994 matches
-
ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896). A fost apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, Ion Bianu, Jan Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
în țară cu trei exemplare ale filmului, Timuș a plătit vamă ca pentru un film străin. Petițiile înaintate la Direcția Vămilor au rămas fără răspuns. Premiera a avut loc la 13 martie 1928, la cinematograful Capitol. Toate criticile au fost elogioase, mai ales că filmul a reușit să facă față superproducțiilor străine precum „Napoleon” al lui Abel Gance sau „Căderea Troiei”.
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
Garabet Ibrăileanu. Între 1906-1909 se află la Paris pentru pregătirea doctoratului. Obține titlul de doctor în litere cu o lucrare despre "Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire"; lucrare suplimentară: "Les voyageurs français en Grece au XIX-e sičcle" (1909), ambele prezentate elogios de criticul Emile Faguet. Colaborează la revista "Convorbiri literare" a lui Mihail Dragomirescu între anii 1907-1909 și publică primele două volume de "Critice" (I, 1909; II, 1910). În această perioadă publică monografiile "Gr. Alexandrescu" (1910), "C. Negruzzi" (1913), „Gh. Asachi
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
sau n-a fost. Revista face cunoscute cititorilor săi aprecierile presei franceze și reproduce fragmente din interviurile pe care dl. Corneliu Porumboiu, regizorul filmului, le-a dat mai multor ziare: "L'express", "Le Monde", "Le Figaro", "La Tribune". Aprecieri unanim elogioase, care nu fac decât să ne bucure pentru reușita tânărului regizor, dar și a cinematografiei românești. Din aceste relatări, pe care Suplimentul de cultură ni le face cunoscute, aflăm că dl. Porumboiu a făcut studii la Politehnică, dar că mergea
Erată... by George Radu () [Corola-journal/Memoirs/9755_a_11080]
-
prea blagiană. Și atunci am și început, ca să zic așa, să traduc așa cum aș fi vrut eu să fie tradus Goethe. I-am arătat, i-am trimis niște texte lui Negoițescu, lui Victor Iancu, altora, și care le-au primit elogios. Dar Negoițescu mi-a spus, zice: Stai liniștit, încă nu ești matur pentru a-l traduce pe Goethe." Și în felul ăsta au trecut ani și ani, până am ajuns la vârsta de cincizeci și ceva de ani, atunci Negoițescu
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
complimente amabile. I-a spus lui Brahms că prietenia lor trebuie să se sfârșească, deși nu era clar dacă Liszt se simțise sau nu ofensat. Joachim, însă, avea să devină unul dintre cei mai apropiați prieteni, iar Schumann, prin articole elogioase despre Brahms, a jucat un rol important în atragerea atenției publicului asupra compozițiilor tânărului. Lui Brahms i-a fost prezentată și soția lui Schumann, compozitoarea și pianista Clara, cu 14 ani mai în vârstă, față de care a avut o prietenie
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
-lea și începutul secolului al 20-lea. Inovațiile sale, manifeste în limba și structura narațiunii și în descrierea personajelor nu au fost acceptate cu ușurință de către cititori de ebraică din vremea sa. În timpul vieții a avut, totuși, parte de aprecieri elogioase din partea celor mai însemnați critici literari, ca de pildă David Fischman sau tânărul pe atunci Fischel Lachower. Publicul a început să-și dea seama de importanța contribuției sale literare doar după moartea sa și mai ales după publicarea, la 4
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
fi frumos să scrii în franțuzește fără să fi deschis o gramatică; o fi frumos să ai cu tine toată presa pariziană, de la necăjita L^Humanité a lui Jaures până la gravul Figaro și regalista Action Française, aceasta din urmă mai elogioasă decât oricare; dar mult mai frumos e să rămâi ceea ce te-ai născut." Volumul al treilea este axat îndeosebi pe colaborarea lui Panait Istrati la Cruciada românismului. într-o întâmpinare, din 28 februarie 1935, declara că a acceptat să scrie
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
mitingul aerian din 26 octombrie 1928 de la Băneasa, unde execută primul salt în țară. Nu a fost un salt obișnuit, participă la un salt simultan, alături de celebrii constructori de parașute, germanul Otto Heinecke și americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii. Smaranda Brăescu devine un simbol al parașutismului în România. Se adresează, cu insistență, autorităților române pentru a fi sprijinită la realizarea unui record mondial, să se lanseze cu parașuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
lui Balzac sunt spulberate, se întoarce în Franța unde, își expune în scris starea de spirit: “dezolat, blestemând tot, afurisind femeia”. Spre liniștea lui sufletească, la 12 noiembrie primește o scrisoare din Ucraina, semnată L’Étranger (Străina), plină de cuvinte elogioase ce-l consolează de eșecul suferit cu marchiza de Castries. Primul succes al lui Balzac “Les Chouans” 1829, inițial publicat sub numele de “Le Dernier Chouan”) a fost urmat de “La Peau de chagrin” (1831). În următorii 20 de ani
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
Eminescu), unde a activat până la începutul Primului Război Mondial (1914). 1907 Se căsătorește cu "Irina Madzsar", cu care va avea trei băieți ("Aurel", "Augustin" și "Sabin"). Participă la "Salonul din Budapesta", la care participă apoi în fiecare an. Debutul său este remarcat elogios de presă. 1908 Publică broșura " Despre situația artistică și de artizanat a orașului nostru" (Satu Mare, n.a.). 1908-1909 Organizează la Satu Mare un curs de artă plastică pentru copiii talentați. 1911-1913 Primește din partea "Ministerului Cultelor" o bursă de studii la Paris, unde
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
un ton persiflant, glumeț, dând gag-ului ce este al gag-ului și plonjând, el însuși, în atmosfera degajată a filmului ca personaj «retras în enigmistică»". Vorbind despre "Eu, tu și... Ovidiu", criticul de teatru Natalia Stancu a avut cuvinte elogioase la adresa lui: "„Filmul făcut cu experiența și talentul lui Geo Saizescu are o plăcută cursivitate, umor, pe alocuri, și un fin contrapunct ironic și, mai ales la început, nerv și inventivitate, gaguri inspirate. Și mai există o calitate: un mai rar
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
-a despre căutarea adevăratei identități într-o realitate înșelătoare și chiar ostilă, în esență o meditație pe tema naturii umane, a fost bine primit de critica literară, iar autori ca Romul Munteanu, Roxana Sorescu sau Anton Cosma au publicat cronici elogioase. Volumele de proză scurtă (nuvele și povestiri) "Două părți cal și una vizitiu" (1990), "Geografie cu îngeri" (1997), "Jocuri și zile" (2000) și "Muritorii de rând" (2003) tratează teme similare, căutând semnificațiile simbolice ale existenței umane. Mariana Ionescu a mai
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Foaia Societății pentru cultura poporului român" pentru ca ulterior să contribuie la revista "Transacțiuni literare", pe care prietenul său Dimitrie Aug. Laurian a început să o publice începând din 1872. Prima sa lucrare critică, publicată în "Tranzacțiuni literare" este o recenzie elogioasă a piesei "Constantin Brâncoveanu", o dramă istorică scrisă în limba română de poetul belgian Antonin Roques, profesor de franceză la București. A. Roques era pasionat de cultura română și tradusese în limba franceză unele poezii ale lui Vasile Alecsandri. Criteriul
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Admirația și recunoștința sa față de Napoleon Bonaparte, pentru a că a restabilitpot fi văzute în câteva din discursurile sale din epocă, între care este cel pronunțat la "24 floreal din anul X" în fața consulilor, în calitate de deputat al Corpului legislativ, discurs elogios pentru primul consul, precum și cel din 13 ianuarie 1805 ("24 nivôse, an 13"), de această dată în fața lui Napoleon Bonaparte, devenit între timp împărat al francezilor, cu "Jean-Pierre Louis de Fontanes", președinte al Corpului legislativ în exercițiu, în timpul inaugurării unei
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
de a transmite celorlalți o tehnică de lucru, de a le insufla consecvență artistică. Dirijorul este un profesor. Rolul lui este de a comunica învățături. Cînd George Enescu ia bagheta, ai certitudinea că te afli în fața unui magistru.” În cronica elogioasă, în care contrasta viguroasa măiestrie a lui Enescu cu orchestra „inegală, ezitantă” care era Filarmonica la acel moment, Sebastian descria complementaritatea dintre artă și iscusință tehnică la dirijor, scriind: „Enescu este un tulburător poet al baghetei și un desăvîrșit tehnician
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
a făcut-o severă disciplină ce v-ați asumat pentru a duce la capat aventură unei lucrări de asemenea proporții, competența, erudiția, inteligență și stilul înalt în care expuneți istoria fenomenului literar. Despre aceste aspecte vor vorbi, desigur, și desigur elogios, oamenii de specialitate, criticii, profesorii catedrelor universitare, istoria culturii. Plasându-mă cu totul în afara dezbaterii științifice, voi încerca să vă împărtășesc sentimentul pe care l-am trăit că cititor, căci nu consult cartea ci o citesc, si anume, sentimentul de
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
a fost Filelfo care la introdus în guvern și literatură. Alți cardinali ai familiei au fost Guido Santa Fiora (1534), Alessandro Sforza (1565), Francesco Sforza (1583) și Federico Sforza (1645). La vârsta de 10 ani el a fost numit stareț elogios de Chiaravalle. În timp ce era încă un adolescent lui Ascanio i s-a fost promis pălăria roșie de către Guillaume d'Estouteville, care a vrut să câștige sprijin de la Galeazzo Maria Sforza pentru candidatura sa pentru tronul papal în 1471. Tiara a
Ascanio Sforza () [Corola-website/Science/330357_a_331686]
-
noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească". Despre nuvela "Copilăria lui Herbert", apărută în "Gazeta literară", nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu al romanului " În absența stăpânilor", Nichita Stănescu va scrie elogios. Interviuri
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
lui Vladimir Tismăneanu: “Gabriel Liiceanu, dând un exemplu de lucru pe care îl consideră strigător la cer, a afirmat că i se pare revoltător că un om că Vladimir Tismăneanu, care în anii 70 ridică în slavi comunismul și scria elogios despre Ceaușescu, să fie tocmai persoană care conduce astăzi comisia însărcinată cu investigarea crimelor comunismului.” Despre Tismăneanu, Tom Gallagher observa că: “Tismăneanu s-a întors din exil mult mai puțin marcat de valorile civice americane - aspect datorat, probabil, lumii academice
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
a culminat pe 18 ianuarie 1953, cu un articol de fond din ziarul Scînteia intitulat „ Pentru lichidarea deformărilor antiștiințifice în domeniul pedagogiei” Imediat după apariția articolului, Centrul de Igienă Mintală a fost vizitat de o delegație oficială; și în ciuda aprecierii elogioase date de prof. dr. Vlad Voiculescu, Florica Bagdasar a fost „eliberată” din funcția de director și nevoită să predea pe loc dosarele și cheile Institutului. Șocul a fost atât de mare încât s-a îmbolnăvit grav, a fost internată multă
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
arte plastice a Școlii de muzică din Tulcea. Expune constant la saloanele de artă și deschide numeroase expoziții personale, în România și peste granițe. Critici renumiți, precum Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Andrei Pleșu, Radu Ionescu, Cornel Radu Constantinescu îi comentează elogios aparițiile pe simeze. Leagă prietenie trainică cu Corneliu Baba, după cum ne mărturisesc astăzi fotografiile din atelier. Pe str. 24 Ianuarie din Tulcea se află casa și atelierul artistului. Fiul său, Ștefan Găvenea, este unul dintre ce mai cunoscuți artiști plastici
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
sa funcție ministerială, aceea de ministru la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, în guvernul Lascăr Catargiu. Titu Maiorescu, deși manifestase rezerve serioase, atât față de trecutul liberal cât și față de acțiunile ulterioare în cadrul Partidului Conservator ale lui Take Ionescu, are cuvinte elogioase despre activitatea sa pe timpul acestui mandat. "„Tânărul ministru se distinge printr-o rară aptitudine de asimilare și ajunge curând să stăpânească resortul ce i se încredințase. [...] Astfel domnul Take Ionescu a fost mai mult o notă interesantă decât una discordantă
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
din traduceri (din limbile engleză și germană-Kleist, Mann etc.). Continuă să își ajute apropiații și câțiva tineri discipoli, fie financiar, fie prin scris. Se stinge în noaptea de 3 spre 4 iunie 1961. In diferite ocazii, Alexandru Paleologu a scris elogios depre Alice Voinescu, socotind-o cea mai mare oratoare pe care a ascultat-o. Opera și activitatea i-au fost reapreciate postum. La începutul anului 1983, criticul și comparatistul Dan Grigorescu se ocupă de republicarea și îngrijrea unor volume de
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]