12,731 matches
-
culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E cu putință a le mai corija, a face
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
editorilor lui Eminescu: toți declară că se orientează după Maiorescu - dar fiecare are ca referință o altă ediție Maiorescu. Da, cel mai elocvent exemplu mi se pare a fi, așa cum arătați, cel al polemicii dintre Lovinescu și Ibrăileanu: Lovinescu îl editează pe Eminescu după ediția a XI-a Maiorescu, iar Ibrăileanu îi reproșează greșeli față de Maiorescu, bazîndu-se pe ediția a VI-a, pe care o folosește el. Dar, pentru că a venit vorba, de ce este atît de importantă ediția lui Garabet Ibrăileanu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
pseudonimul Didim (acesta a fost un critic rău de tot, poreclit Halkenteros, adică „Mațe de aramă”, pentru că digera orice), și să scriu despre fiecare ediție eminesciană în parte. Cred, însă, că s-ar speria lumea și nu l-ar mai edita pe Eminescu. Mai bine în sălbăticia de acum, cu atîtea sisteme ortografice, de punctuație, de antologare - decît de loc. Eminescu se așază în mintea și sufletul românilor și așa, lăsînd fiecăruia dreptul și răgazul să-l regîndească. Prin urmare, să
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
îi poartă numele; ediția de Opere alese, din 1964, lucrată sub supravegherea sa, a prilejuit crearea unui alt nucleu de cercetători, avînd-o în prim-plan pe Aurelia Rusu; din 1977 s-a instituit colectivul de la Muzeul Literaturii Române care a editat volumele VII-XVI din seria Opere, muncă titanică ce a ținut în tensiune lumea culturală românească pînă la căderea regimului comunist. Odată încheiată această muncă, colectivul s-a dizolvat. Aceeași soartă a avut-o și colectivul de la Biblioteca Academiei, care, în
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
strofa glumeață a fost publicată de ei în ”Tribune”, poezia devenind apoi foarte răspândită printre locuitorii din Boston, în mijlocul studenților de la Harvard dar și în străinătate. Ulterior, ”A Literary Nightmare” vede lumina tiparului în volumul ”Old Times on the Mississippi, editat în anul 1876 prin grija editurii canadiene Rose-Belford &co. Aceeași povestire este publicată, cu titlu schimbat, în anul 1878, în cartea ”Punch, Brothers, Punch! And Other Sketches by Mark Twain”( Slote, Woodman & Co, New York, 1878). Revenim la întrebarea esențială: din
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Trustul de presă „Alizar” editează singurele ziare în print din Grecia. Este vorba despre „Ziarul românilor din Grecia”, săptămânal fondat în 2004, care are și format eletronic și „Moldova Press”, publicație bilunară, fondată în 2010. Ne adresăm românilor, basarabenilor și vorbitorilor de limbă română din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
a secolului 21, așa cum se specific în articolulo Art Citiec of the Future“, publicat în “ The Huffington Post“. Al.Florin Țene, scrie în continuare că, împreună cu Iulian Patca și editoarea Voichița Pălăcean-Vereș, membri al Ligii Scriitorilor Români, au hotărât să editeze această antologie. Cartea cuprinde lucrări literare, memorii, eseuri, articole despre locuri cu încărcătură istorică, culturală și științifică, despre personalități care au făcut istorie aici într-o paletă diversă a activităților umane, dedicându-și viața învățământului, promovării culturii, artei, medicinei, texte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
anul 1884 a “Ziarului călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat”, de către jurnalistul român de origine italiană Luigi Cazzavillan. La începutul acestui an Revista Știință&Tehnică a ieșit din portofoliul publicațiilor Adevărul Holding, aflată în insolvență și va fi editată în mod independent de compania de publishing nou înființată Science &Technology Press, deținută în proporții egale, de către redactorii Știință&Tehnică, ne spune Marc Ulieru, redactorul șef al revisei. Staff-ul editorial mai este alcătuit din Cristian Român, Adrian Nicolae, Cătălin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93914_a_95206]
-
proclamat Cetățean de Onoare; de cetățean al orașului Curtea de Argeș, unde a urmat liceul și unde locuiește acum, după un șir lung de ani în care a fost bucureștean; este Cetățean de Onoare al acestui oraș în care, de câțiva ani, editează revista lunară de cultură Curtea de la Argeș; de cetățean al Europei, în care zeci de universități l-au invitat și l-au omagiat iar Academia Europaea l-a ales ca membru; de cetățean al lumii, cu savanți de pe toate continentele
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
sacrificiului depus de ziarist pe „ caldarâmul presei mehedințene și naționale! „ a spus Florian Copcea. Tânărul Ghiciulescu, este unul dintre puținii, poate chiar singurul ziarist din câți cunosc, care cu o acuratețe de neimaginat, a reușit să publice, să filmeze, să editeze un ziar și să publice cărți cu evenimente reale. Anchetele lui Alin, au depășit chiar și granițele ”libertății”. Ziaristul și scriitorul a reușit să finalizeze materiale că un adevărat justițiar, personajele scrierilor, ajungând să fie monitorizați și publicați, înainte de a
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
dar și grafician, autor de colaje și lucrări în „tehnici mixte”, de intervenții ambientale ș.a.m.d., artistul a expus în mari muzee și în galerii influente, a realizat intervenții vizuale în spații monumentale din mai multe țări și a editat o serie de albume cu lucrările sale, beneficiind de o largă recunoaștere. În pragul unui moment aniversar (în luna decembrie va împlini 75 de ani!), Diet Sayler va vorbi la „ediția specială” a Cafenelei critice, la Galeria 418, despre arta
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
umane - dreptul la libertate și inviolabilitatea persoanei. O dovadă a statutului precar al femeii în lumea islamică e Afganistanul, o țară în care această practică multiseculara încă e în vogă, în ciuda prezentiei trupelor occidentale acolo. Materialul de astăzi a fost editat, tradus și abreviat de Radu Ioniță, AFR București. Îi mulțumim. Articolul întreg în engleză poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/internațional/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/ În Afganistan: Un tată încearcă să scape de datoriile din droguri vanzandu
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
asimilat cu subversiunea, iar o sfadă între colegi să genereze răzbunări politice. Omul nostru a avut noroc. Scăpase ca prin urechile acului, iar acum semna țanțoș "Slt. Cazimir", mîndrindu-se nespus cu gradul de sublocotenent dobîndit în urma convocării de la Florești, unde editase, împreună cu cîțiva colegi, revista Obiala meletarulu. n Note: * A doua parte a sancțiunii nu s-a aplicat. (N.r.) 1) Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, p. 154. 2) Regimentul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive "Larom" "General Vasile Danacu
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
franceză, semnând vag Claude Jaillet - Claude e unul din puținele prenume franceze "bisexuate", însemnând Claudiu sau Claudia.... În prefață, Virgil Ierunca semnalează că MRP îi încredințase manuscrisul, cerându-i să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franța - el își asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariție, în România; la ultima călătorie a autorului la Paris, în 1970, soarta jurnalului îl preocupa încă, înainte ca boala, pentru care venise în consultație, să-l secere la
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
și pe Ion Vartic. Asta înseamnă că ne înțelegeam foarte bine, certîndu-ne nu o dată. Pentru că Albert, cum îl alintam, era nu numai un om fermecător și fascinant, ci și un scriitor încăpățînat, care funcționa după propriile lui reguli. I-am editat trei cărți, și m-a scos din minți de fiecare dată. Îi plăcea nespus să fie scriitor și considera că Dumnezeu, în marea lui bunătate, i-a făcut un mare dar cînd, încheindu-și el cariera de inginer constructor, i-
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care a editat, începînd din 1947, cîteva Caiete de poezie: nr. 1 " Reconstrucția în versuri; nr. 2 " Revoluția în versuri; nr. 3 " Orașul; nr. 4 " 1848. "Inițiativa grupului de la Piatra Neamț " scrie Contemporanul (nr. 74, 1948) " e mai mult decît lăudabilă. Ea dovedește că
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
că, pornind de la o concepție sănătoasă asupra vieții culturale a provinciei, se poate ajunge la înjghebarea unui grup artistic care să reprezinte o reală forță poetică". Unii membri ai cercului (Har. Mihailescu, Lucian Mircea) colaboraseră la presa literară interbelică și editaseră plachete personale de versuri, iar prozatorul Dumitru Almaș publicase cîteva romane. Adoptînd, în 1948, numele "Slova nouă", cenaclul își mărește numărul participanților, atrăgînd în rîndurile lui o seamă de tineri aspiranți la literatură, mai ales elevi de liceu. Cazimir participă
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
în unele ziare de provincie, în Contemporanul, nr. 147, 29 iulie 1949). Cîtă maturitate "poetică și cetățenească" avea cu adevărat tînărul autor ar putea să rezulte, indirect, din faptul că îi regăsim semnătura în culegerea de versuri și proză Construim, editată în 1949 de filiala Piatra Neamț a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., dar nu și în două plachete ulterioare, apărute în același an: Să construim Casa Scînteii, Și noi îl cîntăm pe Stalin. Un ultim prinos pe altarul poeziei sănătoase va fi
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
plimbă degajat în întreaga literatură română de la folclor (Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, ediție îngrijită de Iordan Datcu) și de la cronicari (Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche) și scriitorii religioși, precum Antim Ivireanul, ale cărui Didahii au fost editate de Gabriel Ștrempel, la M. Blecher, Eugen Ionescu și Radu Rosetti, de la Creangă (Dicționarul personajelor sale, excelent, realizat de Valeriu Cristea), de la Dinu Pillat și de la venerabila Ioana Postelnicu, lansată la sfârșitul anilor ’30 de E. Lovinescu, la tânăra Carmen
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
măsură, e cazul edițiilor Mircea Eliade, aduse la lumină, ca într-o necontenită avalanșă de neobositul Mircea Handoca (Viața nouă - foarte bine analizată de Vârgolici -, Dubla existență a lui Spiridon V. Vădastra, Dosarele Eliade) și al senzaționalelor Scrisori din Basarabia, editate de Aristița și Tiberiu Avramescu. Ediții efectiv exemplare, pe care Teodor Vârgolici le apreciază ca atare, sunt Viața lui Mihai Eminescu (îngrijită de Ileana Mihăilă), Opere de G. Bacovia (îngrijită de Mircea Coloșenco și cu un pătrunzător studiu introductiv de
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
I), dar le-am respins pe baza experienței acumulate. 9 iulie 1954 șDespre convocarea militară de la Florești, jud. Clujț Programul este destul de ușor, mîncarea bună, peisajul frumos, aerul bun. În plus, sîntem împreună o gașcă care ne distrăm foarte bine, editînd ziarul Obiala meletarulu. 13 dec. 1954. Eu am întîrziat cu scrisul, fiind ocupat cu redactarea unui referat despre Arta parodiei la Topîrceanu (embrionul lucrării mele de stat). L-am prezentat sîmbătă în seminar și a primit elogii cam... exagerate. 10
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
S. Damian Evadat din vâltoarea războiului, G. Călinescu se bucurase ca profesor universitar, ca istoric literar și ca romancier de un imens prestigiu. Istoria literaturii române, editată în anul 1941, putea fi discutată acum liber și era cotată de iubitorii de carte ca un reper, venerată de unii ca o biblie. Se stinseseră polemicile de la momentul apariției și în ciuda unor obiecții plauzibile la diferite caracterizări și ierarhizări
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
eroinei mele cu o întoarcere la căminul lipsit de poezie dar sigur și fără surprize. M-am întors la București unde mă aștepta directorul editurii "Socec" căruia i-am pus în mînă manuscrisul ce urma să fie dactilografiat și apoi editat în forma lui tipărită. De atunci au trecut peste 60 de ani. Aprilie 2003
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Corespondență (Editura Minerva, 1977, 700 pagini), ediție îngrijită de Mircea Handoca. La cunoașterea operei și vieții lui Kirileanu au contribuit doi distinși cercetători nemțeni, Constantin Bostan, care a semnat, în 1970, împreună cu Valentin Ciucă, o carte de contribuții documentare, a editat opera cărturarului nemțean în două volume și a înfăptuit valoroasa carte G. T. Kirileanu sau viața ca o carte (1985), la care am fost invitat să colaborez și eu; și profesorul Constantin Prangati, autor al unui dicționar al personalităților nemțene
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
amestecă în viața fiecăruia dintre noi. Doamna Katharina Biegger s-a născut la Zürich și a studiat germanistică, pedagogie și etnografie la Zürich și Marburg. Unul dintre subiectele care au preocupat-o a fost Paracelsus. De altfel l-a și editat într-o ediție impresionantă, (Residenz Verlag Salzburg und Wien, 1993), pe care a îngrijit-o și prefațat-o. Pe urmele lui Paracelsus, care, se pare, ar fi ajuns și prin părțile noastre de lume, Katharina Biegger, stabilită între timp la
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]