5,930 matches
-
imperativ, acordul, Îi determină și conținutul. u alte cuvinte reunirea oamenilor În Societate nu e un act arbitrar, ci e un act care derivă În mod necesar din Însăși natura umană, și de aceea, nu are nevoie de nici o manifestare empirică de consimțire. Dacă acordul fundamental e obligatoriu pentru posibilitatea oricărei conviețuiri, tot astfel sunt obligatorii și celelalte acorduri, ce se Încheie pe baza aceleiași legi, oricare ar fi consimțământul lor particular, care poate fi oricât de variat. Întotdeauna trebuie să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acordului. Este valid pactul prin care Statele se pun de acord a se recunoaște și a se respecta reciproc Într-o societate de egali; e Însă o simplă iluzie a voi să derivăm validitatea acestui pact din existența unei voințe empirice În acest sens. O atare voință poate chiar lipsi În fapt, fără ca validitatea acordului să fie zdruncinată”. Filosoful nostru judecă, În continuare, Într-o manieră care favorizează, În felul său, Dreptul natural relevând viciile organice (de esență!) ale Dreptului pozitiv
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care nu poate să o nesocotească, fără ca prin aceasta să-și nege Însăși natura sa.” Așadar, există, În ordinea rațională, o Societate necesară a Statelor, constituită din obligația reciprocă de recunoaștere și coordonare. „Există, de asemenea, În ordinea istorică sau empirică o convingere general răspândită a acestei necesități, cu alte cuvinte un sens mai mult sau mai puțin obscur, dar Întotdeauna adânc, al obligativității coordonării internaționale. Această convingere juridică, care e reflexul pozitiv al acestei necesități de drept natural sau rațional
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
forța Coriolis, legată de rotația pământului și de plasarea șuvoiului de apă în emisfera nordică a planetei noastre, prin apropierea paralelei de 45 de grade, latitudine nordică, așa că îi trase o înjurătură scurtă în gând. Fiindcă iarăși, tot în mod empiric, meseriașul nostru observase că așa curge și se rotește apa, indiferent cât te-ai canoni tu la o instalație sanitară, iar dacă popa ar fi dorit să curgă drept-drept, atunci ar fi trebuit să-și amplaseze blestemata aia de cișmea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Pablo. — Folosit drept antenă pentru emisia În jurul insulei a undelor unui ecran de invi-zi bilitate! completă Bazil, Împleticindu-și un pic limba la ultimul cuvînt. E vorba de un zgomot electromagnetic care determină alterarea percepției prin modificarea senzațiilor și reprezentărilor empirice. Ce spun eu acum nu-s gogoși, există studii serioase pe această temă, n-ai decît să le citești. Dintr-o dată m-am relaxat, dîndu-mi seama că nu avea rost să contrazic un om beat. Era mai bine să-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a mângâiat pe Tigrișorul Petre, l-a ciupit ca să-l trezească din somn, l-a zgâlțâit încet, pe urmă zdravăn. Și a început să plângă. Pantof, nu Tigrișorul Petre. Cinci exemple sunt totuna cu cinci experimente și, în bună tradiție empirică, se pot lega într-un Moment filosofic (înrudit cumva cu emisiunea Moment poetic, de la radio). Ca o concluzie, nimic în Drumul Taberii nu era la voia întâmplării. Poate și în trecut, în negura istoriei, nu de pomană pandurii lui Tudor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spirituală și cea intelectuală. Din a doua categorie fac parte cunoștințele care pot fi căpătate doar prin învățătură, cum ar fi științele naturale, istoria, literatura, geografia... - Aha. - Din prima categorie, cea a educației spirituale, fizice și sentimentale, fac parte cunoștințele empirice. - Adică? am întrebat aprinzându-mi alte trei țigări. Popescu deschise o fereastră. - Adică nu poți învăța un bărbat sau băiat cum să iubească o femeie. Spiritual vorbind. Asta află el singur. Sau, ca să-ți dau un exemplu mai clar: când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și o productivitate a muncii mai mare, ajutând întreprinderile să adopte metode de producție mai eficace și să introducă noi tehnologii. Astfel, incitarea indivizilor să investească în capitalul uman și motivația întreprinderilor să investească în C&D sunt interdependente. Studii empirice au încercat să evalueze rolul jucat de evoluția nivelului de formare al populației în creșterea economică (pentru un tur de orizont, cf. Temple, 2001; Coulombe, Tremblay și Marchand, 2004), dar să măsori efectele educației și capitalului uman este dificil, mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cât anumite condiții economice, politice și sociale sunt reunite. Reiese că totuși contribuția capitalului uman la creșterea PIB-ului este de netăgăduit, chiar dacă subzistă o incertitudine în privința efectului său exact, din cauza neprecizărilor legate de măsurile econometrice. Aceste concluzii, teoretice și empirice în același timp, sprijină strategia afișată de autoritățile europene de a face din Uniunea Europeană "economia cunoașterii celei mai competitive și celei mai dinamice din lume" (Consiliul european de la Lisabona, mai 2000 și Consiliile europene succesive). În contextul actual de evoluție
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aspectul finanțare. Cu alte cuvinte, îmbogățindu-se, societatea nu are dorința de a consacra o parte mereu mai mare din venitul său sănătății, dar poate și mai mult cotiza și deci finanța mai multe cheltuieli. În marea majoritate a studiilor empirice, volumul PIB-ului pe cap de locuitor explică esențialul din evoluția cheltuielilor cu sănătatea (între jumătate și două sferturi) (pentru o vedere de ansamblu asupra acestor studii, cf. Missègue și Pereira, 2005). În fine, prețul îngrijirilor are impact asupra cererii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pernicios decât tirania, "pentru că nu tolera nici măcar acea ultimă verigă dintre despot și supușii săi, formată din mite și daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica mitei se dezvăluie în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puținele posibilități empirice de a regla și, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani și vasali, dintre cuceritori și cuceriți. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relației dintre seniori și servii acestora, a devenit și fundamentul relațiilor dintre cei aflați sub
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-ul de acum 13,7 miliarde de ani: unde își are originea, de ce și spre ce conduce? Asemenea majorității fizicienilor, și eu sunt convins că cele întâmplate în momentul t = 0 al fizicii rămân complet ascunse omului. Și chiar metodele empirice de semnificativă aplicație, prin rafinamentul lor (de exemplu experimentele conduse de către CERN la Geneva, Organizație europeană pentru cercetarea nucleară, cel mai mare laborator european pentru fizica particulelor elementare), nu vor permite descoperirea a ceea ce era înainte de acel moment. Marele secret
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mileniilor. Astăzi însă, mi se aduc obiecții deseori că întotdeauna s-a acționat și se acționează împotriva poruncilor. Eu zic că e adevărat, dar cum ar fi lumea dacă nu ar exista aceste porunci? Etica este mereu contradictorie în fața realității empirice, nu enunță "o stare a lucrurilor care există", ci "o stare a lucrurilor care trebuie să existe". Totuși, mi se pare mai important să ne întrebăm: cum este posibil, în situațiile actuale, ca normele etice să redobândească respect și susținere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
incapabile să ofere motivație empirico-matematică pentru o astfel de meta-lege naturală. Nu este necesar să fim kantieni pentru a recunoaște că răspunsul la întrebarea despre un superprincipiu "transcendent" (și în același timp "imanent") ce merge dincolo de orice tip de experiență empirică nu mai este de competența științelor naturale. Depinde doar de filozofie, dacă aceasta vrea să se ocupe de el. Altfel rămâne doar în cadrul religiei. În acest sens se înțelege cât este de stupidă și concluzia opusă, cum că din acest
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Pentru considerațiile noastre, într-adevăr, speculațiile cosmologilor ce produc modele matematice complexe asupra altor universuri și dimensiuni cu ajutorul computerului sunt irelevante deoarece, așa cum am ilustrat în cadrul cărții mele Der Anfang aller Dinge (2005) (Începutul tuturor lucrurilor), le lipsește contactul lumii empirice. Mi se par, dimpotrivă, demne să fie tratate cu maximă seriozitate reflecțiile asupra dimensiunii infinitului, care în matematică este constant prezentă, invizibilă și este introdusă în toate sistemele sale: orice număr se poate proiecta, multiplica și divide la infinit, lucru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care ne depășește și pentru care adjectivul "frumos" nu e de ajuns. Muzica ne permite să intrăm în "sintonie" cu o armonie superioară. Urme de transcendență Sunt cifre și urme care ne determină să imaginăm o realitate diferită de cea empirică, perceptibilă fizic și fiziologic. Urme care nu sunt în mod necesar perceptibile, dar care pot fi perceptibile: nu există o evidență care constrânge sau o transparență imperativă. Totuși mulți s-au străduit să facă vizibile experiențele fundamentale ale existenței umane
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să nu se țină cont de diferența fundamentală între religia mistică și profetică. Auzim deseori spunându-se că toate religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Teoria rolului social /116 3.2 Teoria stresului și a copingului /118 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ea are potențialul de a acoperi o mare varietate de cazuri și de a stabili profiluri ale copiilor adoptați și ale adoptatorilor lor, ceea ce constituie de fapt unul din obiectivele cercetării analizate. Partea a doua a lucrării prezintă propriile cercetări empirice ale autoarei, în număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lucrării prezintă propriile cercetări empirice ale autoarei, în număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aparținătorii acestora). Lucrarea analizată aici are atât o dimensiune exploratorie clară, realizată cu mijloacele cercetării calitative, cât și una explicativă, rezultată din analizele statistice complexe. Dintre numeroasele calități ale lucrării menționez: varietatea abordărilor teoretice dar și a designurilor de cercetare empirică; profunzimea analizei calitative, dar și a celei de statistică descriptivă și inferențială; bogăția documentării, a analizei teoretice și a definirii conceptelor; corectitudinea utilizării instrumentarului de lucru și valoarea practică a rezultatelor scoase în evidență. Profesor univ. dr. MARIA ROTH Cluj
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
alte analize ale literaturii de specialitate Rosenthal semnala o rată a întreruperilor cuprinsă între 10 și 15%, iar Barth și Miller 71 identificau o rată cuprinsă între 10 și 16%. Redăm de asemenea și o serie de rezultate ale studiilor empirice. Festinger 72 identifica o rată a adopțiilor întrerupte de 8,2% pe un eșantion format din familii care au adoptat copii cu nevoi speciale în New York, iar Barth și Berry 73, semnalau o rată a adopțiilor întrerupte, într-un studiu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii empirice realizate atât la nivel național cât și internațional, încercând totodată să identificăm acei factori care sunt asociați cu reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret, studiile arată că, în aproximativ 90-95
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
același timp cunoscând familia adoptivă, mama biologică dezvoltă mai ușor strategii care să o ajute să facă față sentimentului de pierdere, să-și gestioneze tristețea și durerea 157 și să se împace cu sine în urma plasării copilului 158. Majoritatea studiilor empirice tind să confirme beneficiile adopțiilor deschise pentru mamele biologice. De pildă, Fravel, McRoy și Grotevant 159 arătau prin studiul lor că, acestea continuă să perceapă prezența psihologică a copilului dat spre adopție în diferite grade, în diferite forme și cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se confrunte direct cu realitatea, indiferent cât de dură ar fi pentru a evita să trăiască într-o lume reală, pe de o parte, a familiei adoptive și una imaginara a familiei biologice, pe de alta parte 176. Rezultatele studiilor empirice. Grotevant și McRoy 177, respectiv Wrobel et al178, arătau prin studiile lor că, multe dintre temerile inițiale legate de adopția deschisă sunt nefundamentate. Copiii adoptați nu par a se confrunta cu dificultatea de a-și manifesta loialitatea față de cele două
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]