282 matches
-
Întreaga lume, cu dezechilibrele de după Primul Război Mondial, când În fața forțelor muncitorești revoluționare, a Început să se simtă, tot mai accentuat, „o parțială paralizie a organelor de stat”. Asociațiile sindicale - În special - au căpătat, adesea, un caracter de organisme juridice, edictând norme care reglau raporturile reciproce dintre ele, care aveau efect obligatoriu, fiind, materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tânărul John Rawls, când acesta vorbește despre „poziția originară”, În care se identifică („coincidentia oppositorum”) „naturalul” cu „pozitivul” În Drept. Oricum, filosoful Dreptului, care este Giorgio del Vecchio, observă cu suplețe dialectica Între: „ceea ce este voință a Statului” și „regulile edictate de organizațiile” recunoscute (sau nu) de către Stat, care au ele Înseși „conștiință de Stat”. Învățătura cea mai importantă, care decurge din cele de mai sus, ar fi aceasta: „Statul este cu atât mai tare și mai sănătos, cu cât el
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de pâinea uscată a lui Epicur, după cum suntem departe și de păcatul lăcomiei edictat de Biserica oficială care asociază păcatul cu plăcerea încercată atunci când mănânci sau bei - ba până și cu ideea însăși de a mânca și de a bea bine... Epicurian, Erasmus este mai mult în spiritul Cercului campanian decât în litera Magistrului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
va fi restituit, întrucât stările s-au reafirmat cu forță în viața politică. În acest context s-a pus și problema "legii din anul 1351" a lui Ludovic I de Anjou. Opinia că nu poartă amprenta regimului de stări, fiind edictată doar de rege și Consiliul său, este discutabilă și comportă nuanțări. Ludovic I a reînnoit Bula din anul 1222, acordând nobililor "una și aceeași libertate"498. L. Elekes 499, afirma că legea "exprimă aspirațiile stării nobiliare". Prin acest act a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cum trebuie la masă. Trebuia să mâncăm totul, să nu vorbim despre calitatea mâncării [...] domnea la masă o liniște lugubră întretăiată de muștruluieli [...] nu aveam voie să roadem oasele, doar tu o puteai face"536. Tatăl, ca Gasgeber și educator edictează legile dar nu le respectă: el face firimituri, își taie unghiile, își curăța urechile la masă. "Tu nu respectai ordinele pe care le impuneai". Aceasta îl trimite pe fiu la poziția de oaspete inferior, atras în jos537: "Trăiam ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
virtuos ca scop final, ci virtuțile sunt înțelese ca deprinderi ale supunerii față de legi55. Toma d'Aquino merge mai departe decât Cicero și încearcă să ofere o explicație relației dintre dreptul natural și divin, pe de o parte și legile edictate de oameni, pe de altă parte. El încercă să demonstreze că acestea, deși sunt forme diferite de drept, nu pot intra în conflict, deoarece, spre deosebire de legile umane, legea eternă este imuabilă. Legea naturală, susține d'Aquino, este participarea creaturilor dotate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Întrucât nu legea scrisă îi oferă dreptului natural autoritatea sa", afirmă Toma d'Aquino, "ea nu poate nici s-o diminueze, nici s-o suprime, pentru că voința omului nu poate schimba natura"57. Oamenii pot crea legi, dar dacă legile edictate de oameni contravin celor naturale, acestea nu pot fi considerate cu adevărat legi: "Dacă legea scrisă conține vreo prevedere ce contravine dreptului natural, ea este nedreaptă și deci nu poate obliga: dreptul pozitiv nu-și are îndreptățirea decât acolo unde
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
decizia prin care arată care din ele e validă și care va fi abandonată va fi luată făcând apel la considerații care depășesc regulile însele. Un sistem juridic poate să reglementeze asemenea conflicte prin alte legi, care să prefere regula edictată de o autoritate mai înaltă, sau regula cea mai recentă, sau regula mai specifică. Un sistem juridic poate, de asemenea, să prefere regula sprijinită de mai multe principii importante 141. Concepția lui Ronald Dworkin asupra dreptului, exprimată de-a lungul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
arbitrară asupra lui însuși sau a altuia 197. În consecință, imperativele legilor naturale nu încetează în societate, ci dimpotrivă, în multe cazuri, ele devin mult mai puternice. Pentru că dreptul uman se circumscrie legii naturale, concluzia lui Locke este că normele edictate de oameni nu pot fi bune și valabile atunci când sunt contrare legii naturale 198. Rousseau a susținut imposibilitatea legilor injuste. Potrivit gânditorului francez, legile naturale sunt simple deziderate raționale, lipsite de forța de a se impune, care consacră binele pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea naturii" și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu acesta cînd afirmă că „într-o sută de ani <footnote Raportarea trebuie făcută la data publicării articolului, 1941. footnote> , toate încercările s-au făcut, toate propunerile, toate invitațiile pentru a stabili definitiv; s-au manifestat opreliști oficiale, s-au edictat sisteme ortografice și glosare: limba și-a urmat calea ei; limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici“ <footnote Mihail Sadoveanu, art. cit, p. 25. footnote> . Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, „unul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dicționarului ficționar a aflat de la Sadoveanu sau este de acord cu acesta cînd afirmă că Într-o sută de ani, toate Încercările s-au făcut, toate propunerile, toate invitațiile pentru a stabili definitiv; s-au manifestat opreliști oficiale, s-au edictat sisteme ortografice și glosare: limba și-a urmat calea ei; limba vie nu poate fi stăvilită; Încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, unul dintre acei mulți Înțelepți curajoși care s-au
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
același timp prototip al totalitarismului* și mod de selecție a unor criminali nemiloși de care acest tip de regim are nevoie pentru a funcționa. Ca termen de comparație și în ciuda hecatombelor umane, războiul din 1914-1918 respectă anumite legi ale războiului edictate de convențiile de la Haga din 1899 și 1907, care interzic, între altele, luarea de ostatici, asasinarea soldaților răniți sau a prizonierilor și masacrarea populațiilor civile. Dimpotrivă, încă din Antichitate, războiul civil este forma extremă a multiplelor conflicte - de clan, de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
necesității unei transformări radicale a societății. Economia politică engleză constituie în mod cert sursa hotărâtoare. într-adevăr, Marx este înainte de toate autorul Capitalului, lucrare în care el zdruncină postulatele economiei politice clasice, cea alui Adam Smith și D. Ricardo, care edictau că legile proprii economiei liberale sunt universale. El expune metodic categoriile - valoare, salariu, plus valoare, profit, marfă - care-l autorizează să demonstreze mecanismele modului de producție capitalist și să fondeze cu aceeași ocazie principiile și modalitățile distrugerii lui. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
organizare leninist După ce a creat în 1919 Internaționala Comunistă* (IC), al cărei rol era reunirea partidelor comuniste din toată lumea, Lenin îi impune modul de organizare prin cea de-a 12-a din cele 21 de condiții de adeziune la IC, edictate în 1920: „Partidele [...] trebuie să fie edificate pe principiul centralizării democratice. în vremurile noastre de război civil îndârjit, Partidul Comunist nu va putea să-și îndeplinească rolul decât dacă este organizat în modul cel mai centralizat, dacă se admite o
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comunismul bolșevic și din această perspectivă a apărării ființei umane. încă din 1931, în enciclica Quadragesimo Anno, papa Pius al XI-lea condamnă scopurile comunismului - intensificarea luptei de clasă și suprimarea proprietății private. Iar în 1937, la câteva zile distanță, edictează două enciclice diferite împotriva nazismului - Mit Brennender Sorge, la 14 martie - și a comunismului - Divini Redemptoris, la 19 martie 1937. Faptul acesta nu-i împiedică pe comuniști - în ciuda anticlericalismului lor militant și al persecutării religiilor în URSS - să caute să
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
regimuri, partide, facțiuni, clanuri, familii rivale. Puterea politică face obiectul unor dezbateri și discuții tensionate, încărcate de controverse ideologice și chiar conflicte politice. Puterea este un drept deținut legitim sau ilegitim, de către un individ sau grup de indivizi, de a edicta reguli și de a constrânge o populație în a le respecta, utilizând, dacă este necesar, forța. Pentru a legitima puterea, regimurile democratice utilizează trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească"5. Cele mai multe interacțiuni internationale sunt politice sau au ramificații cu politica. De
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
prima constituție la 1876, iar rușii abia în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
baza tuturor actelor administrației publice care sunt superioare organului administrativ emitent, trebuie să se circumscrie limitelor competenței organului administrativ emitent, în forma și cu prevederile prevăzute de lege) dar și condițiilor specifice de legalitate. Aceste condiții specifice de legalitate sunt edictate pe considerente de oportunitate - anume de conformitate cu interesul public ocrotit de lege, în ideea de scop al legii. Neîndeplinirea uneia din condițiile de legalitate atrage aplicarea sancțiunilor de drept administrativ și, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de legea penală
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
președintelui României. Actele președintelui României Seminar 7. Test-grilă de evaluare. Recapitularea finală a materiei CURS 2 Noțiuni generale despre drept. Dreptul constituțional - ramură a dreptului public. Conceptul de instituție politică 1) Noțiuni generale despre drept Dreptul reprezintă ansamblul normelor juridice edictate sau sancționate de stat, prin care acesta stabilește drepturile și obligațiile indivizilor, modul de organizare și funcționare a puterilor statului, precum și raporturile între ele și prin care sunt instituite și apărate ordinea și stabilitatea socială, norme a căror respectare este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
o femeie abandonând bărbatul, abandonează și copiii, sunt extrem de rare. ș...ț 4) În al doilea aliniat al articolului menționat mai sus și în cadrul principiului general de promovare a unor interese particulare la gradul de interese de ordin public, textul edictează pedeapsa de la 3 luni la un an închisoare corecțională pentru acela care cu rea voință se sustrage timp de 3 luni fără să achite obligațiile de întreținere stabilite printr-o hotărâre judecătoarească... Inovația aceasta de o fericită și interesantă concepție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
răspunderea pe respectiva lege și trece urgent la jumuleală. S-o credeți voi că mai este valabilă chestia ceea, pe care o învață acum doar proștii, că legea este o regulă generală și impersonală ce reglementează un anumit aspect social, edictată de un parlament și adusă la îndeplinire de celelalte puteri în stat. Acum celelalte puteri în stat doar cântă aria legilor și tot ele joacă pe melodie, așa cum dorește mușchiul șefului cel mare. Totuși unii se jură că pe meleagurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de informare și comunicare. E bine să știm ce se întâmplă, dar e și mai bine să intuim ce am putea face în continuare. Important este nu atât să facem o radiografiere exactă a unei stări de fapt, cât să edictăm câteva soluții pentru rezolvarea problemelor. În încheiere, ne permitem să sugerăm succint câteva piste de acțiune viitoare. 1. În primul rând, ar fi timpul să regândim conceptul de educație, care nu se mai poate defini doar pe o linie clasică
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]