2,275 matches
-
antimodernul este lupul cel rău care se arată ca atare, cu colții scoși. Nu, el nu mușcă decît de sub catifea. Moderația și ambivalența sînt, pur și simplu, două realități diferite. Or, în această situație sumbră, în care puricele speră ca elefantul să intre la apă, iar elefantul își vede liniștit de drum dezvelindu-și, din cînd în cînd, cîte o rană mai veche care să umple publicul de respect, o lectură poate face mult bine. Antimodernii lui Antoine Compagnon nu sînt
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
se arată ca atare, cu colții scoși. Nu, el nu mușcă decît de sub catifea. Moderația și ambivalența sînt, pur și simplu, două realități diferite. Or, în această situație sumbră, în care puricele speră ca elefantul să intre la apă, iar elefantul își vede liniștit de drum dezvelindu-și, din cînd în cînd, cîte o rană mai veche care să umple publicul de respect, o lectură poate face mult bine. Antimodernii lui Antoine Compagnon nu sînt nici neapărat de dreapta, cu atît
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
Rautski (110), Agapia Macri Eftimiu (195), Philippe van Tiechen (298) ș.a. De ani de zile citesc - În volume și reviste - dicționarul umoristic al amicului Mihai Frunză. Colcăie de haz! Vă citez din el, cîteva definiții/istorioare delectabile: „TROMPA LUI EUSTACHE = Elefantul Eustache de la Grădina Zoologică din Paris, vrînd să vadă dacă trompa lui este uterină și-a introdus-o, curios, În ureche. CUIUL LUI PEPELEA = Elevul Pepelea este corigent la gramatică. Profesoara Îl trimite acasă ca sănvețe. Pe drum, Pepelea calcă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
grasă, pipăi plantele verzi, verticale, cu spice, pline de umezeală, cu buricele sufletului tău, în care dragoste se găsește pentru toate. șase în al cincilea loc: îl iei să te ajute pe tigrul qilin, tigrul tău alb cu puteri de elefant și suflet de căpri oară. după lungi plimbări, pe malul lacului kanas găsești două pietre mari, rotunde și plate, le legi de gâtul prietenului tău drag și împingi și tu cât poți de la spate, fără grabă le cărați și le
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
prada, fără s-o mai mestece. Pe urmă dorm într-una șase luni, până li-i foame din nou. După ce m-am gândit îndelung, am făcut și eu un desen strașnic. El înfățișa un șarpe boa care tocmai înghițise un elefant. Am vi-l arăt. (scoate din spatele avionului Desenul 1) Așa arăta șarpele boa pe dinăuntru. Ăsta-i capul, aici este elefantul înghițit, dincoace coada. Pe urmă am colorat frumos desenul, așa încât să se vadă numai șarpele boa pe dinafară. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am gândit îndelung, am făcut și eu un desen strașnic. El înfățișa un șarpe boa care tocmai înghițise un elefant. Am vi-l arăt. (scoate din spatele avionului Desenul 1) Așa arăta șarpele boa pe dinăuntru. Ăsta-i capul, aici este elefantul înghițit, dincoace coada. Pe urmă am colorat frumos desenul, așa încât să se vadă numai șarpele boa pe dinafară. Când a fost gata, arăta așa. (scoate Desenul 2) Vedeți, se cunoaște că șarpele boa tocmai a înghițit un elefant. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aici este elefantul înghițit, dincoace coada. Pe urmă am colorat frumos desenul, așa încât să se vadă numai șarpele boa pe dinafară. Când a fost gata, arăta așa. (scoate Desenul 2) Vedeți, se cunoaște că șarpele boa tocmai a înghițit un elefant. L-am arătat oamenilor mari și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Ei mi-au răspuns: "De ce să te sperii de-o pălărie?" Știți, oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, și e obositor pentru copii să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Desenează-mi o oaie. OMUL: Să-ți desenez o oaie... Nu, am altceva pentru tine. Un desen la care țin foarte mult, dar pe care ți-l dăruiesc. Uite. (scoate din spatele avionului Desenul 2) MICUL PRINȚ: Nu, nu vreau un elefant în pântecele unui șarpe boa. Un șarpe boa e foarte primejdios, iar un elefant te încurcă foarte mult. La mine acasă este loc puțin. Eu am nevoie de o oaie. Te rog, desenează-mi o oaie! OMUL: Bine, am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tine. Un desen la care țin foarte mult, dar pe care ți-l dăruiesc. Uite. (scoate din spatele avionului Desenul 2) MICUL PRINȚ: Nu, nu vreau un elefant în pântecele unui șarpe boa. Un șarpe boa e foarte primejdios, iar un elefant te încurcă foarte mult. La mine acasă este loc puțin. Eu am nevoie de o oaie. Te rog, desenează-mi o oaie! OMUL: Bine, am să încerc. Să caut un carton și să văd ce pot face. (merge la avion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
e adevărat. MICUL PRINȚ: Aha! Îmi pare bine! Atunci înseamnă că mănâncă și baobabi. OMUL: Cum să mănânce baobabi? Baobabii nu sunt copăcei, sunt niște arbori cât bisericile de mari, și dacă ai lua cu tine o turmă întreagă de elefanți, turma asta nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. MICUL PRINȚ: Ha, ha! O turmă de elefanți! Ar trebui puși unii peste alții, jur-împrejurul planetei mele, și nici atunci n-ar încăpea. Vezi, ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sunt copăcei, sunt niște arbori cât bisericile de mari, și dacă ai lua cu tine o turmă întreagă de elefanți, turma asta nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. MICUL PRINȚ: Ha, ha! O turmă de elefanți! Ar trebui puși unii peste alții, jur-împrejurul planetei mele, și nici atunci n-ar încăpea. Vezi, ți-am spus că ai îmbătrânit. Ai uitat că baobabii, înainte de a crește mari, încep prin a fi mici. OMUL: Chiar așa! Dar de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lumea. Dar, ce folos? Vorba unuia: Jalea cu jalea și morții cu morții! Bomba de miere Un miliardar, hodorog și tâmpit, cu o curvușcă, abia ieșită de pe băncile liceale, printrun gest cât o furnică, au iascat o furtună cât un elefant, în imensul pahar cu apă, al societății românești contemporane. Nefericirea tuturor a făcut ca cei doi să se cunoască,întâmplător, la o petrecere extravagantă. Hodoronc, tronc, s-au îndrăgostit, lulea, unul de altul. Ba, nu chiar unul de altul, ci
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
apuci, mă, să umbli pă la ora asta?", îl întrebase soția, pe jumătate îngrijorată, pe jumătate enervată că o deranja cu frăsuiala lui de la un film indian foarte, foarte bun, exact când eroina își jelea ritmat casa părintească, iubitul sau elefantul, că subtitrarea fir-ar să fie! tocmai atunci dispăruse. "La femei, fă, la femei mă duc! E bine? Unde, dracului, pot să mă duc dăcât la doctor, la urgență?" "Păi, mai bine dăm telefon la salvare", oferi o alternativă femeia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spurce, fiecare făcând haz de constituția fizică a celuilalt. Ascultă, măi hăndrălăule, - începe Esesistu' - care ai stat cu mine-n bancă prin clasa I, când și-a dat capsomana aia de tovarășa, seama că nu ne potrivim, că eram ca elefantul cu șoarecele, și care mi-ai dat destule coate în coaste, briciu’ mă-tii, spune mi și mie, cum e aerul acolo sus? Atâta îi trebuia lui Titi, să-i dea cineva apă la moară, că și hotăra să-i
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ale vântului. Inexplicabilul este de mai multe feluri. De pildă, când asiști la un număr de iluzionism, e principala regulă a jocului. Vezi femeia tăiată În bucăți și apoi recompusă, cartea de joc e lipită pe partea cealaltă a geamului, elefantul dispare sub ochii tăi, dar mintea are o plasă de siguranță: știi că o altă minte a creat acest scenariu, iar firul acțiunilor e ascuns cu grijă sub covor, În timp ce tu te uiți pe pereți, și mai știi că, dacă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând din ghivecele cu mușcate așezate la etajul Întâi, broaște țestoase parcurgând lent bulevardul și retrăgându-se În buncărul din spinare ori de câte ori vreun elefant cutremura strada cu pasul lui greoi. Câteva luni, În orașul aflat acum la dispoziția animalelor, curentul electric a continuat să circule, menținând iluzia unei reveniri. Comunicatele oficiale vorbeau despre un vaccin miraculos, care ar fi putut vindeca optzeci la sută
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
al detectivilor și al filozofilor: — Cine și de ce? — Nu știu. Pentru răspunsurile la-ntrebările astea sunt dispusă să plătesc o sută de mii de ruble, plus cheltuielile suplimentare. La auzul sumei, buzunarele mele goale au tresărit ca două urechi de elefant care-și apără posesorul de insecte. Cum tehnica Întrebărilor părea să aibă succes, am continuat: — Mai exact, cum a-ncercat? — În câteva dintre nopțile trecute, m-am trezit din somn cu senzația clară a unei prezențe străine În casă. Am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la ele. -Luminile de pe aeroport. Se văd ca niște licurici pentru că sunt foarte departe de noi. -N-am văzut niciodată un aeroport. Nu am zburat niciodată cu avionul. Mi-aș fi dorit să văd Africa, să ajung În Kenya, să protejez elefanții de gloanțele braconierilor. -Africa e un continent nesigur, periculos. E plin de războaie, foamete, sida și multe alte boli groaznice, iar albii nu sunt iubiți acolo. -De ce e oare atâta suferință și violență În lume? Antoniu nu mai răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ușor să alergi. Vântul și zăpada erau dușmani care se aliau ca să-i Împingă Înapoi: vântul le tăia elanul și zăpada Îi orbea. Coral icni de durere, lovindu-se de un pilon Înalt de fier, cu un trunchi ca de elefant, care folosea la alimentarea locomotivelor cu apă. Grünlich era mult Înaintea ei, iar Czinner era puțin mai În spate și Își putea auzi efortul dureros al plămânilor. Pașii lor nu făceau nici un fel de zgomot pe zăpadă, iar ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vor ridica să plece imediat ce băutura ajunge în stomac, Mihai și secretarul literar privesc aiurea, undeva dincolo de peretele din față. Muzica din sala alăturată, prin ușa veșnic întredeschisă, ajunge la ei ca un zgomot continuu, un fel de răget al elefanților din filmele cu Tarzan. Vezi, de-aia nu vin aici zice secretarul literar. O tavernă. Vreau o vodcă, o beau la barul teatrului sau îmi iau o sticlă acasă. Da, dar nu vedeți femei noi și-așa de frumoase arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spectacolul n-ar avea final începe Doina. Spun spectacol, pentru că și eu am citit textul, pe care, acum, pe scenă, îl găsesc mult îmbogățit. Finalul nu-mi place însă. În text, eroul piesei strunea chitara și murmura acele versuri : "Un elefant se legăna...", care erau de fapt o mare și amară ironie, vecină cu batjocura, la adresa soartei, a soartei, nu a destinului, deși aș înclina să-mi reamintesc și aici, la finele spectacolului vorbind, cugetarea lui Camus: Nu există destin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu sunt poponar. Nu sunt și gata.“ Bull arăta neobișnuit de neîngrijit. Ajuns acasă, își dăduse jos sacoul, pantofii și șosetele, iar de atunci se învârtise prin apartamentul întunecat în papuci, cu marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și nu s-or fi auzit autobuzele de la cap de linie uruind, bufnind ca tusea măgărească, claxonând sau ambalând motoarele înainte de-a pleca în cursă. Ce-ar fi fost să le țin minte pe toate? Șahist nu sunt, nici elefant, nici vreo arătare cu memorie hipertrofiată. Dacă el spune că-n ziua aia l-am salvat de cinci puști care vroiau să-l snopească, că am fost scăparea lui, atunci așa trebuie să fie. Credeți-l! După cum sună toată tărășenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a rugat Matei să mă întorc și am dispărut amândoi înghițiți de ceață. Am redevenit șoim (ceea ce-i totuna cu viitorul) atunci când am conștientizat (tovarășele noastre au avut grijă de asta) că limba aia roșie și ascuțită la vârf, de elefant cu iatagan în gură, nu ne-a fost prinsă la gât așa, de florile mărului, că ea se numește cravată, iar cravata asta a fost lăsată pe pământ ca să facă niște legături bizare între copii, șoimi, Patrie și Partid, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oficiul poștal din localitate, domnișoara Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde se vindeau haine de copii, pulovere roz, vase artizanale sau, și mai bine, elefanți albi. Îi plăcea Îndeosebi taraba cu elefanți albi: era ca și cum ar putea descoperi acolo vreun inel fermecat, În stare să-i Împlinească trei dorințe sau un vis la care rîvnea de mult, dar de fiecare dată se Întorcea acasă doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]