1,494 matches
-
al lui Ipatie; el apare în text ca monah, iar în 426 se găsea deja în mănăstirea din Rufiniane (în acel an a fost martor al îmbolnăvirii lui Ipatie). Editorul afirmă că, în trecere prin Rufiniane, a găsit scrierea la egumenul mănăstirii, al treilea succesor al lui Ipatie, și a făcut o copie pe care a dedicat-o lui Eutic. El declară că a corectat unele caracteristici grafice datorate influenței limbii siriace, ceea ce ne face să ne gîndim că acest Calinic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
menționase și, în consecință, le-a declat neautentice. într-adevăr, primele citate din Dionisie se găsesc în scrierile lui Sever de Antiohia Contra apologiei lui Iulian și Contra adăugirilor, compuse între 518 și 528, și în a treia epistolă către egumenul Ioan, din 532 (sau, potrivit altora, din 510). Să ne oprim asupra acestor opere. Prin 137 de manuscrise grecești, copiate între 827 și secolul al XVII-lea, ni s-a transmis un corpus format din patru tratate și zece scrisori
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
53 [...]. Și după acéia boiarii au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn. Și i-au schimbat numele, de i-au zis Radu -vodă. Și au făcut sfânta mănăstire Mislea, hram Sfânta Troiță. Și după aceea Radul-voievod au tăiat pre banul Toma și pre Vlaicul logofătul [...]. Mircea-vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1511) scris de el cu o „mână nedibace” (N. Iorga). Căsătoria, oficiată probabil de unul dintre ierarhii care au fost de față (actul pomenit îi menționează între „martori” pe mitropolitul Gheorghie din Suceava, și episcopul Ghedeon de Rădăuți, și Anastasie, egumen de Galata mănăstire”), a avut loc, poate, în paraclisul palatului domnesc. Și Irina Botezatu (sau Doica), Doamnă a Moldovei, l-a urmat pe Petru Șchiopul în Tirol. N-a mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le-a rezervat un „tratament” răsfrânt asupra întregului lor spațiu vital: „[...] dacă pribegiră boiarii, au trimis [Mihnea] le-au prădat casele; și le-au sfărâmat până în pământ și nu numai casele, ci și biséricile și mănăstirile lor și slugile și egumenii erau sluțiți de dânsul și căzniți”. Atunci când Grigore Ureche (frecvent consultat) începe să-i vină în ajutor, Anonimul Bălenilor sporește numărul petelor de sânge („răzbunări voievodale”) cu întâmplări violente din istoria Moldovei. 52. Sultanul, învestindu-l Domn al țării Românești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plin de considerație: (doar așezând-o alături pe cea care îi era soție și lega un Drăculesc de spița Basarabilor înscripția [trad.]: „Și doamna lui Ruxandra” 46) „Și eu întru Hristos Dumnezeu Io[an] Radu voievod am săvârșit în zilele egumenului Kir Gheorghe, în anul 1526, luna septembrie, 18 zile”. în toate cazurile de rectitorire, numele primilor ziditori este amintit (gestul lor fiind astfel consolidat). Participarea noului ctitor este, de regulă, menționată (chiar dacă unii dintre cei ce s-au „amestecat” între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unui „protocol” deja constituit, aceste texte ce rețineau părți din fosta institulatio de veche sorginte bizantină, nu refuzau „inovațiile”. Un fiu nelegitim ca Petru Rareș, a simțit nevoia să-și declare - și în pisania bisericii Mănăstirii Probota (înălțată pe când era egumen vărul său, Grigorie Roșca, viitorul mitropolit: (trad) „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, iată robul stăpânului meu Isus Hristos, Io[an] Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel Bătrân, a binevoit domnia mea cu buna mea voie, în al patrulea an al stăpânirii [mele] împărătești, a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae; fiind egumen Kir Grigorie, în anul 7038, oct...”87), și în inscripția de pe mormântul de marmură (căci locul de veci - zicea Gerges Duby - trebuie să fie impunător și să apere trupul, pentru ca sufletul înviat să-l poată regăsi fără greutate) - (trad.) „[Această
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiu, pe Radu Ilie) a rămas văduvă. Se va recăsători (Biserica închidea uneori ochii la asemenea acte, iar o coroană domnească nu era de lepădat), în 1541 cu un alt Voievod Radu, Radu Paisie (1535-1545), cel care fusese călugăr și egumen al Mănăstirii Argeșului. Ruxandra era din nou Doamnă și reușește s-o convingă pe Despina Milița să se întoarcă temporar în țară. I-a pozat Ruxandra, ca Doamnă în al doilea rând, și unui pictor și o vedem, alături de Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfânt hram, cu numele Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a isprăvit în anul 7028[1519], luna octombrie 1” (Inscripție ce a fost în biserica Mănăstirii Bistrița - Inscripții medievale ..., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acum, lui Simion (despre care Dicționarul lui Nicolae Stoicescu spune că ar fi murit înainte de 28 octombrie 1640; ceea ce este corect - actul de care mă folosesc aici este din 22 noiembrie 1637-), dat în prezența unor boieri și „preoți și egumeni de la sfânta mănăstire de la Uspenia Precistii și de la Sfânta Vineri”, la moarte (un soi de testament), că lasă totul soției, pentru comând (Simion Gheuca apare și în alte documente în ipostazele de donator ori vânzător), cum le va lăsa apoi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
învecinate cu proprietățile lor. N-aveau liniște văduvele nici în raporturile lor cu lăcașele de cult, pentru care multe dintre ele au fost dăruitoare generoase. Atenți, de cele mai multe ori, la starea unor bunuri ce urmau să le aparțină - prin donație - (egumenul și soborul de la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași îi reclamă Voievodului „pre oamenii giupânesei Drăgotoae, dzicându că iaste ea bolnavă, iar fratele ei și nepoții ei vădzându-o că iaste bolnavă, ei împrăștie bucatele și le ascundu și fac cum iaste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iaste voia lor”; ca urmare, Miron Barnovschi a poruncit - pe 2 noiembrie 1627 - lui Petrea din Piticeni să supravegheze averea văduvei lui Dragotă), slujitorii Ecclesiei își extindeau adesea pretențiile și peste unele proprietăți asupra cărora nu aveau niciun drept. Astfel, egumenul Mânăstirii Cepturoaia îi cerea - prin 1617 - văduvei lui Stroe Buzescu, Sima, partea ei din satul Plenița, afirmând că Radu Buzescu lăsase mănăstirii și partea lui Stroe Buzescu, deși vajnicul căpitan al lui Mihai Viteazul își lăsase toată averea soției. Tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i vor „milui” pe vinovați] să-i bată Dumnezeu și în trup și în suflet, procleți să fie și anathema de Vlădica ~Hs și de toți 312 oltți eže sut vă Nikii și și să aibă moșneni blăstămul săborului arhiereilor, egumenilor și a toț preoții țărâi...”), pune în text „figuri” și „mobile” obișnuite în astfel de execrații. Vinovaților le este rezervată „partea păharului împreună cu Iuda și cu Arie și acestea să i se întâmple...” și devin ținte ale unor „pedepse” de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ne luminezi și ne strălucești cu razele soarelui, ca să ne arăți și să ne înveți calea lui Dumnezeu și nouo, preaiubite părinte, chir vlădico Macarie; așijderea și voi, părinți, carii sânteți cu acéiași milă a aceluiași Dumnezeu aleși, și egumeni din sfintele mănăstiri lavre 614, și pentru dragostea lui Hristos ați lăsat hrana veacului acestuia și ați pohtit să dobândiți fața lui Dumnezeu cea bună și să ajungeși viața cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972, p. XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe Voievod cătră chir Vlădica Macarie și cătră alți egumeni și ieromonahi și preoți și cătră tot clirosul, când au îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeș, oasele mume-sei, Doamnei Neagăi, și ale coconilor lui, Petru voievod, și Ioan voievod, și a Doamnei Anghelinii. Cu cuvinte și învățături de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1901 și realizat pe baza cercetării parțiale a manuscrisului original de la Sofia și a celor două copii românești aflate în posesia lui M. Gaster, la Londra. De asemenea, filologul basarabean a adus argumente plauzibile pentru identificarea cronicarului Eftimie cu egumenul mănăstirii Căpriana, sol al lui Alexandru Lăpușneanu, precum și informații despre Nicolae Milescu. Cercetările întreprinse la București și în alte centre românești l-au pus în contact și i-au adus sprijinul unor personalități culturale și științifice din țară, printre care
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
de studiu, redactează numeroase manuale, instruiește profesori, punând, astfel, bazele învățământului teologic superior din Moldova. Continuă să predea, între 1860 și 1863, la Facultatea de Teologie a Universității din Iași. Arhimandrit (1843) și arhiereu de Stavropoleos (1852), a fost, concomitent, egumen al mănăstirii Socola (1843-1862). Ecleziast și om de cultură, S. a participat la evenimentele politice ale vremii. Unionist ca și fratele său Neofit Scriban, a fost deputat în Divanul Ad-hoc, din partea mănăstirilor neînchinate (în 1857), și senator al unui colegiu
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
însărcinări venind din partea mitropolitului Veniamin Costache sau a domnitorului Mihail Sturdza. Înființează, în aprilie 1842, o școală publică la Fălticeni, la care funcționează un an ca profesor, avându-l ca elev pe N. Gane, în vara lui 1843 administrează, ca egumen, mănăstirea Mogoșești, tot acum predă elina și religia la școala instituită pentru călugări la mănăstirea Neamț. I se impune, de asemenea, să corecteze Pidalionul tradus din grecește de Veniamin Costache. După ce revine la Iași, în 1846, i se încredințează funcția
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
din „Țara Rusească”, este autorul unor scrieri dedicate temei „rugăciunea lui Iisus”, alcătuite ca predoslovii la patru autori duhovnicești: Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Isihie Sinaitul și Nil Sorski. În 1715 devine ieromonah la schitul din Dălhăuți, în ținutul Vrancea, apoi egumen. Prin 1730-1733 întemeiază în localitatea buzoiană Bisoca schitul Poiana Mărului, al cărui stareț va fi până la moarte. V. este în același timp conducătorul duhovnicesc a încă unsprezece schituri. Personalitatea sa are o însemnătate fundamentală pentru formarea lui Paisie (pe atunci
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
la Buda pentru a-și tipări traducerea Filosofia cuvântului și a năravurilor după J.-Th. Heineccius, filosof raționalist folosit de P. în cursurile sale. Mereu în conflict cu Mitropolia, al cărei preot era, se va retrage, până la sfârșitul vieții, ca egumen la mănăstirea Motru, de unde și numele Motreanu, cu care a semnat uneori. Cursul de filosofie, rămas în manuscris, și numeroasele cuvântări festive, adunate, în parte, în Cuvinte panighirice și moralnice (1826), pun în evidență un spirit iluminist. Printre cărturarii munteni
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XII, 1943; I. Vârtosu, Eufrosin Poteca egumen la mănăstirea Motru, Craiova, 1944; Adrian Marino, Iluminiștii români și idealul „luminării”, IL, 1965, 4; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 84-95; Piru, Ist. lit., II, 249-252; Ist. lit., II, 164-168; Ilie Popescu Teiușan, Eufrosin Poteca
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Trăiește în continuare modest, fiind în 1814 cântăreț la biserica bucureșteană Sf. Nicolae Șelari și apoi profesor la biserica Panaghia din Ploiești, unde, îmboldit de boieri locali, deschide o școală elementară și rămâne până în 1821. În anul următor va fi egumen la biserica Sfinții Apostoli din București, dar renunță, iar din 1825 va fi din nou dascăl, de data aceasta în casa boierului Scarlat Grădișteanu. Se dedică preocupărilor literare până se retrage, bolnav, la Cernica în 1833 și, urmând un gând
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
politică. Strigătul pentru dreptate nu s-a auzit. Mașinile de teren japoneze, instalațiile electronice hi-fi, televizoarele cu plasmă și telefoanele mobile de ultimă generație înfloresc prin curțile stărețiilor autohtone, în timp ce cantinele pentru bătrâni abia licăresc în mizeria nemiloasă a orașelor. Egumenii parveniți ai fostelor CAP-uri și ai noilor SRL-uri nu fac altceva decât să viseze la mitra de episcop, să ticluiască noi investiții financiare ori să rumege cu poftă ultimele bârfe sinodale. La mănăstirile „cu tradiție” din Moldova nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și, tot el, se adresează mitropolitului Petru Movilă al Kievului, rugându-l să-i trimită dascăli învățați, între ei pe ieromonahul Sofronie Pociațki, fost rector al Academiei din Kiev, cel care la Iași va fi profesor de literatură latină și egumen la Trei Ierarhi. Este perioada în care în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină; de asemenea, teologia, filosofia, retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]