1,266 matches
-
a proiectelor raționale, a calculelor pe termen lung. Dacă penuria de bunuri oferă o explicație satisfăcătoare pentru apariția cozilor, efectele microși macrosociale ale acestora rămân destul de dificil de decelat. În cele ce urmează, voi focaliza într-o primă parte condițiile emergenței cozilor în socialismul de tip sovietic, iar în a doua parte mă voi ocupa de unul dintre efectele acestora, și anume, contribuția la erodarea încrederii populației în regimul politic. Pentru realizarea studiului de față, am recurs la o suită de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interioară). Factorii de perturbare genetici sau ereditari, ca și consecințele unor maladii ale sistemului nervos central cu alterări de substanță cenușie implantează în interiorul structurilor factori care „îngheață” evoluția stadială a acestora. Nonevoluția structurilor modifică funcționalitatea intrastructurală și interstructurală, nepermițând diferențierea, emergența și specializarea. Consonanța sau coechilibrarea constituie, după principiile ciberneticii, indicatorul fundamental de măsurare a nivelului de organizare a sistemului psihic. În momentul în care se constată o asonanță sau un dezechilibru al sistemului, vom avea o altă formulă de organizare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează „emergența operei în biografie și a biografiei în operă”, criticul delimitează trei ipostaze ale poetului („diurnă”, „umbros-sălbatică” și „vizionară”), a căror combinatorie ar face din Rimbaud un „protagonist într-o piesă în care a jucat toate rolurile”, unic actor în spectacolul
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
omul secolului al XX-lea, îi apare, peste ierarhii și clase sociale, un incurabil inadaptat, cu echilibrul lăuntric devastat de efortul sisific pe care îl face în vederea alinierii la ordinea mereu în metamorfoză a lumii exterioare. Acesta este teritoriul de emergență al figurației învinșilor, pentru care P. manifestă o adevărată predilecție, începând cu protagoniștii elegiaci din Scrisorile unui răzeș și sfârșind cu cei mai cunoscuți eroi ai romanelor sale: sinucigașul Radu Comșa din Întunecare (I-II, 1927-1928), retrasul din lume Paul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
traiectul extrarenal. Se pot astfel decela absența totală sau segmentală a vascularizației (infarct renal, stenoza totală a arterei renale), trombozele venei renale, stenozele parțiale ale arterelor renale. în acest din urmă caz, pe lângă vizualizarea directă a stenozei arterei renale la emergența din aortă, pentru caracterizarea fluxului sangvin arterial renal sunt utile anumite măsurători (indicele de rezistivitate, indicele de pulsatilitate, raportul dintre viteza sistolică și cea diastolică, înclinația undei sistolice) care sugerează prezența unei stenoze (de obicei ostiale) de arteră renală. EVR
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică de o realitate cât se poate de fictivă/ și complet nelocalizabilă” (Loteria din Babilonia). Ultima schimbare notabilă, realizată în Poeme nerușinate (1993) și în Cartea mâniei (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), se concretizează prin emergența tematicii religioase, ca și prin tentativa de renegociere a pactului cu literatura. Pe de o parte, se înglobează un număr considerabil de „antipsalmi” (Cornel Regman), cu finalitate deopotrivă tragică și pamfletară. Chiar dacă trimiteri biblice apăruseră, în aliaj cu miteme grecești
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
doriți. Bernard - Ascultați-mă, mă deranjează că insistați astfel, dar nu doresc să vă cumpăr cartea. Mulțumesc, la revedere. (Bernard îl însoțește pe FrșdȘric, arătându-i că refuzul este definitiv). Acest joc de rol suscită numeroase comentarii însoțite, imediat, de emergența cognițiilor disfuncționale împotriva refuzurilor. Gândurile care ne împiedică să refuzăm sunt: - acest lucru va genera un conflict; - pentru a spune nu, trebuie să te justifici; - cine sunt eu pentru a spune nu? Terapeuții scot în evidență gândurile care ne permit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
În revitalizarea sociologiei l-a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdisciplinare către centre și institute de cercetare nou-apărute (NORC, Committee on Human Development, Industrial Relation Center, Committee on Education, Teaching, and Research in Race Relation, Family Studies Center etc.). (Re)cristalizarea unei orientări chicagoene clare nu a fost deloc simplă: emergența disputelor și rupturilor profesionale (de exemplu, reformiști versus inactivi din punct de vedere politic; cantitativ versus calitativ) și personale este caracteristică tranziției, departamentul lăsând impresia unor nuclee divizate. Chicago nu mai există ca o entitate de sine stătătoare, ci este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultă din expunerea comună la simptomele sociale și intelectuale ale procesului dinamic de destabilizare, ceea ce Înseamnă că este necesară concurența unor schimbări pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din Gianni Vattimo, Dialectică, diferență, gândire slabă, în traducerea Ștefaniei Mincu. Dezbaterea cu privire la canon și canonizare ocupă mai multe numere din 2001-2003 și abordează probleme precum noțiunea de canon literar, modul de funcționare al acestuia, la noi, în perioada interbelică, emergența unui „canon textualist”. Articolul inaugural al lui Marin Mincu, Canon și axiologie, face ordine într-un teritoriu lăsat pe seama defilărilor de revistă. Polemizând cu Gheorghe Crăciun, care disocia canonul optzecist de „valoare”, Marin Mincu acreditează ideea perenității criteriului axiologic în
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart în analiza sa consacrată schimbărilor intergeneraționale ale sistemelor de valori din 43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și principiilor modernității. Mai recent, spre sfârșitul secolului trecut, mai precis în ultimul său pătrar, s-au conturat însă cu claritate și distincție semnele unei noi tranziții, pentru că un nou tip de societate și economie se află în stare de emergență, iar cele vechi sunt pe cale de schimbare fundamentală. Este vorba despre „economia și societatea cunoașterii” sau, folosind alți termeni relativ sinonimi, despre „societatea postindustrială” (Daniel Bell), despre cea „postmodernă” (F. Lyotard, J. Derrida), „postmaterialistă” (R. Inglehart) sau pur și simplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiționale și sunt în expansiune tot mai rapidă. Informația și cunoașterea au devenit factori cruciali ai dezvoltării și creșterii economice, ai modului, stilului și nivelului calității vieții, mult mai importanți decât factorii clasici ai producției: banii, pământul, uneltele sau munca. Emergența a noi factori ai producției și a noi „capitaluri” În mod tradițional, economiștii clasici și neoclasici erau unanimi în a considera capitalul fizic împreună cu munca drept sursele fundamentale ale creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai mari. Implicația unei astfel de opțiuni este dublă. Pe de o parte, sursele private de finanțare nu se vor substitui celor publice, care oricum trebuie să crească și vor crește pentru a facilita expansiunea industriei academice solicitate de emergența economiei cunoașterii. Pe de altă parte, gestionarea bugetelor instituționale ale universităților se așteaptă să fie radical îmbunătățită, mai ales în condițiile configurării unei piețe europene a învățământului superior combinată cu piețele naționale și mai ales cu accentuarea cerințelor privind calitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizațională, când ne raportăm cu consecvență și interes la învățământul superior și la teoriile despre acesta. Numărul cercetărilor și lucrărilor din domeniu a crescut rapid în ultimul timp și este de așteptat ca, odată cu schimbarea universității, să asistăm și la emergența unui domeniu științific de maxim interes pentru analiza organizațiilor universitare tipice societății și economiei cunoașterii. Spre identificarea unor factori ai schimbării Factorii aleși pentru a explica schimbările din învățământul superior cred că ar trebui să aibă trei caracteristici: centralitate (să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și realizarea cooperării interuniversitare și cu companii comerciale. Denaționalizarea universităților consacrate și implicarea în proiecte regionale sau globale merg mână în mână și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii a universităților Efectele factorilor de schimbare invocați anterior sunt uneori convergente. Însă alteori ne apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alteia. Intenția mea nu este de a explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre postmodernitate, ci pur și simplu de a identifica sociologic simbolistica transformărilor și, pe cât posibil, de a explica sociologic emergența lor. Pentru aceasta, am propus o stadialitate a modernității de la cea inițiatoare a Iluminismului la modernitatea consacrării ce s-a întins până pe la sfârșitul secolului XX, aflându-ne acum în plină modernitate reflexivă. Modernitatea ar fi unică, iar stadiile ei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moderne, factorilor culturali (civilizație materială, răspândirea tiparului și circulația tipăriturilor, religie și organizare ecleziastică, ideologii, mentalități etc.) le este acordată o atenție specială, dat fiind rolul acestora în configurarea literaturii propriu-zise. Îmbinarea cultural-literar e abandonată începând de la ceea ce e numit „emergența literarului” (capitolul Primul val romantic - 1830-1840), considerațiile privind fenomenele extraliterare relevante pentru literatură fiind pentru epocile ulterioare țesute în substanța comentariului istorico-critic. Modalitatea de tratare aplicată e, dincolo de acest punct, unitară: pe epoci, curente și autori. Criticul nu se angajează
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Există însă aici o serie destul de consistentă de evenimente mici, care se produc de-a lungul întregii istorii recente (blocarea proiectului de asigurare a apei curente, susținerea echipei de fotbal, întâlnirile duminicale din fața bisericii etc.). Acestea vorbesc despre potențialul de emergență a unei culturi participative. Potențial a dovedit și Tomșaniul, însă, momentan, exprimarea acestuia este blocată de fragmentarea comunității în grupuri de interese organizate în jurul unor lideri locali. În fine, Hănești și Trifești prezintă caracteristici similare unei culturi a sărăciei vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
competențele cititorilor în stele. Este ironică și nevinovată opacitatea lui Tacitus (55-120 d.Hr.) față de începuturile mișcării creștine, care în mai puțin de trei secole avea să schimbe toată logica dezvoltării Imperiului Roman. Istoria e constituită din structuri stocastice, prin emergența unor evenimente anonime. Istoria confirmă fenomenologia donației, elaborată de Jean-Luc Marion. Ireductibilă la un lanț vizibil de cauzalități, reclamând mereu explicații complementare fără ca acestea să garanteze înțelegerea, istoria umană este marcată - ca și viața fiecăruia dintre noi - de ireversibilitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în ciuda unor semne izolate de reviriment, România nu a lichidat complet consecințele izolaționismului comunist, continuând să fie mai „specifică” decât este rezonabil și util. Așa se explică bizara carieră carpato-danubiană a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
interminabilului bellum omnium contra omnes (Hobbes)2. Tradiția anglo-saxonă în istoria liberalismului privilegiază, deși britanicii și americanii au oferit la rândul lor o gândire politică și morală liberală fără de care modernitatea ar fi greu de imaginat, o altă interpretare a emergenței modernității democratice. Conform acestei „lecturi”, piața liberă ar fi mecanismul necesar și (deseori) suficient pentru a construi societatea bună: „mâna invizibilă” guvernează singură fără greș „societatea comercială”, antrenând și asanarea ei morală - stimulând probitatea și punctualitatea, în orice caz; din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din nevoia de forță de muncă ieftină) la educație în limba maternă în școli publice obișnuite, cu binecuvântarea „multiculturalismului monoglot” (cum spune Matei Călinescu), obișnuit să lucreze exclusiv în limba engleză 20. Liberali ca Rawls își pun mari speranțe în emergența unui fel de consens palimpsestic, realizat prin suprapunere parțială a viziunilor și valorilor, sub constrângerile judecății (overlapping consensus) în democrațiile târzii, care ar face ca oameni și grupuri cu vederi și scopuri foarte diferite să ajungă la un fel de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]