327 matches
-
interne întreținute de această "problemă romană", pe atunci încă arzătoare (la ceremoniile de la Sfîntul Petru, atunci cînd Pontiful apărea pe Sedia gestatoria, mulțimea îl saluta prin strigăte repetate de "Trăiască papa rege"...). Papalitatea luase atitudine în favoarea revendicărilor muncitorești într-o enciclică răsunătoare și directive date clerului din regiunile industriale din Lombardia și Piemont. Leon al XIII-lea era numit Papă al muncitorilor. Dezvoltîndu-se cu ușurință în Germania, grație partidului catolic (pe care lupta sa victorioasă împotriva lui Bismark și a Kulturkampf-ului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale). Documentele de arhivă constituie (alături de enciclici și de colecțiile de publicații supuse analizei) principalele surse ale cercetării noastre, în condițiile în care subiectul lucrării nu a mai fost tratat, până în acest moment având așadar un grad ridicat de noutate (în Occident există numeroase lucrări referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii asupra comunității catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră a vizat un subiect cu totul nou și de aceea, abordarea sa a îmbinat metodele modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii asupra comunității catolice din România și a rolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pontif din acel moment a avut-o dacă a fost adeptul unei abordări moderne, sau tradiționale 50. După Conciliu Vatican I, s-a continuat pe o interpretare extensivă a autorității pontificale, completată de exercițiul expansiv care s-a dezvoltat prin intermediul enciclicilor, ce au devenit tot mai numeroase și cu referire directă la aspecte nu doar teologice, ci și etice și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției Bisericii în perioada pontificatului său. Teza regalității lui Cristos a cunoscut o conceptualizare sub aspect teologico-juridic, exprimată în enciclica Quas primas 52. Ideea de bază a conceptului era aceea că adevăratul rege trebuia considerat Cristos (nu doar în sens metaforic, ci și în sens specific). Această regalitate implica o stăpânire nu numai în ordinea spirituală, ci și asupra realităților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau de acord cu ideile răspândite de L'Avenir. Din cauza presiunilor, în noiembrie 1831, Lamennais a cerut ajutorul Romei. A fost primit de însuși Papa Grigore XVI, în luna martie a anului următor. La 15 august 1832, Papa a promulgat enciclica Mirari vos63, în care principiile inspirate de mișcarea lui Lamennais erau aspru judecate, în mod special indiferența religioasă și libertatea de conștiință, fără a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inspirate de mișcarea lui Lamennais erau aspru judecate, în mod special indiferența religioasă și libertatea de conștiință, fără a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui a durat puțin. În 1834, enciclica Singulari vos64 a pus sub semnul îndoielii chiar teza cărții sale Parole d'un croyant, deoarece contesta doctrina catolică apărată în Mirari vos și datoria de fidelitate față de principi 65. În opoziție cu L'Avenir, exista o altă publicație franceză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și ai societății pentru a atrage mulțimile, un loc fruntaș este ocupat, fără
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
măcar o zi fără să publice sau să multiplice tot mai multe cărți necurate, reviste și foi volante înțesate cu minciuni, calomnii și cuvinte viclene"112. Sfântul Părinte a experimentat intransigența statului italian liberal aflat în formare și a publicat enciclica Quanta cura113 și documentul Syllabus. În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf. Părinte în ceea ce privea ideologiile moderne, iar Syllabus cuprindea o listă de 80 de propoziții blamate, fiecare dintre ele fiind împrumutată din diverse documente publicate anterior 129. El afirma despre presă: "Este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf. Părinte în ceea ce privea ideologiile moderne, iar Syllabus cuprindea o listă de 80 de propoziții blamate, fiecare dintre ele fiind împrumutată din diverse documente publicate anterior 129. El afirma despre presă: "Este fals că libertatea civilă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizeze și să se definească adevărurile esențiale ale credinței, în așteptarea venirii lui Iisus 143. Papa Pius X a acționat împotriva modernismului pentru a îndepărta pericolul umanizării religiei (lipsind-o de revelație). Din acest motiv, în septembrie 1907 a promulgat enciclica Pascendi dominici gregis, în care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili, care era o listă de 65 de propoziții condamnabile, extrase din scrierile a diverși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili, care era o listă de 65 de propoziții condamnabile, extrase din scrierile a diverși teologi. În anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Il cittadino (Brescia) sau L'Ordine (Como) publicat la început de trei ori pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru calmarea spiritelor 221, deși chiar el impulsionase acțiunea jurnaliștilor printr-o enciclică adresată episcopilor italieni în 1882 (Etsi nos)222; în rândurile ei, îi încurajase pe ziariștii catolici să-și apere cu seriozitate principiile religioase, chiar de-ar fi fost nevoiți să facă acest lucru în mediul public în care lucrau. Alte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reforma electorală. În 1923, o parte din PPI, influențată de retorica naționalistă, s-a arătat dornică de a colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Il Lavoro Fascista (Roma), secundat de La Gazzetta și Il Popolo di Roma. "Acțiunea Catolică" a fost sprijinită de L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica. Guvernul a interzis congresele universitare catolice și au fost desființate numeroase sedii ale instituției catolice. Enciclica Non abbiamo bisogno (29.VI.1931), în care s-a expus situația "Azione Cattolica", a condamnat fascismul, iar Sfântul Scaun a apărat independența instituțiilor sale238. Într-un final, dorind să evite o confruntare directă, Mussolini a permis apartenența la mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Le Monde se axa pe subiecte culturale și de politică externă, iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire 130.000, Le Soir (ziar comunist din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut față de mass-media în general și pentru presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]