516 matches
-
vorbă în zona Piscului din Brăila, cartier de lipoveni, ca părintele ei, atamanul pescarilor locului, să vină s-o recupereze. Auzind, copila s-a refugiat în desișul de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri Terente să-și oblojească rănile. Ea singură nu migra, găsind inexplicabile forțe să treacă iernile de-aici. Și toți îi ziceau Egreta lui Terente. -Neverosimil, dar e
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri Terente să-și oblojească rănile. Ea singură nu migra, găsind inexplicabile forțe să treacă iernile de-aici. Și toți îi ziceau Egreta lui Terente. -Neverosimil, dar e doar o legendă... spuse neîncrezător, ca de obicei, Papa. -Da, dar și o explicație a unui fapt posibil, nu? întrebă Americanul. -Sigur, sigur... Dar ce-a mai fost după croaziera nefinalizată? încercă Doc să readucă
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La pian un bobocel Exersează-un cântecel. Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi, pe o creangă-naltă Susțin un concert de harpă. Patru tinere egrete Scutură din castaniete. Cinci presuri fac mare larmă Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pentr-un xilofon. Opt grauri pe ram, vioi, Dau concert, live,la oboi! Nouă ciocârlii
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]
-
la serviciu; pe canapele strâmte în oficiu auzi vorbind pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: Poftiți la o cafea! / Ion Untaru : Confluențe
POFTIŢI LA O CAFEA! de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357887_a_359216]
-
la serviciu; pe canapele strâmte în oficiu auzi vorbind pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: La o cafea / Ion Untaru : Confluențe Literare
LA O CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358424_a_359753]
-
semn. IA-MI TOT! Ia-mi ochii limpezi ce-au scrutat cu sete Descătușarea geamătului serii, Ia-mi glasul tandru zăbovind în merii Striviți de flori născute să îmbete, Ia-mi pleoapele ce au filtrat puzderii De zboruri largi, împreunând egrete Și degetele răsfirând prin plete Tăceri târzii sub clopotu-nvierii, Ia-mi tihna clipei decorând pervazul Cu urma poftei dintr-un vis rămas, Uitat în ridul ce-a brăzdat obrazul Și în vigoarea pusă-n orice pas. Ia-mi, Doamne, tot
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
pe haine. Abia în următoarele canale am început să ne uităm atenți în stânga și-n dreapta. Libelule colorate, verzi și albastre, se învârteau în jurul nostru. Pe maluri vedeai câte o pasăre, care ne îndemna să ne etalăm cunoștințele: - Uite o egretă ! - Ăla e un stârc ! - Ba nu, e cormoran ! Unde nu știam, îl întrebam pe pescarul care conducea barca. Așa am aflat că o pasăre mică și negricioasă se numește țigănuș, iar alta mică și albastră - dumbrăviță. Ulterior, cei din cealaltă
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1339 din 31 august 2014 Toate Articolele Autorului Luna își odihnește obrazul pe Limba Română. Ea își unduie sunetele ca niște pene de egretă. Limba târâtă la Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea păsărilor călătoare și zarva iscată de acestea. Chirele, ciocârlanii, egretele, nagâții, cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului TROMPETĂ Vestind succese, bucurii, victorii, Cu vocea ei puternică, trompeta Își pune în valoare silueta, În pragul zilei, când deschide zorii. Iar glasu-i zboară lin, precum egreta, Împrăștie furtuni, sfidează norii, Deschide nimbul de culori al florii Și-n cântec își rotește pirueta. Când melodia vine sincopată, Și notele se leagă în cadență, Se curăță tot cerul de vreo pată, Iar dragostea se face chintesență Și ziua
TROMPETĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340285_a_341614]
-
arsă este mâna dreaptă-a mea / hai, uită-te și vezi că râd cu sânge / și capul sparge-mi-l / mai pune-mi mâna pe meninge... («Cântec» - AmNS, 193); Ce dor mi-este, dor mi-este de tine / o, dulce egretă / în întunecime / m-ai trimis pe o altă planetă / Ce dor mi-este, ce dor mi-este de tine / al jertfei noastre fuior / de fum și de întunecime / ce dor de tine îmi este, ce dor / Departe, în jur de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
și-și ciocneau copiii ca pe reci pocale / de nășteau prin timpi / primele ovale... («În ajun...» - AmNS, 296); Mi s-a încolăcit de după gât o coadă de cometă / mai spânzurându-mă de cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
a înălțat acolo un cocotier, sau orice altceva, de un verde crud. Ici, colo, câte un turist liniștit își face plimbarea zilnică sau își lasă trupul învăluit de arșița zilei, ca apoi să și-l răcorească în apa oceanului. O egretă se plimbă și ea plictisită pe nisipul umed, iar singura muzică pe care o poți asculta este a superbului cor format din valurile înspumate și ciripitul pasărilor de tot felul. Și muzica asta nu îți sparge timpanele, este exact ceea ce
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
întreruptă din când în când de vânzători ambulanți ce ne-au oferit de toate.Îți apar în cale de nici unde. După câteva zile ajungi să îi cunoști și te cunosc la rândul lor. Sunt bărbați slabi, cu picioare asemeni egretelor ce se plimbă liniștite pe plajă, îmbrăcați în sarong purtând cu ei sacoșe mari de plastic în care își țin marfa. Unul e Zunda. Îți oferă sticluțe mici cu apă de colonie în diferite mirosuri și bețișoare parfumate. Un altul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
a înălțat acolo un cocotier, sau orice altceva, de un verde crud.Ici, colo, câte un turist liniștit își face plimbarea zilnică sau își lasă trupul învăluit de arșița zilei, ca apoi să și-l răcorească în apa oceanului. O egretă se plimbă și ea plictisită pe nisipul umed, iar singura muzică pe care o poți asculta este a superbului cor format din valurile înspumate și ciripitul pasărilor de tot felul. Și muzica asta nu îți sparge timpanele, este exact ceea ce
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
întreruptă din când în când de vânzători ambulanți ce ne-au oferit de toate.Îți apar în cale de nici unde. După câteva zile ajungi să îi cunoști și te cunosc la rândul lor. Sunt bărbați slabi, cu picioare asemeni egretelor ce se plimbă liniștite pe plajă, îmbrăcați în sarong purtând cu ei sacoșe mari de plastic în care își țin marfa.Unul e Zunda. Îți oferă sticluțe mici cu apă de colonie în diferite mirosuri și bețișoare parfumate. Un altul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
deschid să-mi intre până unde, Te binecuvântez,... parfum de tei; Cu râsul și cu dorul tău de mare, Mereu plecat, mereu venit altcum, Ca și corăbii veșnic călătoare De mit păzite, semeni cu Neptun... Doar ancorele-n aripi de egretă Schimbate, conturează altcumva În tine-s dansator, fac piruetă Și-s pictorul pictând icoana ta Tu semeni vegetației virgine Pe înserat, boboci de stele-ți cânt Între apusurile opaline, Te caut și în Cer,... și pe Pământ Mai bine spus
PARFUM DE TEI... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344018_a_345347]
-
dimensiuni asemănătoare cu stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulții au înfățișare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele negre și ciocul negru, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a capului are 2-3 pene ornamentale lungi și înguste. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Oaspete de vară la noi în țară, sosește la începutul lunii aprilie din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
luni de zile-au trecut Și nu am știut niciodată De ce trebuie să grăbesc pasul, Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând, Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare, Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii
ÎNCĂ NU AM UITAT... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380504_a_381833]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PE-NSERAT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de
PE-NSERAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379482_a_380811]
-
stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
din stele,De-un lujer viu, în gândurile mele,Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară,Din verde crud simțirea îmi renaște;O ancoră mi-e chipul tău, mă pașteCăderea în neant, a câta oară?Sub pleoape ai egretele și marea,Pe buze-ți izvorăște-o simfonie,Natura dezmorțită nu mai știeCe sori împreunatu-ne-au cărarea.În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă,Sucombă inabila mea voință,Când numai curcubeul stă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
celebra. O mulțime de mamifere marine (delfinii boț de sticlă și mai multe specii de balene) trăiesc de-a lungul coastelor Floridei. Reptile unice (aligatori, crocodili americani, șerpi și broaște țestoase) trăiesc în Florida alături de păsări rare, viu colorate, pelicani, egrete, pescăruși și vulturi. Mamifere terestre unice în lume: ursul negru de Florida, cerbul cheie, bobcatul, pantera de Florida, trăiesc în peninsula, care este și loc de hibernare pentru foarte multe specii de păsări migratoare, dar și singurul loc în care
LOCURI PE CARE MERITA SA LE VEZI ODATA IN VIATA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344884_a_346213]