314 matches
-
ca să-ș facă cu dânsa vreo îndreptare, acea scrisoare să nu să ție nici întru o seaamă, că de mare nevoe și de groaz o am făcut ...”336. O istorie complicată s-a țesut în jurul acestor testamente (în care jupâneasa Elina le arăta urmașilor cum să facă împărțirea „pe frați și pe nepoți”, strângându-se „cu mare înțelepciune toți la un loc de taină” și apelând la persoane de încredere - „oamenii casei noastre sau prietenii noștri” - ferite de atitudini părtinitoare 337
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toată firea, cu limba năsmintită, în mințile céle bune și-nțelepte, care le-au avut din tineréțe până la bătrânéțe”). Iorga le-a rezumat: „[...] așa-zisa diată din 1681, întărită în 1686, nu a fost auzită de nimeni ca viind din partea Elinei, ci a fost culeasă din șoaptele ei de Brâncoveanu ...”338. O văduvă își mărită fetele Despina Milița din neamul Brankovicilor a rămas văduvă în anul 1521. Neagoe Basarab murise, probabil de tuberculoză (lungoare), la 15 septembrie. După câteva luni de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îngropată acolo). * Când a plecat, în 1665, să învețe carte în străinătate, Constantin Cantacuzino, fiul marelui postelnic ucis în 1663, avea 25 de ani. Pornit din țară cu o „ocazie” oficială - „cap al familiei” era acum în „stara postelniceasa”, jupâneasa Elina -, un cortegiu bine securizat ducea la Adrianopol „poclonul haraciului”, tânărul Cantacuzino își vede de ale lui și începe „tare spudia cărții”, la Constantinopol cu chir Dionisie (care va muri, însă, peste un an și elevul va trece în ascultarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
privind incognoscibilitatea clipei expierii: „De vréme ce întâmplarea cea viitore iaste nevăzută și însăși îngerilor necunoscută pentru că numai la Dumnezeu toate sânt cunoscute...”. Vârsta înaintată, anii din ce în ce mai împovărători („mai vârtos ajungând anume la vreme de bătrânețe și de mare neputință” - Elina Cantacuzino, într-unul din testamentele ei), suferințele cauzate de maladii nevindecabile („căzând la multă boală și ajungând la slăbiciune”, scria, la 29 martie 1726, Maria, fiica lui Radu Greceanu) ori pericolele răspândite de vreo epidemie („fiind în slăbiciunea bătrânețelor” - Anca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
slăbiciune”, scria, la 29 martie 1726, Maria, fiica lui Radu Greceanu) ori pericolele răspândite de vreo epidemie („fiind în slăbiciunea bătrânețelor” - Anca din Budișteni, în 1646; „Văzând slăbiciunea bătrânețelor și această boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” - Safta Cantacuzino, nora Elinei) sau consecințele împrevizibile ale câte unei experiențe autoimpuse („purcesul sntului Ierusalim”, va zice popa Ștefan: „ajungând eu la vărsta bătrăneților, cugitat-am în inima mia cătră preabunul Dumnezeu ca să călătorescǔ cătră Ierusalim, să mă închin acolo sfântului loc unde au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ierusalim”, va zice popa Ștefan: „ajungând eu la vărsta bătrăneților, cugitat-am în inima mia cătră preabunul Dumnezeu ca să călătorescǔ cătră Ierusalim, să mă închin acolo sfântului loc unde au fost îngropat preacuratul trup al Sfinției Sale, să plângǔ mulțimea păcatelor mele” - Elina Cantacuzino 519) ori dictate de învolburările sociale 520, aceste femei singure - reprezentând, mai cu seamă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, elitele sociale - își pun pe hârtie ultimele dorințe, neuitând să medieze asupra sfârșitului ineluctabil (formulări laconice
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frumoasă, să-s pomenească, și moșă-său, și pă mene”; „să să dea cestoralalți nepoți, Stancăi, lu Ștefănică și Săfticăi, să ne pomenească și ei...”. Mereu pomenire.... Mureau și ele, aceste văduve „Ajungând eu la vârsta bătrânéților” „Marea neputință”, evocată de Elina Cantacuzino în testamentul ei din 1681, nu este doar un termen, retoric obligatoriu, al discursului testamentar. „Neputința” tindea a exprima o realitate legată (și) de numărul anilor, cuvântul însemnând atunci 533, cu precădere, „lipsă de putere fizică, de forță, de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau de bătrânețe”; prin extensie, neputința putea avea înțelesurile de „bătrânețe”, „boală” sau chiar „infirmitate”534. Era, prin urmare, acest cuvânt o concretizare - cea mai cuprinzătoare -, o convocare a extensiilor de neocalit ale acumulării anilor (formulările de început din testamentele Elinei Cantacuzino erau: „Ajungând acum la vréme de bătrânéțe și de mare neputință”, „Ajungând eu la vârsta da bătrânéților”; la fel în diata Saftei Cantacuzino: „Văzându slăbiciunea bătrânéților”), deși - chiar dacă se știe că speranța de viață a femeilor era pe atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
eu la vârsta da bătrânéților”; la fel în diata Saftei Cantacuzino: „Văzându slăbiciunea bătrânéților”), deși - chiar dacă se știe că speranța de viață a femeilor era pe atunci mult mai redusă - o ușoară „adiere” retorică nu-i poate fi refuzată. Căci Elina se născuse în 1611, în pribegie (Letopisețul Cantacuzinesc: „Atuncea Șărban vodă [Radu Șerban] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană botezând-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană botezând-o părintele Vlădica Crimca, numind-o Elina”535), iar testamentul din care am citat este din anul 1681. Elina avea deci 70 de ani. Va mai trăi șase ani și se va stinge în casa ei de pe Podul Cilibiului, la 2 martie 1687 - „După aceasta [pelerinajul la Locurile Sfinte, - n.m., D.H.M.] nu multă vréme trecând, când au fost leatul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i se lucreze piatra de mormânt de la Schitul Verbia; inscripția a rămas cu lacunele respective: (trad.) „A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâneasa Caplea marea... s-a scris în luna... în... zile, anul 7000”; mai târziu, Stoica Ludescu ne spune că Elina Cantacuzino își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei: „care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”) sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mărginesc” al neamului unde se afla mănăstirea a cărei primă zidire o înălțase, în veacul al XV-lea, Drăghici al lui Stoica (din această pricină mănăstirii i se mai zice și Drăghicești), om al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea necesitatea cortegiului funerar, care a parcurs două etape: întâia - după obligatoria slujbă „la casele jupânesei” de pe Podul Cilibiuului - prin târg și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mănăstirea a cărei primă zidire o înălțase, în veacul al XV-lea, Drăghici al lui Stoica (din această pricină mănăstirii i se mai zice și Drăghicești), om al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea necesitatea cortegiului funerar, care a parcurs două etape: întâia - după obligatoria slujbă „la casele jupânesei” de pe Podul Cilibiuului - prin târg și cu participanți de prin rang („Atunce Șărban
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1902, p. CXXXV. 328. Nicolae Iorga, loc. cit. 329. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 68. 330. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 108. 331. „Eu Ștefan ieromonahul, adeverez cu această carte a mea, că fericita Doamnă Elina Postelniceasa, fiind aproape de moarte și slabă de tot, m-a chemat pre mine de am scris o carte pentru niște sate, cum să le ia Măria Sa Vodă, adică din satele Domniei ei, care am scris eu cu mâna mea, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
suplinește pe Ion Bianu în postul de bibliotecar-arhivar al Bibliotecii Academiei Române, iar din 1884 până la sfârșitul vieții a lucrat ca translator și bibliotecar pe lângă Marele Stat-Major. D. s-a afirmat, mai ales în studiile de istorie, prin erudiția sa (cunoștea elina, latina, germana, franceza, italiana, maghiara), lucrările lui impunând prin documentare riguroasă și soliditate a argumentării. Îndeosebi Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria (1884), premiată de Academia Română și rămasă multă vreme cea mai valoroasă și mai aprofundată reconstituire a evenimentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
neagră, se transformă, ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
culturii antice. Principala lui realizare a fost publicarea a șaptesprezece volume de texte clasice, cunoscute sub numele de Biblioteca Literaturii Grecești. În privința limbii scrise contemporane, Korais credea că aceasta trebuie să fie cît mai apropiată posibil de gramatica și vocabularul elinei. El susținea și necesitatea eliminării cuvintelor italiene, slave și turcești, care deveniseră parte integrantă a vorbirii de zi cu zi în ultimele secole. Cu aceste convingeri în minte, Korais a elaborat o limbă literară artificială cunoscută sub numele de katharevousa
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Bratu Iulian Simona Halep a jucat joi seara ultimul meci din grupa de la Turneul Campioanelor. Deși obținuse calificarea în semifinală după victoriile cu Pavlyuchenkova și Cornet, românca a dat de pământ cu Elina Svitolina, scor 6-1, 6-1. În urma celor trei succese, Halep va termina grupa pe prima poziție, urmând să joace sâmbătă meciul din semifinale. Românca nu a pierdut nici un set în cele trei partide din grupă și va juca în semifinale cu
Simona Halep, a treia victorie la Turneul Campioanelor. Când joacă semifinala și ce adversară ar putea avea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74675_a_76000]
-
Kvitova, locul 4 WTA și cap de serie numărul 3, aflată pe partea de tablou a Simonei Halep, a fost învinsă în două seturi, scor 6-2, 7-6, în turul al doilea de la Cincinnati. Kvitova a fost eliminată de sportiva ucraineană Elina Svitolina, locul 36 WTA, după o oră și 40 de minute de joc. SIMONA HALEP, CINCINNATI. Simona Halep, cap de serie numărul 2, și Petra Kvitova, cap de serie numărul 3, s-ar fi putut întâlni în semifinale. Sportiva din
SIMONA HALEP, CINCINNATI. Simona Halep a scăpat de cel mai dificil adversar din drumul spre finala de la Cincinnati by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21590_a_22915]
-
optimile de finală de la US Open 2013. SIMONA HALEP, NEW HAVEN. Pentru un loc în finală, românca s-ar putea duela cu Caroline Wozniacki (locul 11 WTA). În cazul în care Wozniacki nu va ajunge în semifinale la New Haven, Elina Svitolina (locul 39 WTA) și Garbine Muguruza (locul 27 WTA) sunt alte două posibile adversare dificile de pe jumătatea de tablou a Simonei Halep. SIMONA HALEP, NEW HAVEN. Dacă jumătatea superioară este una puternică, partea inferioară a tabloului este una cu
SIMONA HALEP, NEW HAVEN: Adversarele româncei în cursa pentru trofeul câștigat în 2013 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21936_a_23261]
-
firmamentul vieții de concert, în acest ultim deceniu al secolului, personalități artistice pe cât de captivante pe atât de diferite cum sunt pianiștii Nelson Goerner, laureat al concursului de la Geneva, Mihaela Ursuleasa, laureată a concursului "Clara Haskil", tot din Elveția, mezzosoprana Elina Garanca, recent laureată a concursului de la Helsinki; am menționat doar distincțiile maxime ale acestor competiții. E drept, căile sunt deschise, dar drumul urmează a fi parcurs de fiecare în parte. Cu perseverență, cu inteligență, cu abilitate, cu multă muncă în
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
din urmă a trecut prin biblioteca lui Ucenescu, așa cum o reflectă pecetea lui. Antologia cuprinde cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nu există un perete etanș. Cei care au avut privilegiul de a urma cursurile de elită ținute de Petru Creția la Universitatea din București au putut remarca ,,partea de delir metafizic" a acestor cursuri, discursul lui Creția asupra formelor limbii eline devenind o ,,incursiune fascinantă în marile ipostaze ale ființei" (Gabriel Liiceanu), o introducere în ontologie. În filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
neagră, se transformă , ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
româncei a fost Alize Cornet, învinsă tot în două seturi, scor 6-4, 6-4. Halep a obținut astfel calificarea în semifinalele care se vor disputa sâmbătă, încă dinaintea ultimei confruntări din grupă. Românca va juca mâine ultimul meci din grupă, cu Elina Zvitolina (locul 39 WTA). Ucrainianca de 19 ani a înlocuit-o pe Maria Kirilenko, după ce aceasta a suferit o accidentare și s-a retras din competiție. Vezi și: Simona Halep a câștigat primul meci la Turneul Campioanelor
Simona Halep defilează la Turneul Campioanelor și ajunge în semifinale by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74678_a_76003]