260 matches
-
Cele mai substanțiale revizii de hermeneutică istorică survenite în această a doua generație de manuale de istorie vizează ideea de unitate. După Unirea din 1859, istoriile separate ale celor trei principate sunt supuse unui proces de unificare, din confluența lor emergând istoria României. Trecuturile particulare ale celor trei ținuturi (Țara Românească, Moldova, respectiv Transilvania) sunt radical reinterpretate într-o cheie comună. Procesul poate fi numit "unificare retroactivă", cele trei principate fiind acum considerate a fi făcut parte dintotdeauna din aceeași matrice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1982), Cultura relațiilor interpersonale, București, Editura Politică. Abstract Whether because we can always learn new things about them, either because there will always be processes / events / new dimensions (which have not been hitherto studied) when society transforms and new dilemmas emerge, or because there is always the possibility of degradation, ugliness, compromise, forgery or, conversely, that of their consolidation, beautification, amplification, interpersonal relations is and will remain an open, challenging, rich and crucial research issue. In a society focused on speed
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este și punctul de Întâlnire Între economia organizațiilor și teoriile sociologice ale organizațiilor. Prima urmărește, mai degrabă instrumentalist, modalitățile de eficientizare a organizațiilor, În timp ce a doua este interesată mai degrabă de modalitățile de realizare a ordinii, de culturile dominante ce emerg Într-un proces de exercitare a puterii. Teoria costurilor tranzacționale apropie foarte mult cele două problematici, deși abordările economice și sociologice rămân oarecum distincte. Vom vedea În continuare care este specificul și care sunt problemele asociate acestei abordări. 2. Schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lui Coase. Costurile totale includ astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru a economisi costurile tranzacționale, dar ele nu sunt decât suprastructura sistemului de legi care determină raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale. Cu alte cuvinte, sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe acesta cu interpretul care joacă Într-unul din scenariile social asumate. Cooperarea devine astfel o piesă pusă În scenă prin intermediul concepțiilor dominante ale societății. Suntem pe drumul tranziției dinspre paradigma economică clasică spre teoriile sociologice ale capitalului social: cooperarea emerge din norme sociale și rețele. Acest drum traversează inevitabil funcționalismul economic (Williamson - teoria costurilor tranzacționale) având oglindiri perfecte În cel sociologic (Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În Înfăptuirea acțiunii sociale. Capitalul social este o resursă a actorilor ce poate fi accesată doar În cazul schimburilor implicate În relații stabile, În cadrul rețelelor sociale. În același timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social și ele emerg ca urmare a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții. Actorii implicați În „negocierea simbolică” a rolurilor și politicilor În contexte organizaționale dispun de capitaluri (materiale, culturale, sociale) diferite și de capacități diferite de transformare a acestor capitaluri În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului este instituită de către actori (proprietari, manageri, forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică (politică - Holm, 1995 - vezi capitolul V.4) ce reflectă raporturile de putere dintre actori, dar, odată instituită, devine luată ca atare de către actori. Coerența câmpului legitimează o anumită structură socială a relațiilor dintre actori. Avem de-
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3, 14, 15, 21, 26) afectează în special teritoriul vaselor mici cerebrale, la nivelul ramificațiilor poligonului Willis, sau vasele mari cerebrale care emerg de la acest nivel. Dimensiunile variază de la câțiva mm la 2-3 cm. Morfologic, prezintă un perete subțire, translucid, de culoare roșie strălucitoare. Punctul de contact al anevrismului cu vasul de origine poate fi larg sau îngust; peretele arterial adiacent acestui punct
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
totodată, și în instrument al cunoașterii acestei realități, dar ideologia este, la rândul său, influențată de evoluția socială pe care o motivează. Iar această relație biunivocă este vizibilă pe întregul drum de la idei înspre practicile sociale și retur 12. Ceea ce emerge din această perspectivă este faptul că ideologia se manifestă, pe de o parte, la nivelul imaginarului social împărtășit de o societate și la nivelul practicilor instituționalizate (formal sau informal) ale acesteia, dar și la nivelul membrilor individuali ai comunității, grație
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de icoane de la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș. Descoperindu-și de cîțiva ani Înclinația către artă naivă, lucrînd cu real talent atît În ulei cît și În tempera, pe diferite suporturi (lemn, carton, pînză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei emerge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind În căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și personalizat, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1998) Curriculum specializat pe categorii de cunoștințe și aptitudini se focalizează pe îmbogățirea și aprofundarea competențelor, pe exersarea abilităților înalte, pe formarea comportamentelor specifice determinării performanțelor în domenii particulare de studiu. Curriculum subliminal emerge ca experiență de învățare din mediul psiho-social și cultural al clasei de elevi, al școlii, al universității. Curriculum informal derivă din ocaziile oferite de societăți educative nonguvernamentale, din mass-media, din viața muzeelor, a instituțiilor culturale, religioase, din viața cotidiană a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nu reprezintă nimic altceva decât formulări ale "valorilor morale ale libertății și egalității, indiferent dacă aceste valori (și modul în care ele sunt integrate într-o concepție a legitimității politice) constituie o parte a moralității politice - i.e., o moralitate care emerge în cadrul domeniului politic - sau sunt într-un anumit sens "anterioare" sau "externe" acestuia"1. Ca atare, "în urma unei examinări mai atente a justificărilor realiste ale legitimității, se dovedește că toate se bazează, de fapt, pe una sau mai multe valori
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
funcționarea Bursei, modul haotic de a funcționa al unei manifestații și diversele sale pervertiri cînd aceasta devine incontrolabilă. Acestea sînt semne pe baza cărora calculatorul, permițînd complexității să funcționeze și plecînd de la un anumit număr de reguli simple, face să emeargă e termenul actual consacrat un anumit număr de legi, de auto-organizări din care ne putem inspira pentru a înțelege mai bine complexitatea sistemelor în care sîntem noi înșine implicați. B.C. Nu percepeți unele pericole în realizările cercetătorilor din domeniile vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
combinație de semnificanți, a căror semnificație nu e decât un joc al intensiunilor ce eludează extensiunea, fie poate convinge printr-o inspirată sinteză între semn, sens și referință. Pledăm pentru un limbaj metaforic de tip peircean, ca produs estetic ce emerge din combinația semn-sens-referință, și mai puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și personalizat, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1998) Curriculum specializat pe categorii de cunoștințe și aptitudini se focalizează pe îmbogățirea și aprofundarea competențelor, pe exersarea abilităților înalte, pe formarea comportamentelor specifice determinării performanțelor în domenii particulare de studiu. Curriculum subliminal emerge ca experiență de învățare din mediul psiho-social și cultural al clasei de elevi, al școlii, al universității. Curriculum informal derivă din ocaziile oferite de societăți educative nonguvernamentale, din mass-media, din viața muzeelor, a instituțiilor culturale, religioase, din viața cotidiană a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
care nu numai condițiile concrete din mediul strict organizațional, al locului de muncă sunt cele care își pun amprenta asupra activității și comportamentului individului. Ca urmare a celor de mai sus, intervin următoarele categorii importante de medii stresoare, din care emerg sursele și factorii stresori: 1. Locul de muncă, caracterizat prin activitatea propriu-zisă și care incumbă: compatibilitatea sau incompatibilitatea angajatului față de natura muncii desfășurate; efortul depus și gradul de risc la care este supus; responsabilitățile asumate prin deciziile adoptate. Mai intervin
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Bryant, 1989): Aici, cercetarea este inițiată de ipotezele teoretice, care sugerează anumite probleme pentru cercetare. Cercetătorul trebuie să măsoare doar aspectele relevante din realitatea empirică, doar cele care trebuie testate. În acest model, relația este inversă: problemele de cercetat emerg din practică, din evenimentele ce au loc, nu din teorie. Sunt investigate, pentru a genera explicații (teorii) prin raționamente inductive. Agenda de investigații poate fi sugerată de teorie și practică deopotrivă. De obicei, temele nu se suprapun, fiind necesar un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]