2,623 matches
-
au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
particulară, specifică. K. Jaspers distinge în evoluția bolii psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, după care se poate retrage, fiind urmată de o restaurare completă. Atacul este o fază de foarte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, după care se poate retrage, fiind urmată de o restaurare completă. Atacul este o fază de foarte scurtă durată, care constă, de regulă, dintr-un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
completă. Atacul este o fază de foarte scurtă durată, care constă, de regulă, dintr-un simptom izolat ce provoacă o dezordine a personalității. El este o manifestare comună pentru o mare diversitate de procese patologice. Perioada este faza de origine endogenă care revine cu regularitate periodică, la intervale egale de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu regim protejat etc. În toate situațiile mai sus descrise, igiena mintală poate contribui în mod direct și eficient la realizarea acestor deziderate, care în final privesc întreaga societate. Se impune depistarea precoce a bolilor psihice, în special a psihozelor endogene majore, schizofrenia și PMD, cu instituirea tratamentului de specialitate și supravegherea dispensarizată a acestei categorii de bolnavi. Se vor institui măsuri de psihoprofilaxia suicidului, a manifestărilor devenite agresive, măsuri de educație școlară, familială și socială. Se vor face propuneri pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din aceste considerente sunt tratate împreună de igiena mintală, deși, așa cum am mai arătat, constituie entități net diferențiate. Principalele măsuri de psihoigienă care se iau în aceste situații trebuie să aibă în vedere dacă este vorba de modificări de tip endogen, legate de o anumită predispoziție constituțională, sau mai există cazuri similare în familiile acestor bolnavi ori, dimpotrivă, dacă este vorba de modificări de tip exogen, legate de situații conflictuale, la care indivizii dezvoltă manifestări de tip reactiv, depresiv, anxios sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
muncă. Alte forme de terapie sau recuperare a bolnavilor nevrotici sunt cura sanatorială, milieux thérapie, ameliorarea condițiilor de muncă, ameliorarea condițiilor de viață în familie și comunitatea umană, redarea încrederii în propriile forțe, recâștigarea sentimentului demnității umane. Recuperarea în psihozele endogene În cazul psihozelor, evoluția procesuală și gravitatea clinică a simptomelor, precum și potențialul invalidant crescut ne fac să privim cu o deosebită seriozitate problema recuperării. Evaluarea stării de deficiență psihică va consta din următoarele: examenul clinico-psihiatric, examenul psihologic de evaluare psihodiagnostică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a simptomelor, precum și potențialul invalidant crescut ne fac să privim cu o deosebită seriozitate problema recuperării. Evaluarea stării de deficiență psihică va consta din următoarele: examenul clinico-psihiatric, examenul psihologic de evaluare psihodiagnostică și ancheta medico-socială a bolnavului. În cazul psihozelor endogene, deficiența psihică se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o a treia caracteristică a riscurilor indică legătura indisolubilă dintre acestea și orașul contemporan. Majoritatea victimelor catastrofelor provin din mediul urban, concentrarea oamenilor și activităților pe spații restrânse făcând din orașe locuri eminamente vulnerabile la oricare agent perturbator exogen sau endogen. În ceea ce privește numărul de victime, în ultimii 35 ani, circa 87% din pierderi sunt datorate fenomenelor naturale, împărțite aproape in mod egal între cele climato-hidrologice și cele geologo geomorfologice, restul de 13% relevând evenimente extreme de origine tehnologică (Grozavu, 2007). Catastrofele
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
sau reducerii acestora fac să apară strânsa lor intrepătrundere cu orice formă de dezvoltare socio-economică și numeroasele legături organice pe care industriile și tehnologiile noi le țes cu urbanul. Cauzelor mai degrabă exogene ale hazardelor naturale, li se opune caracterul endogen al riscurilor industriale, fapt cu atât mai evident pentru intreprinderile de producție sau de stocare încorporate în țesătura urbană. Atenția publicului este mai ales focalizată asupra evenimentelor catastrofice, însă limitarea doar la studiul acestora ar duce la inconvenientul ocultării riscurilor
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
perfuzie cu ser fiziologic; monitorizarea semnelor vitale; administrarea de oxigen; solicitarea asistenței de specialitate. Insuficiența suprarenală acută este, de multe ori, prima manifestare a unei insuficiențe suprarenale cronice în situații în care este necesară eliberarea unor cantități crescute de glucocorticoizi endogeni (stres, infecții, traumatisme). Ca tratament: întreruperea tratamentului stomatologic; stabilizarea unei căi venoase; monitorizarea semnelor vitale; administrarea de 200 mg Hemisuccinat de hidrocortizon i.v.; dacă TA maximă este peste 100 mm Hg, se transportă pacientul într-un serviciu de specialitate
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
special mucoasa tractului digestiv de acțiunea mecanică a alimentelor; protecție față de acțiunea agresivă a germenilor microbieni (intră frecvent în compoziția unor antibiotice cum ar fi streptomicinele, neomicinele); glicuronoconjugarea și acetilarea reprezintă modalități de luptă a organismului față de unele substanțe toxice endogene sau exogene; participă la formarea bolului fecal prevenind astfel apariția constipației acest rol este îndeplinit de fibrele alimentare reprezentate de celuloză, hemiceluloză și pectină compuși prezenți în legume, fructe și cereale. Alimentația bogată în glucide este urmată de folosirea acestora
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
Osteocalcina sintetizată de osteoblasti și odontoblasti este o proteină dependentă de această vitamină iar proteina ce conține acid carboxiglutamic, sintetizată de osteoblasti, participă la formarea matricei și a cartilajelor. Vitamina poate fi obținută din sursă alimentară, dar există și sursă endogenă, fiind sintetizată de flora intestinală de putrefacție. Alimentele bogate în vitamina K sunt legumele verzi, varza, conopida, tomatele, ficatul, carnea și gălbenușul de ou. Vitamina K de sinteză este toxică determinând apariția hiperbilirubinemiei. (Voichita Hurgoiu). Vitamina B 1 sau tiamina
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
al enzimelor ce intervin în procesele de decarboxilare, reacții esențiale pentru metabolismul glucidelor. De asemenea, vitamina este esențială pentru transmiterea influxului nervos, mai ales la nivelul sistemului nervos periferic. Vitamina poate fi obținută din sursă alimentară, dar există și sursa endogenă reprezentată de sinteza realizată de microorganismele prezente la nivelul colonului. Alimentele bogate în vitamină sunt carnea, laptele, ouăle, cerealele și legumele. Vitamina B 2 sau riboflavina intră în structura enzimelor (flavin mononucleotid și flavin-adenin dinucleotid) ce participă la metabolismul intermediar
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
B 6 si al fosfaților, ce determină sinteza vitaminei PP din triptofan precum și sinteza vitaminei B 12. Sursele alimentare de vitamina sunt reprezentate de ficat, rinichi, peste, lapte și brânzeturi, ouă și unele legume (soia, mazăre, varză). Există și sinteza endogenă asigurată de microorganismele tubului digestiv. Vitamina B 6 sau piridoxina joacă rol de cofactor în activitatea a peste 100 de enzime ce intervin în metabolismul proteinelor, în cel al neurotransmițătorilor (dopamina, serotonina, histamina), în sinteza hemului și încorporarea fierului în
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale față de bolile somatice și psihice 36. Modelele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care considera bolile psihice ca afecțiuni ale personalității. Un alt aspect semnificativ care se impune în această epocă este reprezentat prin transferarea ideilor cuprinse în „teoria degenerescenței” în „concepția endogenetică” a etiologiei bolilor psihice, acceptată fără rezerve în cazul psihozelor endogene. b) Etapa psihiatriei biologice se caracterizează prin tendința de a explica originea și dinamica tulburărilor psihice prin conexiunea lor cu procesele fiziologice ale creierului, dându-se în felul acesta o fundamentare neurofiziologică și morfopatologică a bolilor psihice. Faptul s-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai în măsura în care aceasta explică geneza fenomenelor psihice morbide, motiv pentru care vom prezenta acest aspect într-o manieră sintetică. Din punct de vedere etiologic bolile psihice sunt de două categorii: boli exogene - care recunosc o cauză exterioară personalității - și boli endogene - a căror cauză există ca o stare potențială, sau ca o „dispoziție latentă” în însăși structura și dinamica personalității umane. În cazul afecțiunilor psihice exogene, cauzele externe care pot produce tulburări psihice sunt grupate în următoarele: 1) Factori fizici externi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene, cauzele care produc starea de dezechilibru psihic se află în „interiorul” sistemului personalității reprezentat prin „dispozițiile” acesteia, de ordin constituțional, către un anumit tip de boală mintală. La baza endogenității tulburărilor psihice stă „endonul” pe care H. Tellenbach l-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]