1,037 matches
-
mi-am luat din Elveția! În sufrageria lui Jean e un pat mare. Pe pat, sarsanaua aia de câțiva metri cubi încă nedesfăcută. Iete, face Jean și deznoadă papornița așa cum ai decoji o portocală. Iete, bă, le-am luat la elvețienii ăia toate talăngile de la gâtu’ vacilor. Și au și-un lanț de inox de moare lumea. Le-am tras-o, pare a zice Jean. I-am pus la punct, timp în care scoate cele 30-40 de talăngi zicând c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
unei copile de "țigan" de către o familie austriacă, deportarea și sfârșitul tragic al fetei la Auschwitz). Herbert Uerlings în Zur Repräsentation von "Zigeunern" in der Schweiz seit dem 19. Jahrhundert, ca și Anna-Lena Sälzer comentează imaginea "țiganului" în operele scriitorilor elvețieni Gottfried Keller, Carl Durheim și Mariella Mehr; în timp ce extrem de interesanta analiză a Iuliei-Karin Patrut ("Zigeuner", Juden und die Kunst. Zu einem Ausgrenzungsdiskurs bei Richard Wagner, Franz Liszt und Houston Stuart Chamberlain) abordează durerosul capitol al discriminării - practicată, spre rușinea breslei
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
cum mi s-a întâmplat o dată în Venezuela. Trecutul nu ți-l poți schimba, cum nu-ți poți schimba numele; oricâte pașapoarte am avut, cu nume pe care nici măcar nu mi le mai amintesc, toți mi-au spus întotdeauna Ruedi Elvețianul: oriunde aș fi mers, și oricum m-aș fi prezentat, se găsea întotdeauna cineva care știa cine eram și ce făcusem, chiar dacă aspectul meu s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
căruia Îi plăcea să umble mai mult pe jos, deși avea un Renault Chamade albastru cu inițiala CH plus o cruce albă, pe fond roșu. Noul cooperant era domnul Amedeo Longo din Torino. Italianul Îi plăcea ca bărbat, dar cu elvețianul se Înțelegea mai bine căci și ea știa franceza ca tot omul. Mă rog, cât se poate Învăța la școală, fără să te pasioneze În mod special. Oricum, doar pentru limbă nu s-ar culca cu el. Avusese cândva, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nedorite dar dinainte asumate. E o tuse astmatiformă, domnule Gheretă, tranșă Petru. La fel tușea și bunicul meu. Tot ce se poate, domnule Șendrean. La munte, cu un râs ca ăsta poți provoca avalanșe, În Elveția, de pildă. Noroc că elvețienii nu râd ca noi. Demult ar fi fost Îngropați de vii. Îmi permiteți să dau un telefon acasă? Vorbesc puțin. Telefonul era la Îndemână pe o măsuță din lemn de stejar. Alături un taburet din aceeași esență! Gheretă formă numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o republică își are armatele ei proprii, cu mult mai greu ajunge să se supună unui tiran ieșit dintre cetățenii ei, decît o republică nevoită să folosească armatele străine. Roma și Sparta au fost multe secole state înarmate și libere. Elvețienii au armată foarte bună și sînt oameni liberi, în ce privește armatele mercenare din antichitate, avem exemplul cartaginezilor care, după ce au sfîrșit primul război cu romanii, au fost pe punctul de a fi doborîți de soldații lor mercenari, deși aveau drept comandanți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care pînă în vremurile noastre au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiei lor a fost acela că Italia s-a văzut în toată lungimea ei cotropită de Carol, prădată de Ludovic, supusă cu forța de Ferrando și batjocorită de elvețieni. Căpitanii de mercenari au organizat în așa fel armatele, încît au redus, în primul rînd, rolul infanteriei, pentru a-și asigura lor înșiși toată gloria victoriilor. Au procedat în felul acesta deoarece, neavînd un stat al lor și trăind doar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mîna unui străin. Dar norocul lui a fost că s-a ivit o a treia împrejurare care a făcut ca el să nu culeagă roadele hotărîrii greșite pe care o luase. În adevăr, soldații lui fiind învinși la Ravenna, iar elvețienii răsculîndu-se și alungîndu-i pe învingători, contrar oricărei așteptări și a lui și a celorlalți, el nu a mai rămas prizonierul dușmanilor, întrucît aceștia fuseseră puși pe fugă, și nici al trupelor pe care le primise în ajutor, deoarece învinsese cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
necesar să-ți alcătuiești propriile tale armate și a organizat în regatul lui armata cavaleriei și aceea a infanteriei. Pe urmă, fiul său Ludovic, a desființat-o pe aceea a pedestrașilor și a început să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei la rîndul lor, este, după cum se vede din cele ce se întîmplă astăzi, cauza primejdiilor prin care trece acest regat. Căci dînd elvețienilor prilejul de a se acoperi de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei la rîndul lor, este, după cum se vede din cele ce se întîmplă astăzi, cauza primejdiilor prin care trece acest regat. Căci dînd elvețienilor prilejul de a se acoperi de glorie, el și-a înjosit și și-a micșorat propriile lui armate, pentru că a desființat cu totul infanteria, iar cavaleria a pus-o sub dependența armatelor altuia; în adevăr, fiind obișnuită să lupte împreună cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prilejul de a se acoperi de glorie, el și-a înjosit și și-a micșorat propriile lui armate, pentru că a desființat cu totul infanteria, iar cavaleria a pus-o sub dependența armatelor altuia; în adevăr, fiind obișnuită să lupte împreună cu elvețienii, ea are impresia că nu poate să învingă fără aceștia. Iată de ce armatele franceze nu sînt destul de numeroase pentru ca să lupte contra elvețienilor, iar cînd este vorba să lupte împotriva altora, nici nu încearcă fără elvețieni. Astfel, armatele Franței sînt amestecate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
totul infanteria, iar cavaleria a pus-o sub dependența armatelor altuia; în adevăr, fiind obișnuită să lupte împreună cu elvețienii, ea are impresia că nu poate să învingă fără aceștia. Iată de ce armatele franceze nu sînt destul de numeroase pentru ca să lupte contra elvețienilor, iar cînd este vorba să lupte împotriva altora, nici nu încearcă fără elvețieni. Astfel, armatele Franței sînt amestecate, fiind în parte mercenare și în parte formate din oamenii acestei țări, iar toate laolaltă aceste armate sînt mult mai bune decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fiind obișnuită să lupte împreună cu elvețienii, ea are impresia că nu poate să învingă fără aceștia. Iată de ce armatele franceze nu sînt destul de numeroase pentru ca să lupte contra elvețienilor, iar cînd este vorba să lupte împotriva altora, nici nu încearcă fără elvețieni. Astfel, armatele Franței sînt amestecate, fiind în parte mercenare și în parte formate din oamenii acestei țări, iar toate laolaltă aceste armate sînt mult mai bune decît acelea simple, fie ele auxiliare, fie mercenare, dar cu mult inferioare armatelor proprii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cea spaniolă sînt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încît o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar să fie sigură că îi va înfrînge. Spaniolii nu izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență că spaniolii nu pot înfrunta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență că spaniolii nu pot înfrunta cavaleria franceză, iar elvețienii sînt nimiciți de infanteria spaniolă. Și cu toate că lucrul acesta nu s-a dovedit încă în întregime prin faptă, bătălia de la Ravenna a fost totuși un exemplu în mic a ceea ce s-ar putea întîmpla; căci aici infanteria spaniolă s-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
despre "erou" și despre autorul care-l celebrează. Nu există vreo crimă pe care Cezar Borgia să n-o fi comis; a ordonat asasinarea propriului frate, rival în glorie și dragoste, aproape sub privirile surorii lor. I-a masacrat pe elvețienii Papei, din răzbunare pentru cei cîțiva elvețieni care-i aduseseră o ofensă mamei sale. I-a ruinat pe cardinali și pe oamenii bogați pentru a-și satisface cupiditatea. A smuls Romagna ducelui de Urbino, care o stăpînea, și puse să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
celebrează. Nu există vreo crimă pe care Cezar Borgia să n-o fi comis; a ordonat asasinarea propriului frate, rival în glorie și dragoste, aproape sub privirile surorii lor. I-a masacrat pe elvețienii Papei, din răzbunare pentru cei cîțiva elvețieni care-i aduseseră o ofensă mamei sale. I-a ruinat pe cardinali și pe oamenii bogați pentru a-și satisface cupiditatea. A smuls Romagna ducelui de Urbino, care o stăpînea, și puse să fie omorît temutul Dorco, ajutorul lui. I-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Este drept că auxiliarii îi incomodează uneori pe principi; dar mă întreb dacă nu se incomodează bucuros unii pe alții, cînd este vorba de orașe și provincii cîștigate! A propos de acești auxiliari, Machiavelli caută să-și verse veninul pe elvețienii care sînt în serviciul Franței. Trebuie să spun un cuvînt și dcspre aceste brave trupe; căci este neîndoielnic că francezii au cîștigat multe bătălii cu ajutorul lor, că ei au adus servicii însemnate acestui imperiu, și că dacă Franța i-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în serviciul Franței. Trebuie să spun un cuvînt și dcspre aceste brave trupe; căci este neîndoielnic că francezii au cîștigat multe bătălii cu ajutorul lor, că ei au adus servicii însemnate acestui imperiu, și că dacă Franța i-ar concedia pe elvețienii și pe nemții care fac parte din infanteria ei, ar fi mult mai puțin redutabilă decît este astăzi. Acestea despre erorile de judecată; să le vedem acum pe cele de morală. Relele exemple pe care Machiavelli le propune principilor sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și contrariul. Credincioși de proveniență diversă dau etichete defăimătoare necredincioșilor sau credincioșilor de credință diversă, ateilor, scepticilor sau celor în dubiu, și chiar în acest caz atitudinea este reciprocă, pentru a nu mai aminti binecunoscutele generalizări de natură politică: germanii, elvețienii, americanii. Experiența m-a învățat în schimb că este valabil exact opusul: în toate națiunile, religiile și culturile am întâlnit bărbați și femei în care să mă încred și cu care întotdeauna am putut lucra pe baza unui raport de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
panorama ce se deschide pe numeroasele vârfuri alpine înzăpezite și iluminate de soare. "Oh, ochilor, beți ceea ce genele surprind din belșugul aurit al lumii!" Nu sunt cu siguranță unicul căruia îi vine în minte acest vers din Abendlied -ul poetului elvețian Gottfried Keller. Am simțit aceeași emoție când, pentru prima dată, mă scufundasem cu aparatul de respirat cu oxigen sub apă, în fața insulei Île des Pins din Pacific, pentru o lungă plimbare pe fundul mării, înconjurat de o lumină verde albastră
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de vedere etic precum avortul, cercetările pe celule stem sau eutanasierea ar trebui orientate spre soluții practic și umane: fără răspunsuri izvorâte dintr-un fanatism religios, dar sigure din punct de vedere științific și rezultate în urma reflexiilor filozofico-teologice. Ca un elvețian democratic convins îmi displăcea și îmi displace și acum că se face referire totdeauna la Dumnezeu pentru a se împotrivi democrației moderne. Este adevărat că în zilele noastre nu mai poate fi concepută o tutelă politică și religios-confesională de către Biserici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi marcat jubileul, ar urma să apară 'încă cel puțin patru sau cinci Dada', explică unul dintre autorii proiectului 'Gugusdada', Johannes M. Hedinger. Se dorește ca printre aceștia să fie și copii din Africa și Asia. Primul Dada a devenit elvețianul Dada Kim Osarimen Izvebige, născut în 2004, informează Agerpres. Peste cinci ani, autorii proiectului intenționează să convoace toți copiii Dada la Zurich, unde a fost înființat dadaismul /primele acțiuni ale mișcării au avut loc în clubul Cabaret Voltaire, redeschis recent
Dada, numele copiilor care vor marca jubileul de 100 de ani de la apariţia dadaismului () [Corola-journal/Journalistic/70163_a_71488]
-
despre însușirea miraculoasă a limbilor, ea l-a dus și la formularea unor aprecieri despre caracterul diferitelor popoare, la diagnosticarea surprinzător de exactă a calităților și defectelor specifice lor. Vorbind cu superioritate și suficiență despre germani, italieni, ruși, spanioli, englezi, elvețieni etc., Codru Drăgușanu nu mai are complexele țăranului de la Dunăre, ci atitudinea unui european evoluat. Pe francezi și pe englezi, popoarele cele mai mult admirate, el îi vede preluînd calitățile grecilor și ale romanilor din Antichitate; pe italieni îi prețuiește
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
DE FOTBAL 2014. Starul Barcelonei a pătruns până în marginea careului și i-a pasat în dreapta lui DI MARIA, care a șutat cu interiorul la colțul lung, fără speranțe pentru Benaglio. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Au urmat minute extrem de spectaculoase. Elvețienii nu au cedat și au ratat o ocazie monumentală în minutul 122, când Blerim Dzemaili a lovit bara cu o lovitură de cap. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Portarul elvețian a urcat în careu la ultimele faze, iar DI MARIA
CM 2014: ARGENTINA-ELVEȚIA 1-0. Di Maria califică ARGENTINA în sferturi cu un gol marcat în minutul 118 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73811_a_75136]