499 matches
-
Frege împotriva concepției lui Mill sunt suficiente pentru a exclude această concepție dintre alternativele reale ale pozitiviștilor logici. Considerăm însă că există un motiv mai puternic care i-a determinat pe pozitiviștii logici să nu propună o formă radicală de empirism. Problema nu este că o astfel de viziune li s-a părut de nesusținut datorită dificultăților legate de poziția lui Mill. De altfel ei ar fi avut la dispoziție, dacă ar fi dorit, o formă mai puțin naivă 56 de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Problema nu este că o astfel de viziune li s-a părut de nesusținut datorită dificultăților legate de poziția lui Mill. De altfel ei ar fi avut la dispoziție, dacă ar fi dorit, o formă mai puțin naivă 56 de empirism propusă de Helmholtz 57 și care nu a fost ținta unor atacuri atât de dure ca viziunea lui Mill. Problema este că o astfel de concepție nu ar fi fost foarte de ajutor în contextul încercărilor pozitiviștilor logici de a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe baza deciziilor pe care le luăm, din motive pragmatice, în legătură cu modul de a lega trăsăturile lui cu obiectele observabile." (DiSalle 2006b: 212). Se vede clar de ce, în această situație, este mai potrivită o concepție precum "convenționalismul" lui Poincaré decât empirismul lui Mill sau Helmholtz 59. De fapt, o astfel de concepție este cea pentru care și optează pozitiviștii logici 60. Ca și Kant, aceștia consideră că, pentru a fi posibilă cunoașterea științifică, trebuie să existe un cadru a priori constitutiv
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Newton la cea a lui Einstein, cu geometria euclidiană. 1.2.3.2. Frege Am văzut mai sus că pozitiviștii logici considerau că dispun, când vine vorba de statutul judecăților matematice, de două alternative: fie adoptă un tip radical de empirism, fie neagă că acestea ar fi informative. Ei resping prima alternativă, din motivele amintite în secțiunea anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă pozitiviștii logici o viziune fregeană asupra matematicii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în situația de a explica transformările care au avut loc în matematica și știința secolului al nouăsprezecelea și începutului de secol douăzeci, pentru pozitiviștii logici ar fi fost poate cel mai la îndemână să recurgă la o variantă radicală de empirism și să interpreteze înlocuirea teoriei lui Newton cu o teorie care se folosește pentru descrierea lumii fizice de o geometrie neeuclidiană, ca evidență în favoarea tezei empiriste că nu există adevăruri a priori, toată cunoașterea originându-se în experiență. Un alt lucru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
privim în contextul discuției din secțiunile anterioare. Noi nu aflăm, din răspunsul lui Field, de ce putem aplica matematica în știință cu atâta succes, ci de ce, din faptul că o putem aplica, nu trebuie să conchidem că este adevărată. Capitolul 5 Empirism și realism Întreg capitolul precedent a fost dedicat problemei aplicabilității matematicii. Am văzut că exista două feluri de a ajunge la această problemă apelând la rolul factorului estetic în matematică și indicând faptul că matematica are un obiect de studiu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care este nevoie pentru ca argumentul lui Russell să funcționeze. O altă problemă cu propunerea lui Russell ar fi aceea că fie revine la a spune ceva banal sau neimportant despre lume (Newman 1928), fie colapsează într-un tip tare de empirism (W. Demopoulos și M. Friedman 1985). Max Newman atenționează că, dacă pretindem că "singura atitudine legitimă în legătură cu lumea fizică pare a fi un agnosticism complet cu privire la tot în afara de proprietățile sale matematice" (Russell citat în Newman 1928:144), noi menținem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
deosebită relației dintre matematică și știință. Cred, totuși, că există o doctrină care, dacă este privită în contextul discuției din capitolul 4, poate părea mai atractivă decât a fost și pe nedrept, cred eu considerată. O astfel de doctrină este empirismul. De pe pozițiile unei astfel de doctrine, este destul de ușor să desființăm problema aplicabilității. Dacă, în formularea pe care am dat-o noi în secțiunea 4.7. acestei probleme, schimbăm ce am spus la punctul 1(a) astfel încât să reflecte o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
159, 161, 162 Cauchy, Augustin Louis, 64-66 Colyvan, Mark, 178, 184, 185, 186, 187 Cunoașterea matematică, 32, 33, 36, 38, 79, 116, 117, 160, 218, 239 Einstein, Albert, 16, 17, 70, 72, 75, 82, 83, 103, 105, 107, 109, 137 Empirism, 75, 76, 78, 79, 81, 82, 84, 93, 193, 199, 216 Erlanger programm, 60, 61 Factorul estetic in matematică, 21, 135, 137, 139, 193 Failibilitatea matematicii, 10, 20, 116, 120, 123 Fermat, marea teoremă a lui, 138, 139 Field, Hartry
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
făcută la începutul acestei secțiuni cu privire la importanța pe care a avut-o teoria relativității generalizate în raport cu concepția asupra matematicii a pozitiviștilor logici. 61 Astfel, ei "au susținut o poziție în întregime nouă care este la mijloc între kantianismul tradițional și empirismul tradițional." (Friedman 1991: 514). După Kitcher, aceasta nu este decât o altă manifestare a tendinței majorității empiriștilor de a adopta o viziune transcendentalistă (a se vedea nota de mai sus) și deci de a abandona naturalismul atunci când vine vorba despre
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Reichenbach 1936: 143); sau cea făcută de Philip Kitcher: "Având de-a face cu afirmația kantiană că natura adevărului matematic și a cunoașterii matematice relevă faptul că trebuie să existe o sursă specială, dar neempirică a cunoașterii matematicii, și găsind empirismul radical al lui Mill ca inacceptabil, empiriștii secolului douăzeci s-au îndreptat ușurați către articularea și apărarea de către Frege a tezei logiciste." (Kitcher 1979: 239). 63 Frege în Prefața la Grundgesetze, citat în Dummett (1991: 134). 64 "Pentru a mă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815. -----------------------------------------------------------------------166 167 APLICABILITATEA MATEMATICII CA PROBLEMĂ FILOSOFICĂ Introducere Prefață Introducere Statutul special al matematicii Pierderea statutului special Încercări de salvare a statutului special Aplicabilitatea matematicii Empirism și realism Bibliografie Index Résumé Summary
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a ajuns la concluzia că omul este la ora actuală cel mai mare dușman al naturii care-l hrănește și-l ocrotește. Acest lucru îl face prin: - exploatarea nerațională, de foarte multe ori excesiva, a resurselor naturale, și aceasta datorită empirismului, ignorării legilor de organizare și funcționare a ecosistemului; - utilizarea și introducerea în circuit a unor substanțe toxice sau a unor deșeuri greu reciclabile sau nereciclabile pe cale naturală; - crearea de ecosisteme artificiale prin obținerea cantităților necesare de diverse produse și aceasta
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
GÂND NOU, revistă apărută la Buzău, de la 15 octombrie 1933 până în mai 1934, sub direcția lui N. Niculescu și Const. Lupescu (patru numere). Încă din primul număr N. Niculescu pledează, în articolul Empirism critic, pentru „o critică productivă”. După ce se ocupă într-un articol de editarea lui Eminescu (2/1933), el încearcă o prezentare de sinteză a noii concepții estetice promovate de Benedetto Croce (4/1934). Ca poeți și prozatori sunt prezenți Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287141_a_288470]
-
abis, abyssus abyssum clamat! căldură în compartiment, s-a relaxat ea, higrometrul cel mai sensibil la căutătură, un deget pe pulpa dreaptă, către prieten, mimică reținută, disperarea singur cod actualizare, tot ce poate fi bun la un sistem teoretic este empirismul lui! INTERVENȚIE ÎN TEXT Cf. Einstein, teoria descrie ceea ce putem observa, octombrie 2007. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT discipolii fanatici, aplicațiile lui grotești, spirală de puncte roșii turnurile gemene în termocentrala Bacău, pămîntul zbicit de noapte se face bătătură de case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pașcani, în stația Iași: neașteptat adik adevărat, din apă închipuire omenească, cele mai bune metafore acelea pe care le știi, iaca mă duc acasă! încă nu, luna trecută nu! spărgînd semințe umflată de roșu, haina buretoasă ca și la mine, empirismul incredibil din cetatea disimulată în el, Veghea lui Roderick Usher spre Siret așează și vorbirea, cade și ea ninsoare, cetate pentru oameni, aveți liber? da, da, stați acolo! adverbul urnit din loc, stai la autogen, da' nu-mi pasă! eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și în sociologia gustistă (...). În cercetarea realității, independent de forma sub care aceasta are loc, orientarea științifică, marxist-leninistă este hotărâtoare. Pierderea din vedere a conținutului ideologic al metodelor de cercetare nu are nimic comun cu marxismul, împinge spre subiectivism și empirism, creează teren teoriilor idealiste. Institutului de cercetări economice îi revine o mare răspundere în orientarea corespunzătoare, bazată pe învățătura marxist-leninistă, a cercetărilor monografice. Analiza profundă, multilaterală a monografiilor efectuate de secția de cercetări monografice din institut, analiză care a întârziat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociologice privind colectivele de muncă socialiste (echipe, brigăzi etc.) reclamă elaborarea, de pe poziții marxiste, a unei teorii sociologice a micro-colectivelor, teorie care, după părerea sa, poate să utilizeze critic experiența dobândită în acest domeniu de sociometrie. Acesta, cu condiția îndepărtării empirismului și subiectivismului caracteristice microsociologiei, care prezintă realitățile psihice dintre oameni (cercetate în cadrul unor grupuri mici) drept relații sociale hotărâtoare pentru ansamblul vieții sociale. Amintim aici și interesul stârnit de referatul colegului nostru M. Cernea, în care era prezentată ipoteza cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dispune într-o anumită epocă. Abia teoriile de "compromis" au mai atenuat din aceste dezbateri animate, susținând că ființele umane dețin atât cunoaștere înnăscută, cât și dobândită. O altă mare dezbatere a problemei originii cunoașterii este aceea dintre raționalism și empirism. Potrivit raționaliștilor, sursa principală de cunoaștere este facultatea omului de a raționa și numai prin această cale adevărurile despre realitate pot fi înțelese. Prin urmare, se poate defini raționalismul ca teorie în care există un izomorfism între rațiune și realitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
umane de a înțelege lumea. De aceea, realitatea este, pe de o parte, cognoscibilă, iar pe de altă parte, omul dispune de putere rațională capabilă de această cunoaștere. Potrivit empiriștilor, sursa de cunoaștere este experiența; John Locke (1632-1704), considerat părintele empirismului modern, a gândit că întreaga cunoaștere provine din experiența omului care se confruntă cu realitatea, iar David Hume a continuat cu susținerea acestor idei, după el termenul "experiență" referindu-se la senzațiile fizice obișnuite care se concretizează în "întipăriri" mentale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
odată cu provocarea epistemologică a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai mare a secolului al XX-lea. Prin noua disciplină științifică cibernetica se respingeau canoanele pozitivismului, empirismului logic și materialismului dialectic și se introducea în discursul științific și în teoria cunoașterii conceptul de "telelologie", care considera capacitatea comportamentului unui sistem natural sau artificial, viu sau neviu, de a se finaliza de-a lungul timpului. Problemele determinării, transformării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
46, 51-62, 64, 107, 137, 142, 147, 153, 156, 160, 174, 188, 196, 221, 273, 327, 350, 352, 354, 384, 408 Dilema securității, 96, 97, 98 Doctrina militară, 209, 210, 354, 369, 372, 373, 375, 424 Echilibru de putere, 90 Empirism, 35 Epistemologie, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 29, 31-35, 49, 51, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Epistemologie constructivistă, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
din cauza conformației laringelui și faringelui. Apariția limbajului ar data așadar de vreo cincizeci de mii de ani cel mult. în spatele acestor tentative zadarnice de a atribui baze organice simple unor activități intelectuale complicate recunoaștem o gîndire orbită de naturalism și empirism. Cînd unei teorii îi lipsesc observațiile care ar putea să o fundamenteze - ceea ce este cazul aproape întotdeauna -, ea le inventează. Această tendință de a travesti afirmații gratuite în date experimentale ne duce înapoi în timp cu cîteva secole, căci ea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
poată fi reintegrați În straturile „normale” ale societății. În ceea ce privește reprimarea delincvenților, Banu susținea că „acțiunile represive trebuie Înlocuite aproape În totalitate cu măsuri de igienă socială care sunt exprimate În crearea de instituții corecționale”104. Accentul pus de Banu pe empirism mai degrabă decât pe considerații teoretice se reflectă și În metodologia folosită pentru a enumera problemele de igienă rasială. El folosește adesea date statistice referitoare la aspectele cantitative și calitative ale sănătății românilor, pentru a putea realiza o comparație cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
IDEE, TEORIE, DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn / 21 1.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) / 22 Capitolul 2. OBIECTUL CUNOAȘTERII ECONOMICE / 25 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ / 25 2.2. PRIMELE
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]