270 matches
-
sională sau, mai trist, o componență materială, o rotiță, eventual, în mecanismul infailibil prin care piața face minuni (precum echilibrul economic). Trebuie înțeles că aici nu este vorba de a scoate din ecuație performanța randamentală sau de a introduce distribuția egalitaristă, ci în esență și în ultimă instanță este vorba despre retestarea calității pieței de ipoteză fondatoare a teoriei economice și a capacității ei explicative a evoluțiilor din lumea vie, reală și complexă, în care se manifestă omul, ca și în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dezvoltarea explozivă a unei piețe a comunicării locale. Ar fi, totuși, lipsit de prudență să credem mai înainte de vreme că implantarea noilor tehnici de comunicare va genera, în mod automat, democrația locală. Faptul că tehnica partajează puterea constituie o componentă egalitaristă a mitului societății comunicaționale. Așa cum descentralizarea a consolidat puterea marilor personalități locale, tot astfel modernizarea comunicării locale poate întări poziția celor ce dețin puterea instituțională. Putem crede că la nivel local, dar și național, modernizarea deține poziția de putere, fiind
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
proprietății private este o valoare fundamentală pentru sistemul democratic la care se raportează toți cei care doresc stabilirea unei situații sociale corecte. Dar ca valoare și ca problemă socială ea nu este recunoscută de oamenii care sunt tributari concepțiilor comuniste, egalitariste și de cetățenii care sunt afectați de restituirea acestor case. O problemă socială de obicei este compusă din mai multe elemente deoarece nu există o acceptare unanimă a existenței acesteia ori o defini-ție acceptată a naturii ei. Dar nu toate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Stiluri de comunicare Comportamentului comunicativ invocat supra i se subsumează, în teoria și în realitatea comunicațională interpersonală, anumite stiluri de comunicare proprii locutorului, respectiv interlocutorului grupate pe categorii (în funcție de perspectiva considerată dominantă de un cercetător sau altul): * stil directiv vs. egalitarist vs. structurativ 18 vs. dinamic vs. de abandon vs. de evitare (Jamț, Ștefănescu & Samson, 2006, p. 37 ș.u.); * stil direct vs. indirect, elaborat vs. exact vs. succint; personal vs. contextual; instrumental vs. afectiv (Gudykunst, apud Șerbănescu, 2007, pp. 258-259
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai înțelept să ne raportăm la ambele puncte de vedere. Stil ostil [interlocutorul citește un articol pe laptop-ul pe care îl are în față, ignorând ceea ce spune locutorul] Stil ostil activ Ei, aș! Ar fi o prostie! Stil
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
paralele Noica este cu totul prematur de enumerat și de între onformism și libertate studiat în detalii. Lipsește și perspectiva și mai ales o amplă documentare. Dar o definiție globală poate fi totuși încercată: într-o perioadă de populism cultural egalitarist, de totală depersonalizare și nivelare, Constantin Noica scria despre Ce înseamnă cultură de performanță (1981), Despre cei douăzeci și doi sau cultura de performanță (1981). Textele au fost publicate recent în Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rândurile opoziției. Aceste idei parcă au fost eliminate ireversibil din conștiința politică. Și, totuși, numai din această direcție poate veni salvarea: prin consolidarea mentalității liberale ca idee-forță, militantă , restaurarea capitalismului, burgheziei de mijloc, proprietății individuale, libertății de întreprindere, fără mituri egalitariste. A fi bogat sau mai bogat decât altul, trebuie spus pe față, nu este o rușine. Or, acest complex de culpabilitate este întreținut încă din plin în masele populare. Populismul latent, rezidual, al societății comuniste, constituie încă o largă stare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această tradiție. După cum ar trebui aprofundată, cu același sânge rece, și psihologia solidarizării (evidentă, chiar dacă încă nu... dominantă) cu trecutul ceaușist. Mulți, într-adevăr, se simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici democratică, nici citadină, nici partizana economiei reale de piață. Pentru un motiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mentalitate socială, lipsită de toate criteriile vechii societăți, care nu mai acceptă să i se spună burgheză. Libertatea rămâne pentru ea o noțiune pur abstractă și, în orice caz, mult mai puțin importantă decât condițiile materiale imediate de viață. Este egalitaristă și populistă, pasivă și defensivă, nivelată și timorată. Este produsul dresajului, deprinderii (factor psihologic esențial), al suprimării radicale (din toate cauzele amintite) a ideii de alternativă, schimbare, nouă perspectivă. O Românie O nou cultură politică arestată în prezent, fără trecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în primul rând o afacere particulară, o problemă de inițiativă și realizare personală, cu avantajele și riscurile tipice activităților societății deschise, pluraliste și ale economiei de piață. De unde și transformarea psihologiei și concepției despre literatură. în timp ce scriitorul oficial cultivă mentalitatea egalitaristă la care nu renunță (toți scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul, așa zicând particular este partizanul selecției libere de valori și al ierarhiei corespunzătoare. El respinge din instinct nivelarea, nediferențierea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doamne, femeile au promovat, printre altele, o vie mișcare de emancipare, „de ieșire de sub dictatura tatălui, dar și de sub despotismul soțului”. Totuși, un fapt pozitiv, subiectele abordate în cadrul acestor forme asociative au transgresat cu mult cercul strâmt al dezbaterilor feminist egalitariste. Așa s-a întâmplat, bunăoară, în cadrul lucrărilor celei de a XVIII-a Adunări Generale a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, găzduite de orașul Bacău în zilele de 25-26 mai 1929. Aflată sub președinția principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino, adunarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moartea regelui și refuză Vechiul Regim. Ei și-au proclamat oroarea față de sîngele vărsat temîndu-se să nu fie și al lor și atașamentul față de proprietate; ei refuză deci mișcarea populară. Constituția anului I, redactată în timpul Terorii, li se părea prea egalitaristă; ei o preferă pe cea a anului III, care, împărțind puterea executivă între cei cinci membri ai unui Directorat și legislativul între două adunări, Consiliul Bătrînilor și Consiliul celor Cinci Sute, asigură avantajele căii de mijloc, dar aduce și inconvenientele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
joc era o alt] valoare, si anume stabilirea și menținerea unor relații armonioase. Din discuții și conversații, aceasta a reieșit permanent că un scop în sine, dorit, si chiar că rațiune de bâz] a activit]ților. Grupurile G/wi erau egalitariste; adic] existau atâtea poziții sociale importante câte persoane c]utau aceste poziții. Nu există o ierarhie a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin prisma presupuselor sale consecințe pozitive. Cel de-al doilea argument este orientat c]tre trecut și justific] tratamentul preferențial prin prisma compens]rii oferite pentru traumele suferite în trecut. În aceast] secțiune voi descrie succint argumentele amintite și principiul egalitarist pe care ele se bazeaz]. Voi începe cu argumentul care face referire la trecut. Versiunea cea mai plauzibil] a argumentului menționat anterior se bazeaz] pe principiul egalit]ții de șanse. Ideea de bâz] a acestui principiu este aceea c] pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare consider] c] acesta va înlesni atât egalizarea șanselor prin intermediul elimin]rii stereotipurilor rasiale și sexuale, cât și prin producerea unor consecințe mai adânci și mai importante din punct de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai probabil s] îi plas]m pe cei cu mai multe abilit]ți în pozițiile cele mai dezirabile. În timp ce aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un principiu moral fundamental care afirm] c] oricare ar fi diferențele dintre oameni, trebuie acordat] important] egal] intereselor lor. Principiul consider]rii egale a intereselor reprezint] baza moral] a egalit]ții de șanse. Acesta are un loc limitat în cadrul teoriilor egalitariste deoarece ajut] la implementarea principiului oportunit]ții de șanse egale. Deși pare s] acorde o mai mare important] intereselor persoanelor cu abilit]ți sporite, principiul tinde s] așeze oamenii cu abilit]ți crescute în pozițiile în care ei pot s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin prisma aplic]rii tratamentului preferențial pentru femei și persoanele de culoare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar prin acordarea de privilegii, chiar dac] acestea sunt generoase. Trebuie s] admit] c] ei beneficiaz] de aceste privilegii din cauza tratamentului aplicat în trecut. În asemenea cazuri, programele bazate pe tratament preferențial sunt foarte importante pentru crearea unei societ]ți egalitariste. Referințe: Harlan: Comentariile lui Justice Harlan pot fi g]site în: Bell, D.A., Jr., ed.: Civil Rights: Leading Cases (Boston: Little, Brown and Co., 1980). Vezi Plessy v. Ferguson, 1986. Murray, C.: „The coming of custodial democracy”, Commentary, 86 (1988
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care valorile se afl] în conflict. S] lu]m urm]torul exemplu menționat de Regan: „Imaginați-v] cinci supraviețuitori într-o barc] de salvare. Barcă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Regan eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor ființelor și, deci, nu ne las] paralizați în fața alegerilor în situații de conflict. Utilitarismul este totuși o poziție egalitarist]. Adepții acestei poziții susțin c], în orice situație, interesele egale ale tuturor ființelor afectate de o acțiune trebuie considerate în același mod. Aici, egalitatea nu înseamn] tratamentul egal al indivizilor per se, ci considerarea egal] a capacit]ților lor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuit. (Etică Nicomahic]). Dac] am fi s] îl lu]m pe Kohlberg ad literam, atunci indivizi care la Etapa 4 adopt] ideologia nazist] antisemit] ar manifestă la fel de mult] dezvoltare moral] că și canadienii contemporani care la Etapa 4 adopt] ideologia egalitarist] a societ]ții canadiene. Această pentru c] la Etapa 4 nu exist] valori morale de adoptat, ci doar valori ale societ]ții. Pare destul de rezonabil s] susținem c] abilitatea de a se identifică cu o serie din ce in ce mai larg] de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozitivismului, sunt perioade de ratare a omului ca unitate interioară. Denumită de unii tranziție 3 și postranziție iar de alții postcomunism 4, situația actuală a societății românești este, în măsură considerabilă, rezultanta a două procese majore: ruperea de proiectul social egalitarist prin revoluția din decembrie 1989 și fenomenul globalizării. Nu credem că se poate afirma cu certitudine și, în consecință, nu o să tratăm subiecul în acest sens dacă globalizarea a deschis calea spre revoluțiile est-europene sau revoluțiile est-europene au deschis calea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la tot pasul, cîte ceva în palma întinsă. Atît pot face eu în lumea asta (încă) prost alcătuită. Cum mi-ar trece prin minte să dau soluții! S-a văzut cîtă suferință au adus omenirii soluțiile impuse, criminal, de utopiile egalitariste. Își va da, oare, seama electoratul de ce pericol este pîndit, mergînd (iarăși) pe descărnata mînă marxistă? Trec, încîntat, pe lîngă stenicul World Trade Center și mă opresc din loc în loc, îngîndurat, să pun cîte ceva în palma întinsă. Atît. 30
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din lecțiile dure ale istoriei. Iată că e în stare.) Altceva, cu totul altceva se insinuează în simbolul trîntei habaneze. Cît îi va trebui paradisiacei insule transformată de fidelul Kremlinului într-un iad al sărăciei generalizate să iasă de sub blestemul egalitarist și să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
analizată autorii o văd ca pe una asemănătoare celei descrise de Karl Polanyi În lucrarea sa intitulată The Great Transformation (1944, apud Tang și Perish, 2000, 8), procesul de transformare Îndreptându-se spre Înlocuirea totală a redistribuției comuniste de tip egalitarist cu mecanismele pieței. Iată care sunt, pe scurt, perioadele distincte și cele mai importante În istoria chineză a secolului XX, din punctul de vedere al transformărilor urbane. Perioada de dinainte de 1949 reprezintă, de fapt, epoca de dinaintea comunismului, În care cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]