altele. Proiectul este deosebit de ambițios - realizarea pe măsură: aproape 1100 de pagini în ediția românească - și mai ales o complexitate care face din acest volum un instrument indispensabil de lucru și de informare. Eforturile celui de-al doilea cvartet de traducători din psihanaliza românească (după cel binecunoscut al Vocabularului de psihanaliză) - și anume: Matei
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
Eugenia Vodă A mai trecut o ediție a Oscarurilor. A 74-a. Ea va rămîne în istorie nu atît ca ediția marelui cîștigător, O minte strălucită (cel mai bun film, plus cel mai bun regizor, scenariu adaptare, actriță în rol secundar), cît ca ediția "cu un nou
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
Eugenia Vodă A mai trecut o ediție a Oscarurilor. A 74-a. Ea va rămîne în istorie nu atît ca ediția marelui cîștigător, O minte strălucită (cel mai bun film, plus cel mai bun regizor, scenariu adaptare, actriță în rol secundar), cît ca ediția "cu un nou sediu" (o sală cu un aer ușor retro) și cu "triumful actorilor de culoare
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
mai trecut o ediție a Oscarurilor. A 74-a. Ea va rămîne în istorie nu atît ca ediția marelui cîștigător, O minte strălucită (cel mai bun film, plus cel mai bun regizor, scenariu adaptare, actriță în rol secundar), cît ca ediția "cu un nou sediu" (o sală cu un aer ușor retro) și cu "triumful actorilor de culoare", de ambe sexe (Halle Berry și Denzel Washington), fapt fără precedent în istoria Oscarurilor. Marele public din România a văzut festivitatea Oscarurilor retransmisă
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
Oscarurilor retransmisă de ProTv, în rezumat, cu traducere simultană, fără subtitrare (deși, în cele peste douăsprezece ore dintre transmisia în direct și redifuzare, ar fi fost, teoretic, posibilă o subtitrare). Se știe, ceremonia Oscarurilor are în spate o întreagă tradiție, edițiile ei ar putea fi studiate ca material didactic al "științei de a face un show". Dacă nici ei nu știu să facă un show, atunci cine? Din păcate, în loc să ne lase să ne bucurăm de spectacol, așa cum a fost el
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
efervescenței stilistice. Al doilea: polul istoriei tragice, al cinismului politic, al manipulării mediatice, al morții, al austerității stilistice. E limpede că No Man's Land a răspuns mai bine orizontului de așteptare al Americii de azi. (Și nu numai: la ediția trecută a Cannes-ului, Amélie n-a trecut nici măcar bariera selecționării în competiție, în timp ce No Man's Land a fost selecționat și a intrat și în palmares, în dreptul premiului pentru scenariu). Americanilor trebuie să le fi spus mult acest film
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
Constantinescu, baritonul Ioan Hotensche și tenorul Florin Ormenișan, prezențe foarte utile în seceta de voci masculine; iar în memoria Magdei Ianculescu a adunat optsprezece soprane care să reia frânturi din rolurile ei predilecte: Roxana Briban - care a purtat laurii ultimei ediții a Concursului închinat fermecătoarei Rosine, Simonida Luțescu și Daniela Chihaia - soprane lirice despre care vom mai auzi, Cristina Toader - o Tosca în devenire, Gabriela Daha - o coloratură așa cum a fost Magda Ianculescu la începuturile ei ș.a. În strategia de construire
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
proletarii daci asupriți pe nedrept de imperialiștii romani" (negura.go); "în final, se configurau nivelele, evident dialectice, ale procesului "politic corect" al creației" (interval.tripod.com). Nuațele semantice diferite ale folosirii sintagmelor în cauză ar merita o discuție aparte. Oricum, edițiile viitoare ale dicționarelor românești generale nu au cum ignora această productivitate lexicală și sfera ei de sensuri.
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
Ina, care se află în "camera de muzică", silită să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei însăși(!). Pe pian e o carte, aceeași, Versurile lui Eminescu. O găsești în toată casa în diverse ediții și legături. În fiece an Elena își întreabă odorul ce dar vrea, și el, grăbit ca un copil care abia așteaptă, îi cere "încă un Eminescu", adică un alt volum al acelorași minuni, altfel legat. (subl. n.) E volumul care
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]