330 matches
-
Deprez: primele încercări de transport a electricității 1884 Legea sindicatelor 1885 Congresul de la Berlin Zola: Germinal 1886 Legea Goblet, a laicizării învățămîntului primar 1886-1889 Criza bulangistă 1887 Primele automobile Peugeot 1890 Primul zbor cu avionul al lui Clément Ader 1892 Enciclica lui Leon al XIII-lea asupra Ralierii Convenția militară franco-rusă 1895 Constituirea Africii Occidentale franceze Auguste și Louis Lumière inventează cinematografia 1898 Pierre și Marie Curie: lucrări privind radioactivitatea 14 ian. "Acuz" de Émile Zola: afacerea Dreyfus 1901 Legea asociațiilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reglementeze tehnica aflării zilei Paștelui. Biserica Alexandriei a fost însărcinată de Sinodul I ecumenic să comunice anual episcopilor din întreaga creștinătate data pascală. Datorită reputației științifice în domeniul astronomiei, Patriarhia din Alexandria comunica, pe de-o parte, data Paștilor prin enciclici speciale, iar pe de alta, începerea postului. Sfântul Ioan Cassian precizează că momentul răsăritului soarelui avea un mare rol în fixarea începutului slujbelor bisericești. Acest fapt demonstrează că cel care stabilea aceste date trebuia să aibă cunoștințe temeinice despre mersul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a reafirmat c] activitatea sexual] în cadrul c]s]toriei trebuie s] fie înfrânat] și decent]. Pentru reformatorii protestanți, procreația a r]mas principala funcție pozitiv] a sexului. Poziția romano-catolic] fâț] de sex a fost reafirmat] de nenum]rate ori în enciclicele Papilor Leon al XIII-lea (1880), Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și în Declarația Vaticanului cu privire la anumite întreb]ri referitoare la etică sexual] (1975): sexul este permis din punct de vedere moral doar dac] apare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reunit tot ceea ce face parte din teatru: entrée, simfonii, minuete, rigaudons, arii pentru o singură voce, duete, coruri, acompaniamente de tamburi, trompete, corni, oboaie, viori, flaute. O adevărată capodoperă a mondenității. Și astfel de mărturii sunt foarte multe. 5.4 Enciclica „Annus qui”, de Benedict al XIV-lea Pe parcursul secolului al XVIII-lea, abuzurile s-au înmulțit: abandonarea cântecului latin medieval, invazia muzicii teatrale și instrumentale; superficialitatea și mondenitatea execuțiilor exhibiționiste (afirmarea soliștilor vocali și a instrumentiștilor); înlocuirea textelor liturgice oficiale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care, după bula lui Ioan al XXII-lea, este documentul cel mai important în materie de muzică sacră. Atentă la fenomenele timpului său, enciclica este o descriere interesantă a situației liturgice-muzicale a barocului târziu, în care sunt
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care, după bula lui Ioan al XXII-lea, este documentul cel mai important în materie de muzică sacră. Atentă la fenomenele timpului său, enciclica este o descriere interesantă a situației liturgice-muzicale a barocului târziu, în care sunt tratate diferite teme de muzicologie liturgică și este prezentată o analiză istorică, în vederea unor concluzii serioase și echilibrate. Problemele muzicale diagnosticate sunt cele care au ieșit deja
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
impune”. 6.3 Conciliul Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al VI-lea din constituția Sacrosanctum Concilium
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al VI-lea din constituția Sacrosanctum Concilium, din cadrul ultimului conciliu ecumenic, Vatican al II-lea (1962-1965). Acesta reafirmă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
încet la mânie, bogat în indurare și fidelitate.” (t.n.) Această calitate a divinității este însă mult mai frecvent 228 exprimată pe tot parcursul Vechiului Testament de substantivul ƒese:, cu un conținut semantic foarte bogat, îndelung studiat de specialiști. În enciclica să Dives în misericordia, Papa Ioan Paul al II-lea sintetizează astfel concluziile exegeților: ... termenul ƒese: s...ț indică o atitudine profundă de bunătate. Când ea se stabilește între doi oameni, aceștia sunt nu numai binevoitori unul față de altul, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
5; 86,13), în răscumpărarea din păcat (Ps 25,7; 51,2 etc.), fidelitate în respectarea legământului indiferent de atitudinea poporului său a omului. De folos în acest sens sunt și asocierile lui ƒese: cu alte atribute divine: citatul din enciclica papala menționa deja ƒese: we-‘emeÖ, dar mai exista și hesed we ’emón"h (Ps 88,12; 89,3; 92,3), ƒese: mišepa” ó te:"q "h, „milostivire și dreptate” (Ier 9,23; Ps 101,1), “Ä> w"-ƒese:, „bunătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
va fi necesar să ne angajăm pe deplin pentru o „globalizare a solidarității”, în respectul și atenția față de demnitatea celui de lângă noi, mai ales față de cel mai expus și marginalizat. PERSOANA ȘI CONȘTIINȚA CREȘTINĂ ÎN CONCILIUL VATICAN II ȘI ÎN ENCICLICA VERITATIS SPLENDOR Introducere În viața cotidiană a multor persoane se poate observa o oarecare lipsă de reflecție și de confruntare critică, curajoasă, în raport cu problemele societății actuale, care încearcă să ia proporție și să se impună într-o măsură tot mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
doilea loc legătura obiectivă care obligă subiectul moral. În acest context, conștiința apare ca o expresie a individualității și a geniului personal, și nu ca expresie a raportului imediat cu adevărul moral care transcende persoana. 2.2 Conștiința morală în enciclica Veritatis splendor (1993) Enciclica V.S., „așteptată îndelung”, reprezintă o culme a domeniului moralei pentru faptul de a fi trasat itinerariul post-conciliar al teologiei morale. Noul context este descris ca o „punere în discuție, globală și sistematică, a patrimoniului moral, bazat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care obligă subiectul moral. În acest context, conștiința apare ca o expresie a individualității și a geniului personal, și nu ca expresie a raportului imediat cu adevărul moral care transcende persoana. 2.2 Conștiința morală în enciclica Veritatis splendor (1993) Enciclica V.S., „așteptată îndelung”, reprezintă o culme a domeniului moralei pentru faptul de a fi trasat itinerariul post-conciliar al teologiei morale. Noul context este descris ca o „punere în discuție, globală și sistematică, a patrimoniului moral, bazat pe concepții antropologice și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
preceptelor sale; intervenția Magisteriului în materie morală este numai pentru a îndemna conștiințele și fiecare va urma apoi, în mod autonom, alegerile sale de viață; dubiul asupra legăturii dintre credință și morală. Se cuvine să aruncăm o privire asupra conținutului enciclicei. În prima parte, pagina inspirată din evanghelia lui Matei schițează spațiul ideal de întâlnire cu Cristos, în care se poate auzi răspunsul la întrebările morale fundamentale asupra binelui de făcut și asupra perspectivelor de perfecțiune pentru cel care observă poruncile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în Cristos și obligația lor de a aduce rod în iubire pentru viața lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie spiritul acestei enciclici. Enciclica distinge între cele două voci ale conștiinței morale: „vocea legii” și „vocea lui Dumnezeu”, exaltând-o pe cea dintâi și punând-o pe un plan secund pe cealaltă. Formularea conștiinței ca „sanctuar al omului” i-a făcut pe unii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Cristos și obligația lor de a aduce rod în iubire pentru viața lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie spiritul acestei enciclici. Enciclica distinge între cele două voci ale conștiinței morale: „vocea legii” și „vocea lui Dumnezeu”, exaltând-o pe cea dintâi și punând-o pe un plan secund pe cealaltă. Formularea conștiinței ca „sanctuar al omului” i-a făcut pe unii să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
riscurilor de a amesteca și de a confuziona”. Credem că răspunsurile la problemele morale se pot găsi privind valorile și normele și, în același timp, privind spre chipul persoanei care înseamnă chemare, fragilitate și sărăcie. CONCEPTUL DE LEGE NATURALĂ ÎN ENCICLICA HUMANAE VITAE Introducere După mai bine de patruzeci și cinci de ani de la publicarea enciclicii Humanae vitae, credem că este necesară o lectură atentă și critică pentru a pune în lumină soliditatea, dar și validitatea ei actuală. Scopul nostru este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pot găsi privind valorile și normele și, în același timp, privind spre chipul persoanei care înseamnă chemare, fragilitate și sărăcie. CONCEPTUL DE LEGE NATURALĂ ÎN ENCICLICA HUMANAE VITAE Introducere După mai bine de patruzeci și cinci de ani de la publicarea enciclicii Humanae vitae, credem că este necesară o lectură atentă și critică pentru a pune în lumină soliditatea, dar și validitatea ei actuală. Scopul nostru este să facem o analiză a fundamentelor care stau la baza ei și susțin argumentele în favoarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ei și susțin argumentele în favoarea demnității persoanei umane și a vieții sale, dăruite în mod continuu și abundent de Dumnezeu. În cazul nostru ne interesează modul în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac obiectul poziției doctrinale a Magisterului se referă la schimbările din interiorul societății, fapt care determină în mod inevitabil schimbări la nivelul raporturilor dintre persoane și, prin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Orice om care se simte îmbogățit de istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv”. Pentru a ne apropia tot mai mult de înțelegerea conceptului de lege naturală în enciclica Humanae vitae, vom face referire la discursul actualului Papă Benedict al XVI-lea, „Către participanții congresului internațional promovat de către Universitatea Pontificală din Lateran, cu ocazia celei de-a 40 a aniversări a enciclicii HV”, 10 mai 2008. În conținutul acestuia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de înțelegerea conceptului de lege naturală în enciclica Humanae vitae, vom face referire la discursul actualului Papă Benedict al XVI-lea, „Către participanții congresului internațional promovat de către Universitatea Pontificală din Lateran, cu ocazia celei de-a 40 a aniversări a enciclicii HV”, 10 mai 2008. În conținutul acestuia am identificat două afirmații care ne interesează in mod deosebit. În primul rând, Papa reamintește că legea naturală stă la „baza recunoașterii adevăratei egalități între persoane și popoare [...] recunoscută ca izvorul din care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
referire”. În al doilea rând, el atrage atenția asupra importanței vieții umane și asupra salvgardării persoanei care pretinde o „adeziune deplină la legea scrisă în inima oricărei persoane”. Prin urmare, dacă citim cu atenție izvoarele pe care se fondează aceeași enciclică, există un adevărat dialog între enciclicile care fac referire la doctrina lui Toma de Aquino (nota nr. 9 - Cf. S. Thom., Sum. Theol. I-II, q. 94, a. 2 - asupra preceptelor legii naturale) și documentele Conciliului Vatican al II-lea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imutabile, în cazul nostru este imutabil „ceea ce pentru noi este natural, deoarece aparține aceleiași noțiuni de om” (de exemplu, omul este un animal). În schimb sunt mutabile „lucrurile care urmează natura” (de exemplu dispozițiile, acțiunile). Este de menționat că insistența enciclicii asupra legii naturale se bazează pe raportul dintre lege și înclinațiile naturale. Teologul dominican consideră că înclinația este o „lege înscrisă în profunzimea oricărei ființe, în mod strict legată de forma acesteia” (omul este rationalis naturae individua substantia). Instanța care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spre un mod nou de a fi. Acest fapt demonstrează că omul este o ființă culturală care „prin umanitatea lui este chemat să dezvolte din punct de vedere istoric o cultură în care să-și exprime creativitatea libertății sale”. În ce privește enciclica H.V., autorul francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al naturii umane ce contrazice viziunea personalistă a Conciliului Vatican II. În orice caz, el își dă seama că în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]