818 matches
-
Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției. Malformațiile fetale se pot evidenția la naștere sau mai târziu: Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie, retinopatie Auditive: hipoacuzie, surditate Cardiace: PCA, SP, miocardită Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nou-născutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apărute la sugari sunt cauzate de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de laborator nespecifice evidențiază leuco-neutropenie. Diagnosticul etiologic este confirmat de identificarea ADN uli viral prin PCR sau de teste serologice (imunofluorescență, ELISA). Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5-a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm bronșic, tulburări psihice sau neurologice. Diagnostic Diagnosticul tusei convulsive trebuie suspicionat clinic la copii cu accese caracteristice de tuse
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm bronșic, tulburări psihice sau neurologice. Diagnostic Diagnosticul tusei convulsive trebuie suspicionat clinic la copii cu accese caracteristice de tuse paroxistică, la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă. Complicații Atrofia testiculară și azoospermia apar relativ rar după orhita urliană ( 5/1000 cazuri), deși oreionul este frecvent considerat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremități reci, senzație de sete, melenă. Perforația intestinală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
laborator au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după mai multe criterii: patogenice, evolutive, localizare. 11.2 Epidemiologie În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
după proceduri neurochirurgicale este crescut pentru bacili gram negativi enterali după craniotomie și pentru stafilococi după shunturile pentru hidrocefalie sau chimioterapie intrarahidiană. Se consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru hidrocefalie sau chimioterapie intrarahidiană. Se consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
discrete ale LCR de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la contacții pacienților cu meningită meningococică cu: Rifampicină 600mg bid x 2 zile sau doza unică de Ciprofloxacină (750 mg), Azitromicină (500mg) sau Ceftriaxonă (250mg). Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
contacții pacienților cu meningită meningococică cu: Rifampicină 600mg bid x 2 zile sau doza unică de Ciprofloxacină (750 mg), Azitromicină (500mg) sau Ceftriaxonă (250mg). Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
doza unică de Ciprofloxacină (750 mg), Azitromicină (500mg) sau Ceftriaxonă (250mg). Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mg), Azitromicină (500mg) sau Ceftriaxonă (250mg). Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]