KorAP: Find »[drukola/base=elegie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...77 >

1,905 matches

Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776

sufletul său. Următoarele poezii, în același ton, descriu viața fără ființa iubită: nimic nu pare a mai avea sens, totu-i searbăd, văpaia soarelui pălește, “ Iar chipul tău se pierde / În albul fulgilor de nea...” ( Când tu nu ești). Citind elegiile lui Marian Malciu - gândul te poartă la ciclul de poeme al lui Vasile Alecsandri “Lăcrimioare” și, în chip deosebit la poezia “Steluța”:“Tu, care ești pierdută în neagra vecinicie, / Stea dulce și iubită a sufletului meu! / Și care-odinioară luceai atât

CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
plimba mână-n mână. Acum, se aud doar strigătele mute ale naturii, tristă și ea de această pierdere. Natura, care intră în comuniune, într-o rezonanță posibilă cu stările sufletești ale poetului. Poetul nu poate ocoli unele locuri comune, specifice elegiei: oglinda lacului, susur de izvor, cu pletele-ți curgând, sub razele de lună, pierdute-n iarba deasă, în susur vesel de izvor, și-n foșnet tainic/ de pădure deasă; prin roua dimineții; atât de fragedă, vas cu apa vieții, în

CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
Corola-blog/BlogPost/351967_a_353296

ești mormânt... Nu te compar cu altul cum Nici tu n-o faci și-mi ești ca și Întâiul legământ postum Și nici un altul nu va fi... Acum și poate-n altă lume Te-oi dizolva cu mierea mea Din elegii fără de nume Și-n versul meu te-oi alinta... Prelung, domol, meditativ'' Ca-ntr-o idilă cum n-a fost Pe-o nuanță mov de rogvaiv Te-oi ști, iubite, pe de rost... Ca-ntr-un Poem nescris, vom fi

IUBITE, CEL MAI TANDRU EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubite_cel_mai_tandru_esti_violetta_petre_1361627188.html [Corola-blog/BlogPost/351967_a_353296]
Corola-blog/BlogPost/385067_a_386396

Adevărului cu-a mea durere. Nu pot! Eu știu să iubesc, orice mi-ai spune, chiar de nu vezi că mă rănești; Puterea mea e-n taina unei lacrimi și scut mi-e vers de dragoste, așa că n-o să reușesti. Elegie... Mă rog să-ți fie bine, te simt atât de ...singur, nici măcar nu te mai recunoști pe tine și-ți suferi necontenita amăgire, pierdut-ai sensul cuvântului Iubire. Rătăcire... Te voi ierta, nu mă cunoști, nu știi că moartea mi-

ÎNVIERE ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1481784467.html [Corola-blog/BlogPost/385067_a_386396]
Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371

scrie cam două cărți de poezie pe an. Un ritm acceptabil, mai ales că-n ultimele sale volume, cum ar fi par exemplu DE ANIMA (2012), dintre atâtea moduri de a fi ale poeziei, alege șoapta și detenta metafizică ale elegiei, exprimând nu numai lăuntrul unui elegiac ’’scrijelind un vers’’ pe ușa melancoliei, ci și o marcată poetică a departelui, așa cum excelent intuia scriitorul Ioan HOLBAN, un apropiat al autorului. Poemele sale încifrează, ca întotdeauna, realul proiectat într-o solitudine temporală

VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_adevarat_pompiliu_comsa_1350271372.html [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
Corola-blog/BlogPost/345739_a_347068

Acasa > Manuscris > Scriitori > ELEGII ANDROIDE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Elegii androide 1. Ultima iubire a lui Casanova Ce-i de făcut acum, iubito? Cuvintele s-au spus de mult, parcă trecute printr-o

ELEGII ANDROIDE de BORIS MEHR în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elegii_androide_boris_mehr_1341188179.html [Corola-blog/BlogPost/345739_a_347068]
Acasa > Manuscris > Scriitori > ELEGII ANDROIDE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Elegii androide 1. Ultima iubire a lui Casanova Ce-i de făcut acum, iubito? Cuvintele s-au spus de mult, parcă trecute printr-o sită, iar noi vom exersa un cult.. Rărite-s pajiștile toate, din flori în fructe, fruct căzut

ELEGII ANDROIDE de BORIS MEHR în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elegii_androide_boris_mehr_1341188179.html [Corola-blog/BlogPost/345739_a_347068]
de pace, împăcare, iar florile se înclinau, splendoare, amanții din Bilbao se vor topi într-o culoare, Oceanul, noaptea, valsul toamnei, există flori care nu mor, poate-am iubit de multe ori, dar valsu-acesta mă condamnă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Elegii androide / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 548, Anul II, 01 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la

ELEGII ANDROIDE de BORIS MEHR în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elegii_androide_boris_mehr_1341188179.html [Corola-blog/BlogPost/345739_a_347068]
Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138

de rod. Suntem noi gata să primim din mâinile Semănătorului Suprem semințele care ne vor face capabili să devenim o grădină, la rândul nostru? Putem fi noi înșine semințe, sprijinite de propiul pământ, așa cum bine a spus Nichita Stănescu, în Elegia a 11-a, Intrare în muncile de primăvară. Astfel de semințe pot fi: de gând, de cuvânt, de faptă bună, de intenție, de milostivire și nu în ultimul rând, de iubire. Dacă pământul inimii noastre e pregătit să le primească

CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Trei_meditatii_pascale_cezarina_adame_cezarina_adamescu_1331804860.html [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786

cu „temă siderurgistă“, Târziu de vară, Sensul oțelului, spre a-și asigura „viza“ următoarei cărți. Volumului de debut i- au urmat: O viziune a sentimentelor (poeme, București, Editura pentru Literatură, 1964), Dreptul la timp (poeme, București, Editura Tineretului, 1965), 11 elegii (poeme, București, Editura Tineretului, 1966), Alfa (poeme, antologie de autor, 1957- 1967, cu „ineditele“ din ciclul «Obiecte cosmice» - București, Editura Tineretului, 1967), Roșu vertical (poeme, București, Editura Militară, 1967), Oul și sfera (poeme, București, Editura pentru Literatură, 1967), Laus Ptolemaei

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
resurecție “/ „modernism “, cuprinzând creațiile dintre anii 1957 și 1965, îndeosebi, volumele: Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp și Argotice; b) etapa cristalizării originalei „ontologii “a Limbii/Logosului, în volumele dintre anii 1966 și 1983, începând cu 11 elegii (1966), continuând cu Alfa (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), și încheind cu Noduri și semne (1982), cu cele 209 postume, publicate în 1984, în Nichita Stănescu - album memorial

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
ale cerului, cu privirea...» - SOrd, I, 144), al damnării sinelui și însinelui la „vederea “/autocunoașterea prin altul care nu este, ori Quadriga, Adolescenți pe mare, Îndoirea luminii etc. - Ultimul poem fiind de fapt «strigătul desfăcându-se în cometele» celor 11 elegii, din 1966. B) Etapa cristalizării originalei „ontologii “a limbii/Logosului. Ca și la Marin Sorescu, în creația lui Nichita Stănescu s-au reliefat „mai devreme “trăsăturile „noii estetici “antiproletcultiste; mai exact, s-a realizat saltul în neliniarul „lirosofic “ Al gândirii

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
a cartografiat “cea mai mare suprafață lirică raportată la cele cunoscute până în veacul său, s-a re (a) clamat o nouă demiurgologie, într-o topică sacralizând profanul, s-a instituit noul autohtonism etc. V. Treapta Omului-Fantă, sau zodia Fant-Omului: 11 elegii (1966). Volumul 11 elegii (Cina cea de taină), de Nichita Stănescu, publicat în anul 1966, reprezintă, după cum s-a mai observat, volumul în jurul căruia s-a dat marea bătălie a „noii estetici “. Conștient de misiunea „spargerii limitelor tragic-existențiale “ale ens-

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
mare suprafață lirică raportată la cele cunoscute până în veacul său, s-a re (a) clamat o nouă demiurgologie, într-o topică sacralizând profanul, s-a instituit noul autohtonism etc. V. Treapta Omului-Fantă, sau zodia Fant-Omului: 11 elegii (1966). Volumul 11 elegii (Cina cea de taină), de Nichita Stănescu, publicat în anul 1966, reprezintă, după cum s-a mai observat, volumul în jurul căruia s-a dat marea bătălie a „noii estetici “. Conștient de misiunea „spargerii limitelor tragic-existențiale “ale ens- ului, autorul „închină “prima

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
Cina cea de taină), de Nichita Stănescu, publicat în anul 1966, reprezintă, după cum s-a mai observat, volumul în jurul căruia s-a dat marea bătălie a „noii estetici “. Conștient de misiunea „spargerii limitelor tragic-existențiale “ale ens- ului, autorul „închină “prima elegie resurecțională, «lui Dedal, întemeietorul vestitului neam al dedalizilor», altfel spus, o dedică sublimelor eforturi întru ieșirea din labirint (fie el și labirintul totalitarismului), „prin cer “, însă românește, cu aripi confecționate din șindrilă, ca ale genialului constructor, Manole, ce n-a

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
ce n-a pregetat „să-și zidească “nici propria-i ființă. Dacă Luceafărul de Mihai Eminescu proiectează romantismul universal la apogeu, potrivit aprecierilor majorității criticilor/istoricilor literari, la fel se prezintă situația în cazul capodoperei lui N. Stănescu, volumul-simfonic, 11 elegii (1966), neasemuit diamant de suflet/gând. 11 elegii de Nichita Stănescu, prin profunzime, prin câmpurile de forță/energie lirico-semantică, prin orizonturile înrăzărite întru cunoașterea metaforică etc., se constituie și într-unul dintre primele veritabile sisteme poetice din perimetrul noii estetici

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
propria-i ființă. Dacă Luceafărul de Mihai Eminescu proiectează romantismul universal la apogeu, potrivit aprecierilor majorității criticilor/istoricilor literari, la fel se prezintă situația în cazul capodoperei lui N. Stănescu, volumul-simfonic, 11 elegii (1966), neasemuit diamant de suflet/gând. 11 elegii de Nichita Stănescu, prin profunzime, prin câmpurile de forță/energie lirico-semantică, prin orizonturile înrăzărite întru cunoașterea metaforică etc., se constituie și într-unul dintre primele veritabile sisteme poetice din perimetrul noii estetici dintre orizonturile anilor 1965 și 1970, până în prezent

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
prin câmpurile de forță/energie lirico-semantică, prin orizonturile înrăzărite întru cunoașterea metaforică etc., se constituie și într-unul dintre primele veritabile sisteme poetice din perimetrul noii estetici dintre orizonturile anilor 1965 și 1970, până în prezent, neîntrecut în monumentalitate. Inițial, 11 elegii (care sunt de fapt douăsprezece, Omul-Fantă „neintrând la numărătoare “, firește) «purta și titlul Cina cea de taină (unde fiecare elegie cuprinde un apostol; și antielegia juca rolul lui Iuda), deci pricinile de străfund ale acestei cărți - după cum mărturisește Nichita Stănescu

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
veritabile sisteme poetice din perimetrul noii estetici dintre orizonturile anilor 1965 și 1970, până în prezent, neîntrecut în monumentalitate. Inițial, 11 elegii (care sunt de fapt douăsprezece, Omul-Fantă „neintrând la numărătoare “, firește) «purta și titlul Cina cea de taină (unde fiecare elegie cuprinde un apostol; și antielegia juca rolul lui Iuda), deci pricinile de străfund ale acestei cărți - după cum mărturisește Nichita Stănescu - au o natură simplă și complexă totodată; simplă în sensul că este o carte a rupturii existențiale, chiar a eposului

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
cele mai valide sunt cele complexe pentru că ele provin dintr-o redimensionare a materialului fundamental uman, nu a trupului perisabil, ci a cuvântului imperisabil; contemplarea umanității prin cuvânt minimalizează fiziologia umană în favoarea gramaticii umane.» (SUnt, 102, sq.). Este în 11 elegii, așadar, poezia trăirilor întru priveliștea Ființei, lamura de Verb/Cuvânt „supraviețuind “cosmicei „găuri negre “, deoarece poetul s-a transformat în Cuvânt (doar „la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
deoarece poetul s-a transformat în Cuvânt (doar „la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul». Făcând o „radiografie “a lirismului stănescian dintre 1960 și 1980 (deci și la 11 elegii), Ștefan Augustin Doinaș sublinia că «setea de concret și viu, de mișcare infinit generatoare, a poetului se va satisface numai prin postularea și trăirea adecvată a increatului, cu tema esențială a lui Nichita Stănescu, aceea care pune, desfășoară și rezolvă

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
viu, de mișcare infinit generatoare, a poetului se va satisface numai prin postularea și trăirea adecvată a increatului, cu tema esențială a lui Nichita Stănescu, aceea care pune, desfășoară și rezolvă dialectica real-imaginar» (DL, 197). Tema increatului apare în 11 elegii «complex și obsesiv»; «descrierea increatului debutează mitologic, personificat», în Elegia întâi, închinată lui Dedal/dedalizilor-artiști; «ceea ce ni se oferă e doar o cascadă de atribute, care configurează un comportament mitic, care sunt nu numai o dată contradictorii, definind o realitate antinomică

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
numai prin postularea și trăirea adecvată a increatului, cu tema esențială a lui Nichita Stănescu, aceea care pune, desfășoară și rezolvă dialectica real-imaginar» (DL, 197). Tema increatului apare în 11 elegii «complex și obsesiv»; «descrierea increatului debutează mitologic, personificat», în Elegia întâi, închinată lui Dedal/dedalizilor-artiști; «ceea ce ni se oferă e doar o cascadă de atribute, care configurează un comportament mitic, care sunt nu numai o dată contradictorii, definind o realitate antinomică (El este înlăuntrul - desăvârșit, /și, /deși fără margini, e profund

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
contradictorii, definind o realitate antinomică (El este înlăuntrul - desăvârșit, /și, /deși fără margini, e profund/limitat. Dar de văzut nu se vede.); în fond increatul e potențialitate plină, deoarece - Ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări» (ibid.). În Elegia a doua, Getica, dedicată lui Vasile Pârvan, increatul se relevă la obârșiile mitologiilor/mitosofiilor, «sugerat - în spațiul nostru istoric - prin zona legendară a lumii thraco- getice» (ibid.). În A treia elegie, increatul pendulează între „contemplarea I “, a golirii de sine

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
demonică - el își sparge propriile-i determinări» (ibid.). În Elegia a doua, Getica, dedicată lui Vasile Pârvan, increatul se relevă la obârșiile mitologiilor/mitosofiilor, «sugerat - în spațiul nostru istoric - prin zona legendară a lumii thraco- getice» (ibid.). În A treia elegie, increatul pendulează între „contemplarea I “, a golirii de sine prin ochi, între criza de timp, cea a reificării (mă amestec cu obiectele până la sânge) până la „sferă de vid “(unde centru este eroul liric), și „contemplarea secundă “, a corpului cosmic, având

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]