462 matches
-
cinci tomuri, a primelor două (História das Mulheres. A Antiguidade și A Idade Média, tipărite la Editura Afrontamento, [f.a.] - le voi descrie mai jos). Vezi și versiunea germană: Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a volumului I: Pauline Schmitt-Pantel; editoare a volumului II: Christiane Klapisch-Zuber; editoare ale volumului III: Arlette Farge și Natalie Zemon Davis; editoare a volumului IV: Michelle Perrot; editoare a volumului V: Françoise Thébaud). Am mai citit cu mult profit: Histoire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
das Mulheres. A Antiguidade și A Idade Média, tipărite la Editura Afrontamento, [f.a.] - le voi descrie mai jos). Vezi și versiunea germană: Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a volumului I: Pauline Schmitt-Pantel; editoare a volumului II: Christiane Klapisch-Zuber; editoare ale volumului III: Arlette Farge și Natalie Zemon Davis; editoare a volumului IV: Michelle Perrot; editoare a volumului V: Françoise Thébaud). Am mai citit cu mult profit: Histoire mondiale de la femme, sub direcția lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Idade Média, tipărite la Editura Afrontamento, [f.a.] - le voi descrie mai jos). Vezi și versiunea germană: Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a volumului I: Pauline Schmitt-Pantel; editoare a volumului II: Christiane Klapisch-Zuber; editoare ale volumului III: Arlette Farge și Natalie Zemon Davis; editoare a volumului IV: Michelle Perrot; editoare a volumului V: Françoise Thébaud). Am mai citit cu mult profit: Histoire mondiale de la femme, sub direcția lui P. Grimal, vol. I, Paris, 1965
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai jos). Vezi și versiunea germană: Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a volumului I: Pauline Schmitt-Pantel; editoare a volumului II: Christiane Klapisch-Zuber; editoare ale volumului III: Arlette Farge și Natalie Zemon Davis; editoare a volumului IV: Michelle Perrot; editoare a volumului V: Françoise Thébaud). Am mai citit cu mult profit: Histoire mondiale de la femme, sub direcția lui P. Grimal, vol. I, Paris, 1965 și D. Gourevitch, Le mal d’être femme, Paris, 1984
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a volumului I: Pauline Schmitt-Pantel; editoare a volumului II: Christiane Klapisch-Zuber; editoare ale volumului III: Arlette Farge și Natalie Zemon Davis; editoare a volumului IV: Michelle Perrot; editoare a volumului V: Françoise Thébaud). Am mai citit cu mult profit: Histoire mondiale de la femme, sub direcția lui P. Grimal, vol. I, Paris, 1965 și D. Gourevitch, Le mal d’être femme, Paris, 1984; Jacques Le Goff, La civilisation de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SIMIONESCU, Maria (22.III.1929, Târgu Ocna), editoare. Este fiica Elenei (n. Negri) și a lui Iacob Simionescu, funcționar, și soția criticului Ștefan Cazimir. Urmează școala primară la Onești, iar liceul la București și Pitești, susținându-și bacalaureatul în 1951. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din
SIMIONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289686_a_291015]
-
ș.a. Formată la școala de la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, unde se afirmă principalii editori din perioada postbelică, S. se manifestă ca o foarte bună specialistă, caracterizată de o acribie exemplară. Autorul asupra căruia s-au concentrat eforturile editoarei este E. Lovinescu. Începe cu îngrijirea volumului T. Maiorescu (1972), urmat de T. Maiorescu și contemporanii lui (I-II, 1974, în colaborare cu Z. Ornea), cea mai importantă realizare fiind ediția critică Opere (I-IX, 1982-1990, în colaborare cu Alexandru
SIMIONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289686_a_291015]
-
tastele directe asociate lor. Word-ul permite asocierea unor combinații directe de taste unui anumit caracter special, la acționarea căreia să se realizează introducerea în text a acestuia. 5. Căutarea și înlocuirea unui text Una din facilitățile cele mai întâlnite la editoarele de texte este căutarea unui text într un document și eventual înlocuirea sa cu alt text. Căutare unui text se face prin alegerea comenzii Find din submeniul Edit, iar pentru înlocuirea unui text cu un altul alegem comanda Replace din
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
date se efectuează Paste pentru a aduce datele noi. Diagrama va reflecta astfel ultimele valori ale tabelului. X. EDITAREA ECUAȚIILOR Ecuațiile sunt elemente ce apar des în lucrările specifice domeniilor stiițifice (matematică, fizică, etc.) și conțin simboluri speciale. De aceea editoarele de texte moderne au încorporat câte un editor de ecuații. În Word ecuațiile sunt importate ca obiecte externe din editorul de ecuații Microsoft Equation. Pentru crearea unei ecuații procedăm astfel: se poziționeaă cursorul în locul în care se dorește inserarea ecuației
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
, Eugenia (22.IX.1930, Brăila), critic și istoric literar, editoare și prozatoare. Este fiica Gherghinei (n. Vrânceanu) și a lui Ion Nicu Tudorică, mecanic-ajustor. Urmează școala primară și liceul la Brăila (1940-1949), iar Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvind în 1953. Până în 1985, când s-a pensionat, este
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Cotidianul” ș.a. Prima carte, Pretexte critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară vrăjmașă (1985). Ca istoric literar și editoare, a îngrijit scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu: Teatru (1965), Opere (I-V, 1972-1988). Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat și Eugenia Tudor. Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.-A. e preocupată aproape în exclusivitate
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
, Magda (21.XII.1943, București), critic literar, prozatoare și editoare. Este fiica Emiliei (n. Pungulescu) și a lui Alexandru Marinescu, avocat, și soția etnologului Petru Ursache. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962-1967). Până în 1975 e secretar
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
, Doina (5.X.1950, București), poetă, eseistă și editoare. Este fiica Elenei (n. Melnic) și a lui Gheorghe Uricariu, ofițer; prenumele la naștere: Smaranda Elena Doina. Urmează la București liceul (1961-1969) și Facultatea de Limbi Romanice, secția română-franceză (1969-1973). După câțiva ani ca liber-profesionistă, între 1979 și 1981 va
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
, Ecaterina (8.XI.1955, Baia Mare), editoare. Este fiica Esterei (n. Crăciun) și a lui Eugen Vaum, cărăuș, și soția istoricului literar Nicolae Scurtu. A urmat primele opt clase (1962-1970) și Liceul „Gheorghe Șincai” (1970-1974) la Baia Mare și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-latină, a
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
lasă influențat de psihanaliza freudiană ca să ajungă la metoda comparatistă, ce îi va permite să formuleze opinii pertinente noi, chiar suprinzătoare pentru epoca în care a trăit. Pe de altă parte, prinde contur o viziune generală asupra operei lui Eminescu, editoarea incluzând și articole ce se referă la proză, mai puțin studiată și gustată de contemporani, precum și introducerea la volumul Poeziile lui Eminescu, apărut în 1924. Cele trei volume ale ediției N. Iorga, Corespondență (1984-1990) nu cuprind decât o mică parte
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
VANCEA, Viola (23.VI.1943, Rădăuți), poetă, critic literar și editoare. Este fiica Elenei Vancea (n. Moraritis-Dumitrescu), funcționară, și a lui Gheorghe Vancea, economist. A urmat la București școala generală (1950-1957), Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, absolvit în 1961, și Facultatea de Limba și Literatura Română (1962-1967). După licență, în 1970 a colaborat
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
, Cătălina (19.XII.1941, București), istoric literar și editoare. Este fiica Speranței Brezuleanu (n. Trașcă) și a lui Petru Brezuleanu, economiști. După absolvirea Liceului „Zoia Kosmodemianskaia” din București, urmează tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1960-1965). Lucrează în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G.
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
VARTIC, Mariana (6.VI.1944, Abrud), critic și istoric literar, prozatoare, autoare dramatică, traducătoare și editoare. Este fiica Claudiei (n. Melian) și a lui Victor Lungu, preot. Urmează Liceul „Ana Ipătescu” din Gherla (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1962-1967). După absolvire este profesoară suplinitoare, iar din 1969 până în 1997 cercetătoare la
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
TĂNĂSESCU, Antoaneta (17.I.1941, București), critic și istoric literar, eseistă și editoare. Este fiica Eugeniei Tănăsescu-Zahia (n. Bălășoiu), funcționară în Ministerul de Finanțe, și a lui Aurel Tănăsescu-Zahia, avocat, apoi consilier juridic. La București va absolvi Liceul „Gh. Șincai” în 1957 și Facultatea de Filologie în 1962. Obține titlul de doctor în
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Allen & Unwin, Londra, 1976), iar în 1981, conturase principiile armonizării curriculumului într-o teorie generală în lucrarea Educational and Curriculum Theory (University of British Columbia, Vancouver, 1981). 19. L.M. Berman (ed.), The Humanities and the Curriculum, ASCD, Washington, D.C., 1967. Editoarea, ea însăși tulburată de concluziile conferinței, a analizat situația gravă și a pus „sare pe rană” în lucrarea New Priorities in the Curriculum, Charles E. Merrill, Columbus, 1968. În anii ’80 s-a afirmat ca una dintre cele mai puternice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
utilitară folosește calculatorul, instrumentele de scriere și de calcul drept elemente auxiliare prețioase în perioada școlarizării. Fără să fie instrumente rezervate doar copiilor cu deficiențe severe, ca în cazul ultimelor două tendințe, tabelatoarele sau „managerele” de fișiere și, mai ales, editoarele de texte pot ușura munca a numeroși copii în procesul adaptării și integrării școlare. De exemplu, sunt cunoscute sau pot fi anticipate consecințele pe care tulburările motorii la nivelul membrelor superioare, ce limitează posibilitățile de scriere și exprimare grafică, le
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
POPESCU, Magdalena (1.III.1943, București), critic și istoric literar, editoare și traducătoare. Este fiica Silviei (n. Baicu) și a lui Octavian Popescu, preot. Învață la București, unde urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” (1949-1960) și Facultatea de Filologie (1960-1965). Până în 1966 P. (căsătorită Bedrosian) funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română, apoi ca
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
a unei metodologii moderne. De altfel, ansamblul exegezei e lipsit de denivelări sau stridențe și - lucru remarcabil la proporțiile lucrării - perfect echilibrat. Este una dintre marile izbânzi critice de după 1945. În viața literară și publică P. este cunoscută ca o editoare cu o activitate epatantă, nu numai ca suprafață, ci și ca eficiență și vocație. Antenele sale au fost orientate cu precădere spre critică și proză. În circumstanțe potrivnice spiritului critic, redactorul de carte a luat pe cont propriu - asumându-și
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
RĂDULESCU-DULGHERU, Georgeta (31.VII.1924, Bălănești, j. Olt - 17.XII.1994, București), editoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Vitan) și a lui Marin Rădulescu, funcționar în Ministerul Lucrărilor Publice. După absolvirea Facultății de Filologie din București (1948) , a lucrat ca redactor la Editura Științifică (1948-1951), la Editura de Stat pentru Literatură și
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
Stat pentru Literatură și Artă (1951-1959), apoi a fost corector la Editura Științifică (1959-1963) și documentarist la Institutul de Lingvistică al Academiei până în 1977, când se pensionează din motive de sănătate. La debut a semnat cu numele Georgeta Rădulescu. Excelentă editoare de texte, cu preponderență din clasicii români din secolul al XIX-lea, R.-D. a debutat cu o ediție (în colaborare) din poeziile lui V. Alecsandri (1957). Autorul Pastelurilor va rămâne multă vreme o preocupare constantă. Seria Opere (I-VII
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]