314 matches
-
numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul Italiei, din Asia Mică și din Balcani. În plus, acest alfabet a devenit sursa principală pentru simbolurile uzuale folosite în științele moderne, în matematică și în fizică, îndeosebi. Greaca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Argument Într-un articol din ziarul Timpul din 28 iunie 1880, Eminescu pledează în favoarea studiului elinei și latinei în școlile românești pe temeiul utilității lor pentru societatea actuală. Valoarea formativă a culturii clasice i se pare indiscutabilă, căci ea are calitatea determinată de a crește, fiind în esență educativă. E drept, pentru a-și împlini menirea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în mai multe literaturi, fenomenul revenirii la izvoarele antice apare, sporadic, dar nu inconsistent, și în dramaturgia română. În general, scriitorii români care se inspiră în piesele lor din Antichitatea greco-romană își cunosc bine sursele. Unii dintre ei traduc din elină și latină, ca Victor Eftimiu, Dan Botta și Nicolae Ionel, alții au o cultură clasică solidă. Aluziile livrești, reluarea cadrului, a personajelor, a argumentelor și chiar a replicilor originale dovedesc, adesea, o lectură atentă a textelor vechi. O confruntare a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un alt oraș. Avea un nume latinesc, parcă... Starețul Otto se Întoarse gânditor către Eglord, care ședea pe o buturugă sorbindu-și vinul dintr-un pocal de argint. — După părerea mea, omul e nevinovat. Vine Într-ade văr din Răsărit, vorbește elina și e cu totul străin pe aici, pe deasupra și eretic. Cu treaba noastră nu are nimic de-a face. Vine din Colonia. Foarte bine, Încuviință Eglord. Să-l spânzurăm repede și să plecăm. Să sperăm că partea a doua ne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
culturii antice. Principala lui realizare a fost publicarea a șaptesprezece volume de texte clasice, cunoscute sub numele de Biblioteca Literaturii Grecești. În privința limbii scrise contemporane, Korais credea că aceasta trebuie să fie cît mai apropiată posibil de gramatica și vocabularul elinei. El susținea și necesitatea eliminării cuvintelor italiene, slave și turcești, care deveniseră parte integrantă a vorbirii de zi cu zi în ultimele secole. Cu aceste convingeri în minte, Korais a elaborat o limbă literară artificială cunoscută sub numele de katharevousa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și a Brezoianului, unde se născuse. A urmat școala de la Sfântul Sava cu profesori de care-și adu cea aminte cu venerație: Dumitrescu la franceză; Christu Negoescu la română; Sabba ștefănescu, director; Mișu Caloia nu la latină; Pandele Ionescu la elină; Ion Costescu la mu zică etc. Costică D. Beldie era atras de partea literară a lecțiilor și citea cu nesaț tomuri Întregi. A urmat apoi gimnaziul Gheorghe șincai, unde l a avut ca profesor de română pe celebrul G. Adamescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bibliotecă. Iese în relief, în același timp, rolul bibliotecii de a pune în circulație valori ale culturii și civilizației europene clasice și moderne. Astfel, în cadrul pregătirii lor temeinice pentru ore, profesorii și elevii au posibilitatea/sunt obligați să consulte în elină, latină, germană, franceză operele lui Homer, Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan, Platon, Xenofon, Epictet, Teocrit, Longos, Vergiliu, Lucrețiu, Cicero, Juvenal, Petroniu, Tacitus, Sallustius, Dante, Corneille, Molière, Shakespeare, Goethe, Schiller, Voltaire, Diderot, Kant, Hugo, Chateaubriand, Puțkin, Balzac, Gogol, Maupassant, Stendhal, Swift, Dickens
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
ud, inima are ritmul mării, iar un gînd ca acela rostit Într-o zi de Paul Valery, doua sînt primejdiile care amenință fără Încetare lumea, ordinea și dezordinea, mi se pare absurd. Puține afirmații pot fi mai antieline. Pentru că toată lumea elină se bazează pe ordine, pe succesul lui Tezeu În labirint. Și dacă o convingere Înseamnă ordine interioară, paradoxul lui Valery este nu numai absurd, ci și primejdios. Ordinea lăuntrică a lui Sisif este să privească vîrful muntelui plin de speranță
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
indo-europeană comparată. Cu coatele cârpite, profesorul avea o ținută mai mult modestă decât severă. Curând cursul deveni best seller studențesc. Nu era un simplu curs de lingvistică, ci o ilustrare a filozofiei limbii, cu exemple din limbile indo-europene, de la sanscrită, elină toharică sau vechea gotă, până la limbile moderne. Pe atunci Simenschy făcea parte din grupul privilegiat al celor cinci specialiști din lume în limba hitită (descifrată de cehul Hrózny). Totodată era singurul nostru specialist în sanscrită, latină și elină (pe care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îndemînarea omului. Proza nu poate de asemeni suferi comparația cu aceea a lui C. Negruzzi pe care o imită (Fisiologia provincialului în Iași), dar memorialistul are în Ilusii pierdute, unde povestește idila sa juvenilă cu Niceta, fata unui profesor de elină, care îi dăruise o acadea în chip de inimă, pagini de o grațioasă melancolie bonomă. Proza cea mai valoroasă e aceea mai veche din scrisorile către babacă și surori, contrafăcute la modul Dinicu Golescu, cu caligrafii orientale, spre a place
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăiau în mănăstirile lor de la Marea Moartă, tăiați împrejur și cei mai ,,chegoși” într-ale înțelepciunii, sectă iudaică în-temeiată chiar de Moșe!!! În poemul lui Homer, elinii erau locuitorii din nord ai Greciei, adică partea de sud a Tesaliei numită Elina și locuită de pelasgi sau mirmidoni, iar aheii locuiau Peloponezul și o parte din insulele învecinate. Acești mirmidoni sau ,,neam ales de Dumnezeu” este amintit de Zamolxe pe tăblița 3 ca duhuri protectoare ale cabi-rilor ce locuiau în insula Samos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și respectabil, foarte iubit de elevi. La franceză, domnul Tănăsescu, gras, rotund și roșu ca un rac. Era cu noscut că bea în toate zilele multă bere la berăria Grebert, mai târziu Osvald, în strada Câmpineanu. Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul vocalelor. Se știa însă că bea în toate serile vin roșu la „Pisica neagră“, în casa care înconjura biserica Zlătari. Anghel Dumitrescu 9, tânăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți candidații să scriem 37 o com po ziție literară asupra subiectului: Emoțiile unui candidat în ajunul examenului de bacalaureat. Trebuia să umplem o coală ministerială. V.A. Ureche ne-a supravegheat un timp, apoi a schimbat cu profesorul de elină Epaminonda Francudi. Venirea profesorului Francudi mi-a sugerat o idee. Până cu trei zile înainte de începerea examenelor știam că examinator de limba elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întreabă: — Cine e domnul Bacalbașa? Mă scol răscolit de emoție și de o secretă mulțumire, și răspund liniștit: — Eu, domnule profesor. — Bine, ședeți jos. anul 1876 293 37. În original: cetim. La examenul oral, deși lucru mare nu știam la elină, am răspuns minunat numai din cauza simpatiei ce mi-a arătat Francudi. Atât este de adevărat că atitudinea examinatorului intră pentru un mare procent în putința de a răspunde bine a candidatului. [politice] În urma trecerii ziarului Pressa în opozițiune contra cabinetului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
față de ea. Deosebirile dintre limbi ar oglindi diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile limbii respective, contactul lor cu lumea fiind mediat de o primă interpretare a realității prin limbă. Cazul elinei este elocvent: fraza greacă, cu valori sintactice exprimate prin desinențe, are drept nucleu subiectul flancat de atribute, ceea ce a putut determina gândirea greacă să caute substanța unică din care emană însușirile lucrurilor. Se supralicitează uneori factorul limbă, de pildă atunci când
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
atribute, ceea ce a putut determina gândirea greacă să caute substanța unică din care emană însușirile lucrurilor. Se supralicitează uneori factorul limbă, de pildă atunci când sunt diferențiate tipul european și cel oriental de filosofie sau când este socotită străină de spiritul elinei o filosofie depărtată de modelul clasic, precum stoicismul, care urmărește raportul dintre fenomene, iar nu pe acela dintre subiect și predicat. În general, autorul evită însă absolutizările, refuză determinismul simplist și declară tranșant că limba nu conține în mod virtual
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
lucrare, neterminată, studiază temele plotiniene de origine orientală (teoria creației prin contemplație, provenind de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii au intrat încă din perioada preclasică în contact cu egiptenii, persanii sau indienii, de la care au preluat cunoștințe practice de detaliu. Mai mult, el observă numeroase analogii, cum ar fi cele dintre epopeea
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
suplinește pe Ion Bianu în postul de bibliotecar-arhivar al Bibliotecii Academiei Române, iar din 1884 până la sfârșitul vieții a lucrat ca translator și bibliotecar pe lângă Marele Stat-Major. D. s-a afirmat, mai ales în studiile de istorie, prin erudiția sa (cunoștea elina, latina, germana, franceza, italiana, maghiara), lucrările lui impunând prin documentare riguroasă și soliditate a argumentării. Îndeosebi Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria (1884), premiată de Academia Română și rămasă multă vreme cea mai valoroasă și mai aprofundată reconstituire a evenimentelor
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta Otomană, lucrare păstrată doar în traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile de cult tipărite la Râmnic sub oblăduirea sa, începând din 1776, a contribuit la românizarea completă a serviciului
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Craiova, între 1811 și 1818 (era nepotul vornicului Iordache Oteteleșanu, cel care a avut un rol foarte important în evoluția școlilor din Craiova). A lucrat apoi la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si 1821 a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte și se înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
din dreapta sus fiind negru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Tabla de șah face referire la blazonul familiei regale de Hohenzollern. Ansamblul format din cruce și coroană semnifică blazonul doamnei Elina, soția lui Matei Basarab, care a deținut proprietăți în zonă, de unde și denumirea localității Balta Doamnei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
Sparanghel - 0,02*(p) - 0,05* 0,1*(p) 0,01* 0,01* 0,01* 0,02* 0,2*(p) ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────────── Cardoons - 0,02*(p) - 0,05* 0,1*(p) 0,01* 0,01* 0,01* 0,02* 0,2*(p) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ��elina - 0,02*(p) - 0,05* 0,1*(p) 0,01* 0,01* 0,01* 0,02* 0,2*(p) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fennel - 0,02*(p) - 0,05* 0,1*(p) 0,01* 0,01* 0,01* 0,02* 0,2*(p) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anghinare
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214861_a_216190]
-
nepreparate, congelate sau uscate ─────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (I) LEGUME RĂDACINOASE ȘI CU TUBERCULI ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��� Sfecla 0,05* 0,05* 0,02* 0,05* 0,05* 0,05* - 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Morcovi 1 0,05* 0,02* 0,05* 0,05* 0,05* - 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Manioc - - - - - - - - ────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ��elina 0,05* 0,05* 0,02* 0,05* 0,05* 0,05* - 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Hrean 0,05* 0,05* 0,02* 0,05* 0,05* 0,05* - 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Topinambur (Helianthus tuberosus) 0,05* 0,05* 0,02* 0,05
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214861_a_216190]
-
1932 în localitatea Capaclia, raionul Cantemir) și Ioana, născută la data de 6 mai 1961 în localitatea Capaclia, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ion Creangă nr. 23. (3.096/2006) 166. Hotineanu Elina, fiica lui Rusu Valeriu și Tamara (fiica lui Nour Mihail, născut la 6.07.1920 în localitatea Braniște, raionul Rîșcani), născută la data de 1 decembrie 1976 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
p) 0,01*(p) 0,02* 0,02* 0,05* 0,02* 0,05* ───────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frunze de pătrunjel 0,01* 0,05*(p) 0,01*(p) 0,01*(p) 0,02* 0,02* 0,05* 0,02* 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frunze de ��elina 0,01* 0,05*(p) 0,01*(p) 0,01*(p) 0,02* 0,02* 0,05* 0,02* 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Altele 0,01* 0,05*(p) 0,01*(p) 0,01*(p) 0,02* 0,02* 0,05* 0
ORDIN nr. 1/124 din 12 aprilie 2006 (*actualizat*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251903_a_253232]