1,054 matches
-
din oblic opacitatea lichidiană acoperă spațiul clar retrocardiac, iar manevra Valsalva nu modifică conturul cardiac, nu apar hilurile pulmonare de stază. Electrocardiograma Este sugestivă prin modificările privind supradenivelarea segmentelor ST, unde T aplatizate sau negative, tulburări de repolarizare ventriculară. Modificările electrocardiogramei apar de obicei în mai multe derivații, sunt evolutive și nu dau imagini în oglindă. Pot apare tulburări de ritm supraventricular, reducerea amplitudinii complexelor QRS. Ecocardiografia Este considerată metodă de elecție, putând evidenția localizarea și aprecia cantitatea de lichid pericardic
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
diferențiere netă între ele. O altă caracteristică a acestui suflu este faptul că el poate fi scăzut sau crescut în intensitate prin diverse metode clinice sau farmacologice enumerate anterior, acestea stând la baza diagnosticului diferențial cu alte boli. DIAGNOSTIC PARACLINIC Electrocardiograma poate prezenta aspecte ce variază de la normal până la modificări tipice. Axa electrică a inimii este de cele mai multe ori deviată la stânga, iar unda P prezintă modificări specifice dilatației de atriu stâng. În majoritatea cazurilor apare hipervoltajul caracteristic hipertrofiei de VS în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
gigante, negative în derivațiile precordiale. Unda Q are de cele mai multe ori o amplitudine crescută, în special în derivațiile standard inferioare și în cele precordiale [9]. Un studiu extrem de interesant publicat de Dumont et al. încearcă să coreleze două metode diagnostice: electrocardiograma și RMN în dorința de a găsi o explicație modificărilor ce apar în CMH. Astfel, concluziile autorilor au fost următoarele: undele Q patologice apar la pacienții cu hipertrofie în special la nivelul zonei apicale a septului interventricular anterior în detrimentul celorlalte
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
normale în derivațiile D1, avL se datorează fibrozei miocardice care poate produce și tulburări de conducere, iar undele T negative apar ca urmare a hipertrofiei apicale și a discrepanței de dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Influența vârstei asupra electrocardiogramei Înaintarea în vârstă crește frecvența modificărilor electrocardiografice în cadrul populației generale. Un studiu care a inclus 888 de subiecți cu vârsta peste 90 de ani a demonstrat că doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
populației generale. Un studiu care a inclus 888 de subiecți cu vârsta peste 90 de ani a demonstrat că doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice pe electrocardiogramă. Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost: hipertrofia ventriculară (28%), blocul atrioventricular de gradul I (16%) și fibrilația atrială (15%) (1). În mod clasic, modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice pe electrocardiogramă. Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost: hipertrofia ventriculară (28%), blocul atrioventricular de gradul I (16%) și fibrilația atrială (15%) (1). În mod clasic, modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația vârstnică și variațiile fiziologice ale para - metrilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația vârstnică și variațiile fiziologice ale para - metrilor electrocardiografici în raport cu vârsta sunt insuficient definite prin studiile existente la momentul actual. Modificările fiziologice ale electrocardiogramei la vârstnici 11.1.1. Frecvența cardiacă Nu au fost documentate modificări semnificative ale frecvenței cardiace la vârstnici, deși există alterări importante ale frecvenței sinusale intrinseci, demonstrate în situațiile de suprimare a influențelor nervoase și hormonale extrinseci. Frecvent, în repaus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
ale frecvențelor cardiace mai reduse decât la tineri. Acestea sunt consecințe ale modificărilor la nivelul nodulului sinoatrial și al sistemului excitoconductor, dar și a afectării sistemului nervos vegetativ în relație cu îmbă - trânirea (2). 11.1.2. Unda P Pe electrocardiograma subiectului vârstnic, unda P prezintă uneori modificări morfologice, fiind mai plată sau alteori bifidă (2). 11.1.3. Intervalul PR Mai multe studii electrocardiografice arată alungirea fiziologică a intervalului PR asociată procesului de îmbătrânire. Din acest punct de vedere, limita
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
contextul neuropatiei uremice, eventual diabetice) a infarctului miocardic acut (IMA), caz în care ședința intempestivă de hemodializă poate avea consecințe fatale, prin instabilitatea hemodinamică și cea electrolitică implicite. Practica medicală curentă reclamă însă, din păcate, în puține cazuri efectuarea unei electrocardiograme [Herzog, 2003]. De altfel, un studiu relativ recent, efectuat pe pacienți ai registrului US Renal Data System, sugerează subdiagnosticarea IMA datorită prezentării clinice atipice [Berger et al., 2003]. Polimedicația la pacientul dializat Pacienții cu insuficiență renală cronică terminală aflați în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
inserată în esofag. Ambele metode au avantaje importante în detectarea bolilor cardiace și aortice. Ecografia cardiacă și a vaselor mari oferă foarte multe date cu privire la starea și funcția acestor structuri. Pentru evaluarea funcției cardiace și a aortei se folosește o electrocardiogramă sincronă, pentru a face o medie a volumelor sistolice și diastolice și pentru calculul fracției de ejecție. Evaluarea funcțiilor parietale segmentare, incluzând pe cele ale ventriculului drept, se pot face cu acuratețe atât prin ETT cât și prin Ecocardiografia transesofagiana
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
perfuzie miocaridcă și funcție [5]. Starea funcțională poate fi evaluată pornind de la aplicarea clasificării de severitate a anginei pectorale elaborată de Societatea Cardiovasculară Canadiană (reproductibilitate 73%). De notat slaba corelație între severitatea simptomelor și magnitudinea ischemiei - „ischemia silențioasă” la diabetici. Electrocardiograma poate oferi indicii asupra încărcării ischemice în condiții de repaus, dar mai ales sub testare de stres. Ecografia normală este un indicator solid de funcție ventriculară normală, dar ecografia poate să nu indice semne patognomomice în 50% din pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
etaje sau a debitului expirator maxim (PEF - Peak Expiratory Flow) pot aduce date suplimentare asupra eventualei disfuncții respiratorii sau a unor dificultăți de intubație tarheală sau de poziționare a cateterului peridural. Tot în categoria examenelor obligatorii minime efectuate intră și electrocardiograma, care poate evidenția eventualele elemente de supraîncărcare a inimii drepte cum ar fi devierea la dreapta a axei inimii, P pulmonar sau predominența undelor R în derivațiile V1-3. Radiografia pulmonară postero-anterioară, completată dacă este cazul cu cea de profil toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
o asociere a anamnezei cu semnele de necroză miocardică, utilizând rezultate biochimice, electrocardiografice și imagistice. Criterii de diagnostic pentru IMA constituit Oricare din următoarele criterii este suficient pentru diagnosticul unui infarct miocardic constituit. 1. apariția de unde Q patologice noi pe electrocardiogramele seriate. Pacientul poate sau nu să relateze simptome vechi, sugestive pentru IMA. Markerii biochimici ai necrozei miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apare la 10-20% din bolnavi în primele 2-3 zile de la debut, uneori cu persistență până la două săptămâni la pacienții cu infarcte transmurale extinse; se însoțește de reacție pericardică lichidiană în cantitate mică-medie la 1/2 din pacienți, neevidențiabilă frecvent pe electrocardiogramă. Uneori frecătura periinfarct se continuă cu frecătura din sindromul Dressler. Frecăturile pericardice sunt auscultate cel mai des parasternal stânga sau imediat endoapexian. Uneori se pun în evidență o pulsație presistolică sincronă cu zgomot IV audibil sau o mișcare laterală a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu aspect angiografic sever alterat al arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f. colesterolul total și HDL colesterol au valori nemodificate în primele 24-48 de ore, ulterior având o tendință de scădere (în special HDL colesterol). Electrocardiograma Modificările electrocardiografice sugestive pentru infarctul miocardic acut au fost descrise în anul 1920 de Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații privind topografia și extinderea infarctului, decelează tulburările de ritm și conducere prezente în IMA. Electrocardiograma este de obicei diagnostică pentru IMA în 60% a cazurilor, în 25% din cazuri are modificări, dar este important că în 15% din cazuri este normală. Deoarece IMA are evoluție constantă, se impune efectuarea de electrocardiograme seriate pentru a surprinde
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
conducere prezente în IMA. Electrocardiograma este de obicei diagnostică pentru IMA în 60% a cazurilor, în 25% din cazuri are modificări, dar este important că în 15% din cazuri este normală. Deoarece IMA are evoluție constantă, se impune efectuarea de electrocardiograme seriate pentru a surprinde modificările dinamice. Modificările electrocardiografice sunt asociate cu cele trei tipuri de modificări funcționale: ischemia, leziunea și necroza miocardică; de aceea, ECG trebuie practicată de rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
însoțesc de hipotensiune (disfuncție VS severă, șoc cardiogenic). Examinarea clinică poate pune în evidență și elemente clinice de patologie asociată care ar putea favoriza apariția anginei instabile (anemie, boală pulmonară cronică, hipertiroidie etc.) EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma este esențială sub aspect diagnostic și prognostic. Subdenivelarea de ST (sau supradeniverlarea tranzitorie ST) și modificările undei T apar la 50% din pacienți. Subdenivelarea ST este semnificativă când este mai mare de 0,1 mV dar, în prezent, peste 20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate pune în evidență semne de cardiopatie ischemică cronică sau de insuficiență ventriculară stângă în timpul perioadelor ischemice. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma de repaus nu oferă elemente caracteristice pentru angina variantă, dar în timpul crizei dureroase se constată în două sau mai multe derivații supradenivelarea segmentului ST care include și undele T, dar fără apariția de unde Q patologice, modificări care dispar după încetarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat, toleranță scăzută la hidrați de carbon, rezistența la insulină), determinarea proteinei C reactive de fază acută (hs-PCR); nivelele serice ale markerilor cardiaci de necroză sunt normale; b. electrocardiograma de repaus este în 2/3 din cazuri anormală, pune în evidență leziune sau ischemie subepicardică: -subdenivelarea segmentului ST orizontală sau ușor descendentă, urmată de unde T negative sau bifazice; uneori prelungirea intervalului QT reprezintă un semn suplimentar; -unde T negative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
urmată de unde T negative sau bifazice; uneori prelungirea intervalului QT reprezintă un semn suplimentar; -unde T negative, simetrice și ascuțite cu topografie variată; -alte modificări: BRS, BRD, HAS, HPS, FA, flutter atrial, extrasistole atriale sau ventriculare, aspect de HVS. c. electrocardiograma de efort folosită pentru obiectivizarea ischemiei miocardice; se folosesc protocoale de efort la bicicletă ergometrică sau covor rulant, pentru realizarea unui efort gradat. Indicațiile, contraindicațiile, tehnica de lucru etc. sunt prezentate la capitolul de electrocardiografie; d. ecocardiografia bidimensională, ecocardiografia transesofagiană
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
debitului ventricular drept (stenoza pulmonară relativă); - în caz de supraîncărcare de volum excesivă a VD apar semne stetacustice de stenoză tricuspidiană relativă (uruitură diastolică și/sau suflu presistolic în regiunea apexiană accentuate în inspir) [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma. Semne de supraîncărcare ventriculară dreaptă de tip diastolic: deviere QRS dreapta, unde R ample în V1-V2, alteori semn caracteristic pentru DSA - bloc incomplet (minor) de ramură dreaptă (Rl îngroșat și lărgit, aspect de rSR’ în V3R și V1) lărgirea complexului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală în caz de shunt mic sau apar semne de supraîncărcare diastolică a VS și hipertrofie AS dacă shunt-ul este mare. În caz de HTP mare apar semne de supraîncărcare ventriculară dreaptă. 2. Radiologic se pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma prezintă aspecte normale inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de importanță deosebită fiind prezente o serie de aspecte caracteristice. Cordul este de mărime nomală cu un VS uneori proeminent, cu pedicul vascular alungit până la articulațiile sternoclaviculare cu aspect
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]