2,971 matches
-
trecut, sunt autorii Desperado. Viitorul Desperado nu mai este o extensie a prezentului, o promisiune că prezentul duce undeva precis. El devine distopie. Tradiția basmului (axată pe nevoia de a ști ce se întâmplă după) a murit. Paradoxal, cea mai elocventă ilustrare este romanul lui Lawrence Durrell Alexandria Quartet, care se autodistruge datorită faptului că prea multele încheieri (fețe ale viitorului) ucid curiozitatea lectorului pentru însăși ideea de ‘până la urmă' (în viitor). Captivanta Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
existențiale ca atare, aparent destructurată, aparent supusă unei improvizații iscate din blazare sau doar inocent jucăușă: "Așa, deci, scrisul ca osîndă. Și îl găsești astfel pe unul / vorbind despre / salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, / numai partea aceea nepreocupată de vreun sens se joacă / și rîde ca o copilă". Raportul poeziei cu realitatea e, la rîndu-i, grațios sofistic, lunecos, cu o turnură ludică ce însă nu exclude enigma, precum un joc de-a v-ați
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
a peisajului, șarmul indicibil al arhitecturii, cumințenia locuitorilor, toate dau o impresie, aproape vetustă, de pace și tihnă. Nu-i vorbă, la asta contribuie și temperamentul lusitan, aflat parcă la antipodul celui hispanic (o comparație între fado și flamenco e elocventă în acest sens). Cine își închipuie însă că s'ar putea refugia aici, spre a scăpa de amenințările Big Brother-ului globalist, se livrează benevol decepțiilor. Avui această revelație către finele anului trecut: conduceam o mașină pe autostrada spre Porto și
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
decît atunci cînd cazul e flagrant. De pildă, cazul lui Adrian Năstase: "Adrian Năstase este un Gargantua arghirofil. În loc să se îndoape cu mîncare, se îndoapă cu proprietăți. Situația este chiar jalnică, pentru că este un om inteligent, cultivat, cu talentul expresiei elocvente. Cunoscîndu-l de cîteva decenii, aș putea spune că e un personaj ce poate fi chiar plăcut în conversații. ș...ț Este un loialist iliescian, nu are neapărat ambiții de ideolog. Are ambiții de colecționar de artă, este un împătimit al
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
da pe sine, a fi mîncat și băut în vederea dobîndirii dreptului de intrare la Nunta împărătească, la Cina cerească, acolo unde aleșii se vor împărtăși din belșug, dar peste dar, din bucatele și băuturile Ierusalimului celui atotfrumos". Nu mai puțin elocvent ni se prezintă sfatul pe care N.Steinhardt îl dă unei credincioase bolnave venite la Rohia, în aparență exclusiv pragmatic, dezarmant de simplu, în fond tulburător de uman: " Draga mea, noi ne rugăm, să te rogi și tu, să mergi
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
rescriindu-le sau interpretîndu-le, conform unei stilistici personale. După cum forma poetică cea mai originală inventată de Alecsandri se găsește nu atît în ciclul Doine, cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează în rearanjarea folclorului românesc și universal, mai ales a celui de esență paremiologică. Atunci cînd plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Tudorel Urian Pare astăzi greu de imaginat faptul că poetul Ion Chichere a debutat editorial abia după căderea regimului comunist, în anul 1990, e drept, cu un volum al cărui titlu este mai mult decât elocvent, Poeme vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste (Editura Semenicul, Reșița). În memoria mea - probabil și a altora - el figurează ca un poet optzecist cât se poate de reprezentativ, perfect sincron cu întreaga evoluție a fenomenului. O explicație posibilă a
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
făcut Blaga, care-și amintește că ministrul l-a reținut (amical) la reședința lui câteva zile - și: " Într-o după-amiază m-a poftit la dânsul. Din vorbă în vorbă, mă trezii că Titulescu intrase într-un fel de expunere, foarte elocventă, asupra situației internaționale, care, după eșuarea conferinței de dezarmare, evolua spre zări nu tocmai îmbucurătoare. Nimeni nu-și da atât de bine seama de seriozitatea cotiturii istorice la care s-a ajuns în viața internațională, ca Titulescu". Într-un astfel
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
un loc izolat pe care nu i-l dispută nimeni: autor straniu, în sensul benefic al cuvîntului, o mare promisiune nerealizată, poate cel mai talentat și mai original prozator din primul nostru romantism. A apucat să ne lase doar cîteva elocvente mostre de proză bună, pentru ca după aceea să se retragă în tăcere. S-a vorbit despre "secretul lui Alecu Russo": nu vom ști niciodată de ce posesorul unui asemenea talent n-a perseverat în scris și de ce s-a mulțumit să
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Septembrie), al cărui profil estetic ar fi avut, cred, mai multă pregnanță și acuratețe dacă s-ar fi renunțat la Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră de Philip Glass. Calitățile Annei Țifu ar fi fost reliefate poate chiar mai elocvent dacă violonista s-ar fi rezumat la ”Tzigane” de Ravel. La rândul lor, partiturile de Enescu, Ravel, Stravinski s-ar fi armonizat între ele mult mai firesc. La fel de neinspirată mi s-a părut plasarea, în debutul concertului Filarmonicii Regale din
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
transformarea în Sonata nr.2 pentru clarinet și pian a aceluiași autor. Încă o dată Nemescu a fost maestrul unui ritual ce degajă aburii clasicismului arhitectural, atestat printre altele de comensurabilizarea până la o perfectă simetrie a structurilor formale, dovada cea mai elocventă fiind surmontarea dezechilibrului în ceea ce privește numărul secțiunilor (prima sonată având patru parți, iar cea de a doua numai trei) prin înserarea în final a unui fragment din Henry Purcell. Ansamblul "Aleph" ne-a dăruit un miscelaneu de duete (vioară-violoncel), cuprinzând opusuri
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
ursul polar”, „Zâna zăpezilor”, „Fetița cu chibrituri”, „Balaurul cu 7 capete”, „Pasărea albastră”, „Rândunica ostenită”, „Motanul încălțat”, „Regina neagră”, „Micul prinț”, alături de ansamblul de balet al Operei. Regia artistică aparține Marinei Emandi Tiron, care la premieră a mărturisit într-un elocvent „Cuvânt înainte”: „Spectacolul urmărește drumul inițiatic pe care copiii unei familii, ajutați de părinți, îl fac prin intermediul jocurilor și al personajelor din basme până la conștientizarea răspunderii pe care o vor avea, ca adulți, față de planeta pe care trăiesc. În
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
conturat romantismul tânărului violonist, ce a fost susținut cu discreție de Clementina Ristea-Ciucu. Sonata de Ysaÿe a fost în seara aceea cartea de vizită a lui Aron Cavassi, care a prezentat-o ca pe o serie de portete sonore expresive, elocvente, de mare sinceritate. Tumultoasa Fantezie “Carmen” i s-a potrivit cel mai bine, a avut vigoare, lascivitate, ironie, energie, exuberanță! Aron Cavassi a avut succes, a fost iubit, a dăruit! Succesul să-i fie dat și în această vară, când
În Salonul de muzică al Muzeului Național ”George Enescu” by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
și o mai așteptăm și în alte roluri. Escamillo a fost cântat de baritonul Ștefan Ignat, care ne-a demonstrat că a ajuns la maturitate, a căpătat aplomb și ușurință în cânt, aria din actul al II-lea fiind o elocventă realizare în acest sens. De altfel, baritonul ne-a demonstrat în ultima vreme că și-a câștigat personalitatea interpretativă pe care unui spectacol-eveniment. Cele două artiste, soprana Simona Neagu și mezzosoprana Sidonia Nica în Frasquita și Mercedes, prietenele lui Carmen
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
Nica în Frasquita și Mercedes, prietenele lui Carmen, au cântat frumos, formând un tandem onorabil din punct de vedere artistic. Liviu Indricău și Valentin Racoveanu, în Dancairo și Remendado, le-au secondat adecvat, cvintetul din actul al II-lea fiind elocvent. În Zuniga, basul Horia Sandu a dovedit calitățile sale reale de artist implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat Vlad Conta, un dirijor serios și un muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
și prefăcătorie, insinuare și nesinceritate, ură și invidie. A secondat-o în mod corespunzător bas-baritonul Valentin Vasiliu, al cărui timbru cu o culoare neagră se pretează foarte bine la greaua partitură. El stăpânește rolul și se angajează într-o interpretare elocventă, străduindu-se să-l ducă la capăt cu onestitate. Este un actor excelent, ceea ce îl ajută imens să-și perfecționeze continuu compoziția. În regele Henric l-am ascultat pe basul Horia Sandu, un interpret preocupat să fie permanent la o
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
îl adoptă în practica propriei creații. Despre sincronism I. Negoițescu nu suflă o vorbă în cele trei texte programatice pe care le-am citat și prin care se recomandă Cercul Literar de la Sibiu. Cred că este o omisiune semnificativă sau elocventă. În prefața la Un roman epistolar I. Negoițescu problematizează într-un mod definitoriu ceea ce am putea numi contradicțiile interne ale cerchismului, rezultând din lupta tinerilor scriitori cu ei înșiși pentru construcția personalității lor artistice. Estetismul nu era o invenție a
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
din cuprinsul viitorului volum al treilea, ci mai ales pentru că, în chip intenționat, autorul o deformează, convertind-o, indirect, într-o grilă de "interpretare" a romanului, prin retrospectivă. Așadar, cele două nuvele sunt concepute în replică. Începuturile și finalurile sunt elocvente în acest sens. Fiecare se închide cu evocarea unei crime și debutează cu o călătorie cu trenul. De altfel, fiecare nuvelă în parte este construită contrapunctic, adică prin opunerea a două forțe de configurație diferită, care evoluează un timp în
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
Pregnanța memoriei sale îl ajută pe inginer să se transforme în scriitor. Galeria imensă de portrete îl farmecă pînă astăzi pe cititorul lui Ghica. în cele mai realizate dintre ele, prozatorul reține vestimentația eroului, mereu potrivită cu figura lui, întotdeauna elocventă pentru poziția socială, pentru caracterul, ba chiar pentru starea lui de spirit. în prima scrisoare din 1879, unchiul scriitorului, recent-numitul domnitor Grigore Ghica, e trezit în mijlocul nopții și are un aer dezorientat (,Grigorie vodă Ghica era un om mărunțel, barba
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
comunicați din timp data sosirii și programul pe care doriți să-l aveți în timpul vizitei în țară." Unii informatori ai Securității, în declarațiile lor, nu se sfiesc să-și exprime părerile personale despre cei ce se aflau în preajma scriitorului. Deosebit de elocventă e nota "strict secretă" în care e prezentată secretara lui Eliade, Adriana Berger. Vizitatorul anonim al savantului din iarna anului 1984 sesizează rolul nefast al acestei persoane și lipsa ei de caracter. Iată ce înregistrează ofițerul din ceea ce i se
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
Căloiu Oana Pasionații rețelelor de socializare nu pot sta departe de mediul virtual nici în închisoare. Cel mai elocvent exemplu: Deși accesul la orice mijloc de comunicare este interzis în închisori, deținuții postează chiar sub ochii gardienilor. susține România TV. În pușcăriile din România, se utilizează intensiv Facebook-ul, ca fiind singurul mod prin care cei încarcerați păstrează legătura cu
Cum fentează deținuții legea by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80191_a_81516]
-
programul genetic din verbe a fost mișcat,/ trăim toamne, veri, primăveri că pe niște urme ale focului/ amestec de neguri și murmure." (pag. 85) Poezia lui Aurel Pântea nu reprezintă atât o supraviețuire într-un infern terestru, cât o etichetă elocventa lipită pe geamul unui terariu. Să nu ne lăsăm amăgiți de puzderia de maluri, clise, bolboroseli vulcanice, ape infecțioase și flăcări gazoase din Negru pe negru. Aleg, la întâmplare, un poem din secțiunea secundă, cea mai puternică în fond, a
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
Realului pe care poeta îl resimte acut și a cărui investigare și exorcizare, ca dramă intimă a eului, formează o mare parte din materia poemelor sale. Mărturia acestei stări de criză prelungite este pe cît de tranșantă, pe atît de elocventă: "Fusese obligată să trăiască / la limita existenței / și asta ani buni! / în cumplita tinerețe a visului / și a zidului gol. Mania secretă și boala îi dăduseră totuși ceva: / patima descrierii sinelui de jur împrejur și-n adînc." (Elegie) Definitorii pentru
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
să scrii săptămână de săptămână fix 3500 de semne, nu poți fi tot timpul inspirat și plin de idei. De aceea, unele dintre texte sunt pline de învățăminte sau foarte captivante (eșantioanele de mai sus sunt doar câteva exemple foarte elocvente), în vreme ce peste altele se poate sări fără nicio pagubă. Una peste alta, chiar dacă nu este chiar rețeta fericirii universale, cartea Adrianei Babeți, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, poate fi, cu siguranță, o lectură mai mult decât agreabilă pentru zilele de
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
al culorii timbrale, o veritabilă compoziție orchestrală, aspect conectat intim dinamicei stărilor de spirit ce animă momentele celei de a treia sonate în re major, spre exemplu. Apreciind tranșant, așa da și așa nu, mă opresc asupra a două evenimente elocvente pentru ceea ce se poate numi politică culturală bună, pe de-o parte, și deficitară, pe de alta. în mijloc de iunie, cu concursul Filarmonicii bucureștene, sub genericul "Freedom '89. Made in Poland", Ateneul Român a găzduit un concert integral de
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]