260 matches
-
a lungul acestui drum până la deversorul lacului de acumulare. Aceasta urmează apoi, digul nordic al heleșteelor, paralel cu pârâul Hamaradia până la ultimul heleșteu (nr. 12) unde digul desparte aria protejata de terenurile agricole; Limita estică: urmează digul estic al ultimului eleșteu al complexului (nr. 12); Limita sudică: din colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița, limita sudică este reprezentată de drumul de căruță paralel cu malul sudic al lacului. Acesta ajunge în colțul sud - estic al lacului, la transformatorul electric
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
mici (de reproducere) și traversează perpendicular un mic pârâu (pârâul Auriu sau Holboșel). De pe malul drept al acestui pârâu, limita este reprezentată de drumul de căruță, paralel cu malurile sudice ale heleșteelor de limită, până la colțul sud - vestic al primului eleșteu de mari dimensiuni (nr. 10). De aici, limita urmează baza colinei, paralel cu digurile sudice ale ultimelor trei eleșteie (nr. 10, 11, 12) până la ultimul eleșteu (nr. 12); Limita vestică: urmează digul de protecție împotriva inundațiilor din comuna Dumbrăvița, traversează
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limita este reprezentată de drumul de căruță, paralel cu malurile sudice ale heleșteelor de limită, până la colțul sud - vestic al primului eleșteu de mari dimensiuni (nr. 10). De aici, limita urmează baza colinei, paralel cu digurile sudice ale ultimelor trei eleșteie (nr. 10, 11, 12) până la ultimul eleșteu (nr. 12); Limita vestică: urmează digul de protecție împotriva inundațiilor din comuna Dumbrăvița, traversează perpendicular pârâul Hamaradia și urmează un drum de căruță, trecând peste podețele a două canale, până în colțul sud - vestic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
paralel cu malurile sudice ale heleșteelor de limită, până la colțul sud - vestic al primului eleșteu de mari dimensiuni (nr. 10). De aici, limita urmează baza colinei, paralel cu digurile sudice ale ultimelor trei eleșteie (nr. 10, 11, 12) până la ultimul eleșteu (nr. 12); Limita vestică: urmează digul de protecție împotriva inundațiilor din comuna Dumbrăvița, traversează perpendicular pârâul Hamaradia și urmează un drum de căruță, trecând peste podețele a două canale, până în colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița Descrierea suprafeței
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
situația-inventar întocmită după încetarea acțiunii fenomenelor meteorologice periculoase și/sau factorilor vătămători, din care să rezulte, pe baza măsurătorilor, atât cantitățile prejudiciate, cât și cele ce pot fi recuperate; - borderoul cu inventarierea zilnică a exemplarelor moarte (în crescătorii, voliere, iazuri, eleșteie, păstrăvării, vânatul în țarcuri de creștere și rezervații, câinii de vânătoare și alte animale); - copie de pe fișa de evidență a cheltuielilor, pentru fiecare obiectiv afectat. Anexa 6 ------- la normele metodologice ----------------------- REFERAT Obiectiv: prezentarea spre aprobare a documentației privind pierderile înregistrate
NORME METODOLOGICE din 6 septembrie 2007 privind modul de prevenire, constatare, evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase şi de alţi factori vătămători fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191148_a_192477]
-
efectua în orice timp, loc și cu orice unelte sau metode, numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului Agriculturii și Alimentației, iar pentru perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", si cu avizul acesteia. Articolul 10 În crescătoriile și pepinierele piscicole, constituite pe eleșteie și iazuri vidabile, se poate efectua pescuit industrial în perioada de prohibiție, în scopul repopulării și reproducerii, precum și pentru lichidarea stocurilor de pește de consum depozitat în aceste amenajări piscicole. Articolul 11 Prevederile prezentului ordin se aplică începând de la data
ORDIN nr. 21 din 31 martie 1997 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117120_a_118449]
-
va trece "1.100 mp"; - poziția nr. 93, rubrica "Elemente de identificare", în sensul că în loc de "2.300 mp" se va trece "2.900 mp"; - poziția nr. 94, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "Heleșteu Bodăiești" se va trece "Eleșteu Bodăiesti (teren+luciu apă)", iar la rubrica "Elemente de identificare", în loc de "5.500 mp" se va trece "14.300 mp"; - poziția nr. 97, rubrica "Elemente de identificare" se va completa cu "S = 87 mp"; - poziția nr. 100, rubrica "Elemente de
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
Țipau Vintileasca Costișa/Tănăsoaia Coza Dealu Cucului Mărtinești Budești Ursoaia Covrag Dragosloveni/Soveja Diocheți-Rediu Mera Burcioaia Vîlcani Dealu Lung Feldioara Dumbrava/Poiana Muncelu Călimănești Dealu Sării Fetești Dumitrești Nănești Ciorani Dumitrești Față Gogoiu Dumitreștii de Sus Obrejița Ciușlea Galbeni Irești Eleșteu Oleșești Cîdigele Hăulișca Lacu lui Baban Fitionești Păunești Cîmpineanca Iugani Lepșa Frecatei Putna Cîndești Jitia Livezile Galoiești Râmniceanca Cotești Jitia de Jos Luncile Ghimicești Repedea Crucea de Jos Lăstuni Mărăști Gură Călitei Rimniceni Crucea de Sus Măgura Motnău Homocea Roșioara
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
str. Bdul Coșbuc 57 4271. Lascu M. Ana, 2 apartamente, București, str. Nifon 27 4272. Libovici Leonard Hâim și Beți, 5 apartamente, București, str. Minotaurului 76 4273. Lazareanu Ion și Ștefan, 7 apartamente, București, str. Mitropolitul Nifon 2, 2a, str. Eleșteului 16 4274. Luca Eufrosina, 4 apartamente, București, str. Schitul Dârvari 14a 4275. Levil G. Soni și M., 3 apartamente, București, str. Ion Mortun 4, 4276. Loebl Roza, 12 apartamente, București, str. Sfinților 9 4277. Lazăr Rasu, 4 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
str. Bucovina 41, str. Varnița 4 5468. Nicolau G. Paula, 7 apartamente, București, str. Silvestru 79, str. Lipscani 67, str. Ionescu Gion 2 5469. Nicolau Mișu, 7 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 38 5470. Nădejde Emil, 3 apartamente, București, str. Eleșteului 3, str. Generalilisimul Stalin 17 Timiș de Sus 5471. Nachman Valeria, 3 apartamente, București str. Frigului 33 5472. Nanu Naum, 51 apartamente, București, str. Spiru Haret 7, str. Titu Maiorescu 16 București (Herăstrău) str. Școlii 47 5473. Negoescu Domnica, 9
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Articolul 1 1. Prezentul regulament se aplică tuturor activităților pescărești sau conexe exercitate pe teritoriul și în apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul 5 36' longitudine vest aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția lagunelor și eleșteielor. Este aplicabil de asemenea acestor activități exercitate în Mediterană în afara acestor ape de către navele comunitare. 2. Statele membre cu litoral mediteranean pot legifera în domeniile vizate la alin. (1), incluzând pescuitul necomercial, prin adoptarea măsurilor suplimentare sau care depășesc criteriile
jrc2569as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87723_a_88510]
-
Moșilor de la București. La Gura Beliei exista și o fabrică de var hidraulic, ce era folosit în construcții pe post de substitut pentru ciment. La Breaza de Sus se afla palatul de vară al lui Gheorghe Bibescu, cu parc și eleșteu, folosit de acesta în timpul domniei; domeniul aparținuse anterior (pe la 1808) familiei Sărdarului Nicolae Saegiu, trecând abia în următoarele decenii în posesia casei Brâncovenilor. În perioada interbelică, comunele au rămas separate, fiind parte a plasei Sinaia din județul Prahova. În 1950
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
le erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). le guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini. Erau divizate în mai multe subclase: "Crinaeae" (fântâni), "Pegaeae" (izvoare), "Eleionomae" (mlaștini), "Potameides" (râuri) și "Limnades" sau "Limnatides" (lacuri). Surse romane atribuie Naiadelor până și custodia râurilor din ținutul Hades, acestea fiind clasificate ca "Nymphae Infernae Paludis
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
din 1792. Comuna Tătărani era formată dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Satul Ghighiu făcea parte din comuna Corlătești. În 1925, Anuarul Socec consemnează comunele Bărcănești și Tătărani în aceeași plasă
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Satul Ghighiu făcea parte din comuna Corlătești. În 1925, Anuarul Socec consemnează comunele Bărcănești și Tătărani în aceeași plasă, în timp ce comuna Românești fusese desființată. Comuna
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
XIX-lea, Tătărani era unicul sat și reședința comunei Tătărani, cu 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Localitatea este traversată de meridianul 26, în partea de vest și de paralela 44, în partea de sud. Tătărani
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
și reședința comunei Tătărani, cu 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Localitatea este traversată de meridianul 26, în partea de vest și de paralela 44, în partea de sud. Tătărani este așezat imediat la sud de
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
Năroaie” lângă gara Baru (un timp s-a numit gara Livadia deoarece era pe teritoriul satului ) s-ar fi consumat următorul eveniment. Într-o seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau dacă se văd pești în apă. Atunci aceștia au observat pe luciul apei reflectarea Lunei și povestea, fiind o batjocură la istețimea livedenilor, spune că cei trei au strigat în cor , Ni mă uite luna”a căzut în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la perioade diferite ale zilei. Douăzeci de vederi ale catedralei au fost expuse la galeria Durand-Ruel în 1895. El a pictat de asemenea și câteva mori de făină. Lui Monet îi plăcea foarte mult să picteze natură controlată - grădina sa, eleșteul, nuferii săi sau podul său. În grădină avea o livadă cu sălcii și o mlaștină. Monet a pictat între altele și malurile Senei. În 1914, Monet a început o nouă serie de picturi ale nuferilor săi la sugestia prietenului său
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
Emerson s-a împrietenit cu Nathaniel Hawthorne și cu Henry David Thoreau, de multe ori plimbându-se cu ei prin Concord. Emerson l-a încurajat pe Thoreau la începutul carierei acestuia. Terenul pe care Thoreau și-a construit cabană de lângă eleșteul Walden îi aparținea lui Emerson. Pe timpul în care Thoreau a trăit la Walden, Emerson i-a asigurat mâncarea, în schimbul unor sarcini ușoare. După ce Thoreau a părăsit Walden, a fost găzduit în casa lui Emerson, pe când acesta era plecat într-un
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
din silex. Piesele au fost apreciate ca aparținând epocii neolitice și ele se află în posesia autorului acestei monografii, exceptând vasul de ceramică. Și strămoșii noștrii daci au lăsat urme ale conviețuirii lor. Astfel în punctul numit Piscul Șasăi, la Eleșteul lui Guran, s-au identificat urmele unei cetăți dacice, care după studiile întreprinse, ar fi fost locuită din secolele III-II a.Chr. până prin anii 600 - 700 p.Chr. când a fost incendiată de popoarele migratoare și părăsită de localnici. Tot
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
considerată nesatisfăcătoare fie le majorau dările, fie îi obligau pe țărani la muncă forțată. Dările erau colectate adesea cu câțiva ani înainte. Se cultivau orezul (circa 177 de feluri), meiul, orzul, grâul, secara, varza, soia, arborele de ceai, dudul etc. Eleștee enorme situate între Nagasaki și Saga strângeau apele ploilor și ale izvoarelor de pe povârnișurile munților, folosind-o la cultura orezului. Grație extinderii irigațiilor sute de noi sate au luat ființă în perioada 1650-1850. Orașele aprovizionau cu apă satele deficitare. Casa
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m). Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 35,50 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Lacurile Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie și iazuri. Este rară în râuri; se întâlnește în cursul inferior al râurilor: Bega, Timiș, Someș, Mureș, Olt, Cerna; foarte rară în Prut, dar frecvență în brațele închise ale Șiretului. Lipsește în apele de munte. La începutul primăverii, se ține
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]