341 matches
-
agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910, p.26]. Pariziana este femeia mondenă care caută să se deosebească prin felul său aparte de a fi. O caracterizează dorința de elitism și diferențiere. Pentru Parizienele distinse de la sfârșitul secolului este caracteristic un rafinament sofisticat. Dorința lor de excentricitate, căutarea stilului, eforturile permanente de a lăsa fără suflare audiență, se compară cu voință Prețioaselor de a se demarca de vulgaritatea cadrului ordinar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adidași,/ bancuri, băieții de pe Calea Victoriei,/ pește oceanic, Cântarea României,/ totul". (Totul) O autentică scriere în stil postmodern, în care biografismul își face loc pretutindeni și în care universul liric se remarcă printr-o încercare de recuperare a puterii limbajului cotidian. Elitismul modernist este înlocuit de populismul postmodern, în care cuvintele desemnează realități obișnuite, care, însă, redate fragmental sau fragmentarist conduc la instituirea de imagini reprezentative pentru spațiul comunist. Poemul poate fi interpretat oricum, atâta timp cât nu se îndepărtează de context: cu iz
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Marineasa, 1999. Pautrat, Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
56-66. 85 Ibidem, p. 56. 86Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 34, "Mai recent, teoreticienii postmodernismului tind să-l definească prin "esteticismul" său, înțeles ca modalitatea existentă de opoziție, față de dominanta rațiunii, un estetism care nu mai are, însă, nimic din elitismul modernist, și nici din puritatea formală clasică a aceluia, ci e expresia gustului societății de consum, absorbind "atâtea teme ale culturii de masă și valori dominante ale societății de consum". (Cf. F. Jameson, The Ideologies of Theory, Essays, Minneapolis, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
schemele de "comunicare". Ființa ar rămâne trestie" scrie Elvira Sorohan -, dar nu una gânditoare: sugestiv spus, merită să medităm pe seama formulei. Una dintre frumusețile Salonului literar mulți nu vor fi de acord cu această valorizare, știu... e opțiunea autoarei pentru elitism. Însuși titlul se explică în acest fel, aproape junimist: în templul literaturii intră cine vrea, rămâne cine poate, dar dreptul de comentariu îl primesc doar cei care se pricep, care-și probează inițierea, democratizarea excesivă a exegezei literare inclusiv, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a se transforma în pulbere? Eroii lui Houellebecq sunt doi frați vitregi, Michel și Bruno, de circa patruzeci de ani, abandonați în copilărie de o mamă plecată să-și desăvîrșească eliberarea sexuală în Statele Unite, crescuți de o bunică în spiritul elitismului republican și al străpungerilor libertare ale anilor '60. Primul dintre ei, biolog de vîrf, este convins că lumea a intrat într-o "apocalipsă uscată" tot luîndu-și drept adevăr idiosincrazia depresivă, și nutrește vise demiurgice despre mutația biologică; între timp, se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asupra universității de pretutindeni. Principalele fenomene care au afectat universitatea în America celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea au fost dezmembrarea structurii cercetării raționale, repetarea tot mai insistentă a unor imperative precum egalitatea, eliminarea rasismului, sexismul, elitismul, ideologizarea studenților cu doctrine de stânga, cum era Free Speech Movement (Mișcarea libertății de expresie), șovăielile profesorilor în a reacționa corespunzător la obrăzniciile studenților, mergând până la capitularea lor față de datoriile de educatori consecvenți. De aici, au urmat estomparea reflecțiilor despre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fost transferat din produsele pentru sexe, în viața de familie și în politică. Drogurile au devenit o constantă a vieții, fără ca autoritatea universitară cu autonomia ei să intervină. La dorințele studenților de a trăi după bunul plac se adăuga "un elitism ascuns", o ambiție de a conduce, chiar dacă aspiranții nu aveau resursele necesare, riscând să fie acuzați de "crima de a conduce". La această pornire, în felul ei firească, au apărut noile modele de conducători aleși dintre unii care promovau egalitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
University Press. Best, H., V. Cromwell, C. Hausmann și M. Rush. 2001. "The Transformation of Legislative Elites: The Cases of Britain and Germany since the 1860s". The Journal of Legislative Studies 7(3): 65-91. Busino, Giovanni. 1992. Elite(S) Et elitisme. Paris: Presses Universitaires de France Chiru, Mihail. 2010. "Selecția candidaților pentru Parlamentul României după schimbarea sistemului electoral" in Sergiu Gherghina. Ed. Cine decide? Iași: Editura Institutul European, 107-132. Coenen-Huther, Jacques. [2004] 2007. Sociologia elitelor. Iași: Editura Polirom. Crowther, William E.
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dreapta moderată și cea extremistă s-au întâlnit în următoarele coordonate ideologice: anticapitalism, tradiționalism, centralism, naționalism și etnicism (în diferite nuanțe). Le-au despărțit: democratismul, gradualismul și individualismul celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale: instituirea și apărarea identității naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se informeze despre aceste școli" (Chubb, J.E., Moe, T. M., 199241). În SUA, politicile legate de alegerea școlară au întâmpinat o opoziție puternică din partea democraților și a sindicatelor profesorilor, pornind de la avertismentele că sistemul de alegere școlară contribuie la elitism și la diferențe de clasă socială. Alegerile educaționale implică în final alegerea unui viitor în care șansele de reușită în viață depind fie de puterea privilegiului moștenit, fie de oportunitățile egale. Discuțiile actuale asupra reformelor alegerii parentale pun sub semnul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Children and Learners, 2004, încercând prin aceasta o abordare integrată a serviciilor publice destinate copiilor și tuturor celor ce studiază. În privința educației cuvintele cheie rămân "îmbunătățirea standardelor" și "excelența" "... trebuie să ne mișcăm înspre o educație comprehensivă, care să provoace elitismul și să ofere fiecăruia un drum mai bun. Evidența arată că asta ne ajută să îmbunătățim standardele. Caracteristica centrală a unui nou sistem înspre excelență trebuie să fie personalizarea adică sistemul să se adapteze la individ și nu invers. Acesta
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Affairs, vol. 56, nr. 1, 2003. Alain Bergounioux și Gérard Grunberg, L'utopie à l'épreuve: le socialisme européen au XXe siècle, Fallois, Paris, 1996. Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class, and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-120. Elizabeth Bomberg, Green Parties and Politics in the European Union, Routledge, Londra/New York, 1998. Elizabeth Bomberg, "The Europeanisation of Green Parties: Exploring the EU's Impact", în West European
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, p. 3. 5 Ibidem, p. 4. 6 Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-102. 7 Joseph Weiler, "Legitimacy and Democracy of Union Governence", în Geoffrey Edwards și Alfred Pijpers (ed.), The Politics of European Treaty reform. The Intergovernamental Conference and beyound, Pinter, Londra
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în afară de talent, au toate calitățile din lume. Unele popoare consideră că principala lor misiune e să-și urce valorile în avion. Adversarii noștri sunt pe malul prăpastiei. Noi suntem cu un pas înaintea lor. Cultura de masă este o utopie, elitismul o imprudență. Din eșecuri putem învăța foarte mult. E bine să descoperim însă și alte surse. Unor popoare le lipsesc resursele; altora elanul. Kant e demodat. Pentru că nu ne mai interesează nici legea morala din noi, nici cerul înstelat. Au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
colaboraționiști din regimul trecut, cum s-a spus. Ei, de fapt, n-au fost nici mulți și nici de primă mână. Explicația decadenței fără precedent a poeziei în ultimele decenii, practic a ieșirii ei de pe piață, constă în insuportabilul ei elitism din perioada modernă, în snobismul și disprețul.ei afișate, în poza poetului inspirat, care nu poate vorbi decât în enigme și abscondități. Poezia, până la urmă, are azi soarta profeților mincinoși, care promit totul și de la care oamenii nu se aleg
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în care venea acel articol: filozoful era în acea perioadă acuzat, ca și alte personalități ale lumii intelectuale, de antisemitism. Articolul nu se referea la acest lucru, dar, sprijinindu-se pe un vechi text al lui Walter Benjamin, echivala presupusul elitism și aderența la cultura înaltă a filozofului în cauză cu fascismul ca sistem de gândire. Nici pe departe nu intenționez să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
i-am admirat, o revenire a grobianismului, a mărginirii, a reducerii vieții culturale la jocuri de interese complet în afara singurului fapt care înnobilează arta: valoarea adevărată. Văd și o recrudescență a sexismului, în unele cazuri chiar a rasismului, a unui elitism fără elite, o reluare obsedantă și sterilă a unor problematici perimate de decenii. Nu e vorba aici de faptul că Fănuș Neagu sau Aurel Mihale sânt în continuare premiați de cele mai importante instituții culturale (în definitiv, cu-atît mai bine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fost el întemeiat de anticii greci. în presupoziții, în ceea ce nu este exprimat dar este determinant pentru o scriere literară. Gândirea postmodernă se străduiește să arate, de cî-teva decenii încoace, ce nu este în regulă cu arta înaltă: aroganța, autarhia, elitismul ei. închiderea în muzee, îndepărtarea de viața nemijlocită. într-un strălucitor eseu, Walter Benjamin arăta cum "aura" operei de artă se stinge în epoca în care ea poate fi reprodusă mecanic. Toate acestea sânt adevărate. Arta înaltă a meritat "afronturile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Dar nu sunt de acord, spunea, că unii membri ai redacției ar dovedi o atitudine de boemie. Mă privesc pe mine și mă uit în jurul meu și nu văd pe cineva în această sală care să fi manifestat boemie sau „elitism“, termen pe care nu-l înțeleg. Resping cu fermitate părerea asta și o accept numai în cazul în care prin ea se atrage atenția să nu se ajungă la o astfel de situație. Dar nu pot să închei înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Affairs, vol. 56, nr. 1, 2003. Alain Bergounioux și Gérard Grunberg, L'utopie à l'épreuve: le socialisme européen au XXe siècle, Fallois, Paris, 1996. Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class, and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-120. Elizabeth Bomberg, Green Parties and Politics in the European Union, Routledge, Londra/New York, 1998. Elizabeth Bomberg, "The Europeanisation of Green Parties: Exploring the EU's Impact", în West European
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, p. 3. 5 Ibidem, p. 4. 6 Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-102. 7 Joseph Weiler, "Legitimacy and Democracy of Union Governence", în Geoffrey Edwards și Alfred Pijpers (ed.), The Politics of European Treaty reform. The Intergovernamental Conference and beyound, Pinter, Londra
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
familiarizați su Sfintele Taine; mai era socialismul nostru utopic, care Însemna doar grija pentru aproape, nu ne interesa să schimbăm lumea, să Îmbunătățim viața unor necunoscuți, ci doar pe cea a omenilor din preajma noastră, a celor pe care-i tutuiam. Elitismul paznicului de plajă Leac nu era de natură morală, ci estetică, În rest se arăta filantrop și plin de solicitudine când venea vorba de copiii din grija lui Sorin. Sorin era de fapt și campionul socialismului nostru minimal, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
platformă suspendată în azurul libertății, sub cămașa de forță a formulelor utilitare, a înțelegerii unanime”. Și continuând: „Pierzania începe cu simptomul conștiinței nu a valorii în sine, ci a valorii raportate la numărul și înțelegerea turmei ș...ț”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca îl afirmă orgolios în această primă etapă a reflecției sale literare (ce se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” înscriși sub emblema conformismului burghez. Tot ce ține de proiectul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și stilistic. Aceasta e ținta idealului postmodernist. Alain Finkielkraut vorbea de provocarea unui metisaj generalizat 70. Era "noului antropocentrism", eliberată de revelația biblică, este era nomazilor, a tiers-mondiștilor. Există speranța unui neoluminism planetar 71, de astă dată, cu deconstrucția oricărui elitism, cu dispariția noțiunilor de adevăr și de minciună: "Noi trăim în era feelings: nu mai există nici adevăr, nici minciună, nici stereotip, nici noutate, nici frumusețe, nici urâțenie, ci doar o paletă infinită de plăceri, diferite și egale"72. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]