1,271 matches
-
cu privire la vocația ei de cercetare. Ne propunem aici să parcurgem dinamica acestui câmp atât în orientările "pozitive", cât și în "breșele" și ezitările lui, atât în aporturile, cât și în eventualele devieri, a căror învățătură este, într-o situație de emergență, potențial euristică. Apare o primă întrebare: care sunt punctele de articulație între o întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media, ei au considerat că pot aduce o clarificare specifică în problemele societăților actuale. Antropologia în fața muncii Care sunt rațiunile unei emergențe atât de tardive a legăturii etnologie-întreprindere în Franța? Ce rupturi și ce blocaje pot explica faptul că etnologia franceză a "ocolit" într-un fel multă vreme întreprinderea, neîndrăznind să o abordeze direct? Importanța acordată fenomenelor economice și schimburilor materiale, tehnicilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de o parte, se impun regimurile de autoreferențialitate în plan cognitiv, pe de alta, acestea se hrănesc cu o heteronomie globalizată, implicând ideea că înțelegerea internă trece prin integrarea unei exteriorități pregnante, spectacularizate de la bun început. La un alt nivel, emergența unor noi tematici ale intimității universalizabile (prietenie, vis, credință, iubire etc.), parcelizarea și autonomizarea obiectelor de anchetă (SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în seria marilor conferințe internaționale care se țin de zece ani, de organizațiile așa-zise "nonguvernamentale", care ar trebui să emane de la "societatea civilă" și să o reprezinte pe aceasta în concurență cu statele și instituțiile internaționale 120. Ele arată emergența în spațiul mondial a unui militantism asociativ, care presupune unificarea și standardizarea unei piețe ideologice cu pretenții de rezistență la unificarea spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concurență cu statele și instituțiile internaționale 120. Ele arată emergența în spațiul mondial a unui militantism asociativ, care presupune unificarea și standardizarea unei piețe ideologice cu pretenții de rezistență la unificarea spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de forțele pieței; dizolvarea vechilor categorii nord / sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat / subdezvoltat, și înlocuirea lor cu un clivaj între "bogați" și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se traduce în două serii de manifestări materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie să-l percepem ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de autosubzistență, contextul material nu avea nicio existență obiectivă; raporturile umane erau directe, în vreme ce, în satul monetar, ele se înscriu în contextul material care servește oarecum drept
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
într-un fel aceste plante pe care le cultivă și pe care le îngrijește ani de-a rândul. Produsul și banii obținuți de aici se situează la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare nu numai că antrenează emergența unui context material corespunzător (plantația), dar este și principiul întregului proces de emergență și umanizare ale universului material, principiul întregii revoluții monetare. Exploatarea culturii de palmieri naturali este un mod de activitate neadecvat, chiar și atunci când e suprimat transportul uman
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îngrijește ani de-a rândul. Produsul și banii obținuți de aici se situează la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare nu numai că antrenează emergența unui context material corespunzător (plantația), dar este și principiul întregului proces de emergență și umanizare ale universului material, principiul întregii revoluții monetare. Exploatarea culturii de palmieri naturali este un mod de activitate neadecvat, chiar și atunci când e suprimat transportul uman (acest element negativ prin excelență). Într-adevăr, ea se situează într-un mediu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uman care își epuizează întreaga realitate în contactele directe dintre indivizii care îl alcătuiesc; există o codificare, o disciplinare a acestor contacte, iar totul stă în jocul raporturilor pe care persoanele le stabilesc între ele. Avem, pe de o parte, emergența persoanei, cu statutul, rolul, poziția ei în grupul familial sau în clasele de vârstă, iar pe de altă parte, reglementarea relațiilor între persoane. Nu vom insista asupra acestor fenomene care țin de etnologie (dar care, în mare parte, i-au
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de care se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
va face prima. În al doilea rând, ramurile arterelor coronare cu stenoze severe sau ocluzii vor fi graftate înaintea celor ce asigură circulația colaterală. În sfârșit, vasul ce urmează a fi graftat va fi ocluzionat ori de câte ori este posibil distal de emergența unei colaterale importante. Din punct de vedere al secvenței efectuării anastomozelor în cazul bolii multivasculare, primele graftate sunt vasele ce asigură irigarea peretelui anterior. Dacă se impune revascularizarea atât a unei artere diagonale, cât și a arterei descendente anterioare, primul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
urmare, la fel de "inocent" ca primul, iar al treilea și mai puțin (suprarealismul folosește procedee de asamblare cunoscute deja în paleolitic, dar ocupându-se cu atenție de ele). Statuetele cretane, de exemplu, nu urmăreau asemănarea mai mult decât figurile magdaleniene, iar emergența figurativă a întârziat în acest al doilea ciclu grec, secole, nu milenii. Fiecare ciclu spune totul, din ce în ce mai repede. El etalează toate potențialitățile imaginii, în aceeași ordine ca și celelalte și sub același titlu. Acesta ar putea fi, împrumutându-l de la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
discurs propriu și general despre artă. Detaliu deloc lipsit de importanță: arta ca fapt nu apare decât învelită într-o discuție despre artă. Nu se produce, practic, artă fără a produce, teoretic, o cronologie și o apologie a obiectului: dublă emergență care se realizează abia în secolul al XV-lea al erei noastre, în prima Renaștere. Suntem îndreptățiți să spunem despre greci că au fondat, în Occident, cunoașterea și zâmbetul (faraonii nu zâmbesc, iar soțiile lor n-au șolduri). Dar ei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca s-o numească, fiindcă nu aveau nevoie. Da, "pentru știință se spune epistemă", căci grecii au inventat aici și obiectul, și cuvântul. Numărul pi este necunoscut în Babilon sau Teba. În asta constă "miracolul", în emanciparea unui sistem, în emergența unei ordini logice independente de mituri și valori. Dar nu a existat o ruptură, în Grecia arhaică și clasică, între formele plastice și puterile de dincolo. Când un efeb este frumos ca un zeu, nu statuia lui este admirabilă, și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
epoca "idolului", creatorul imaginii nu apărea (acesta fiind chiar un criteriu). De la Paolo Uccello la Rembrandt, trecând prin Dürer, Giorgione, Botticelli și Rubens, cercetarea interiorului pare să progreseze odată cu investigarea exteriorului. Subiectivarea privirii, obiectivarea naturii: fața și reversul aceleiași monede. Emergența aproape simultană a panoramei și a autoportretului semnalează un salt înainte în demistificarea lumii. Da, peisajul este prețul vizual al unei desimbolizări a cosmosului, cu îngustarea sensului și distrugerea vestigiilor antice. Dar și cu o acuitate mai exigentă, fără concesii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noi forme fractale. Spre exemplu, cetățeni nativi francezi, dar panislamici (prin moștenire spirituală și genealogică), se simt marginalizați și revendică drepturi civice fundamentale ale civilizației de sorginte occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
caracterul înnăscut de sociabilitate a omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de structuri politice și comunicaționale fără de care societatea nu s-ar fi constituit. Altfel spus, care este rolul actual al conflictului și cum poate exista astăzi un contract social stabil, fie el explicit sau tacit? Mai mult, nu cumva profundele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care abordează schimbarea socială în epoca modernă, Daniel Chirot trage concluzia următoare: "paradoxul [lumii contemporane] constă în aceea că tensiunile internaționale, competiția dintre state și rivalitățile economice și politice sunt cei mai buni garanți ai progresului continuu. Ca atare, așa cum emergența erei moderne, raționale vine dintr-o lungă serie de conflicte de clasă nerezolvate în interiorul societăților occidentale, la fel și continuarea acestei ere este dependentă de conflicte internaționale permanente" (Chirot, 1986, p. 296). În condițiile dezvoltării paradigmei conflictualiste, curentul neomarxist oferă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales dincolo de laboratoarele științifice, comparabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul originii unicelulare a neoplasmelor: heterogenitatea fenotipurilor și genotipurilor maligne din tumorile de vârstă mai mare este consecința emergenței de subpopulații celulare, în care se produc treptat remanieri cromozomale din ce în ce mai profunde și mai extinse și se amplifică secvențe de nucleotide. Astfel, leucemia cronică mieloidă (granulocitară) are în faza inițială un marker cromozomal unic - cromozomul Philadelphia (Ph1), iar în faza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-urilor în HSR. În figura 23.1 se prezintă grafic HSR din cromozomii umani analizați în cancerele de sân și de ovar. Regula generală este că un număr crescut și o varietate numeroasă de cromozomi marker, însoțită uneori și de emergența echivalenților citogenetici ai amplificării genice (DM-uri și HSR-uri) pot fi interpretate ca semne ale unui stadiu avansat al progresiei tumorale și ca expresie a instabilității genomice, instalate pe fondul unui „zgomot genetic” evolutiv (Brodeur și colab., 1984; Gebhart
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a persoanei; - eminența demnității persoanei; - angajarea. Personalismul e văzut ca o emergență a societăților democrate, ca o constantă și o măsură a acestora. Mounier a scris și un Tratat despre caracter, în care istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea spațiului. Modelul westfalian al integrității teritoriale și al
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
graduale. Contrar lui Ciu-En-Lai care spunea că e prea devreme să judecăm revoluția franceză fiindcă abia au trecut 200 de ani de atunci, științele sociale trebuie să se aplece asupra prezentului. Dacă mutațiile contextelor sociale au jucat rol important în emergența crescândă a neregularităților, imprezibilităților și reorientărilor, trebuie ca și viziunile asupra acestor realități să se schimbe. Paradigmele evoluează"59. William Sewell trasează conturul unei "sociologii evenimențiale". Viața socială poate fi conceptualizată ca fiind compusă din nenumărate fapte (happenings) [...]. Majoritatea faptelor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]