9,846 matches
-
bună și dezvoltată bibliografie din arealul Odă (în metru antic), dec. 1883, de Mihai Eminescu, sursă literaturii și culturii popoarelor lumii.evidentă de inspirație pentru Iorga. Tonul imperativ al istoricului cugetător în subtilități literare și filosofice face ca ideea întregului enunț să se desprindă dintr-un tragic asumat. Poemul eminescian, cu inegalabilul vers - „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, rămâne un cutremurător vaier de iubire neîmplinită. La Eminescu, trei forme verbale derivate de la a crede, a învăța, a muri, însoțite
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
a doua jumătate a secolului al XIX în Principatele Unite și apoi în Regat în perioada modernizării României. Deși am dat un răspuns mai amplu la timpul cuvenit interpretărilor Dv. asupra fenomenului românesc, textul ce îl semnați această dată cuprinde enunțuri mult prea radicale ca să nu provoace controverse, poate chiar luări de atitudine. Cele ce susțineți au ca premisă o idee formulată apodictic: pentru istoria românilor, „Carpații despart Orientul de Occident atât fizic, cât și spiritual, social-politic”. E o afirmație gravă
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
mai întâi, că în 1054 Marea Schismă a produs „anatemizarea reciprocă” a Constantinopolului și Romei, dar, așa cum se știe, ea, Roma, s-a despărțit și de celelalte trei patriarhii creștine, nu doar de aceea bizantină. Departe de adevăr este și enunțul după care „în 1214 cruciații refac pentru scurt timp unitatea creștină”. Dar ei au „refăcut-o” dărâmând zidurile de apărare ale Constantinopolului, prădând și chiar ucigând locuitori. Actele lor de barbarie au pregătit o severă breșă în ocuparea ulterioară de către
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
dorințe, iluzii, vise - toate frumos îngemănate într-un buchet de versuri line, de o sensibilitate aparte, un mănunchi de versuri fine, care vorbesc de la sine” - spuneam, în Prefața semnată la primul volum, “Din petalele sufletului meu”. “Candoare, sinceritate, simplitate în enunț dar multă lumină și culoare în imaginile redate fac să sclipească și visele frumoase și dezamăgirile, și bucuriile și durerile pentru că - nu-i așa? - o tot repet, poeta este învingătoare și cuvântul ii este biruință” - spuneam, in Prefața celui de-
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
explic eu despre istoria acestei țări, nu găsesc ei în manualele editate! mai spuse cu indignare Georgeta. - Și la mine la matematică este același lucru, doamna Zbihli. Manualele sunt redactate de toți neaveniții. Multe dintre probleme sau exerciții sunt cu enunțurile greșite sau nu au nicio finalizare logică. Ajunși în stația de tramvai, înainte să-și ia la revedere de la colegul său, Georgeta i se destăinui parcă cu jenă: - Domnule Condurache, scuzați-mă, dar tare aș fi vrut să mai discut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
eu. Ad calendas graecas salvere? -Cum niciodată? Ai... -Quo usque tandem, Catilina, abutere patientia nostra? rostii printre dinți și cu bărbia-ndoită mult-mult a îndărătnicie, a dezamăgire. Apoi, căutând o ieșire din autodeconspirare, îl certai că prea des repeta vorbe, enunțuri... Iarăși se mulțumi să mă privească doar. Îmi făcu apoi un semn de La revedere! și-nchise Messenger-ul. Declicul îmi răscoli nu atât urechile, cât sufletul... Deplângeam nevoia-mi de a fi consolată, dar faptul că-ntrerupsese comunicarea mă stârnea la plâns
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
să li se oglindească viața în public, asemenea prospectului unei mașini sau reclamei unei mărfi. Ei mi-au dat avântul să scriu eseuri în ce îi privește, să nu înșir date ce nu fac decât o prezentare în ani și enunțuri a unei vieți de om, nu o dată trasând ruta lui de la culme la decădere! Citiți cărțile cu și despre personalități. Veți observa că majoritatea sunt pline vârf cu obișnuitul plictisitor. Toate sun cărți tip CV. E drept, unii artiști au
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
alimentele de bază ale culturii noastre (de la cele scrise de mână, cu o caligrafie școlărească, până la cărți de bucate și almanahuri). Colecția de semințe și, mai ales, pâinea - aliment cu puternică încârcătură simbolică - rețin atenția, ipostaziate divers și integrate unui enunț coerent și fascinant al expunerii, încheind periplul vizitatorului într-un spațiu originar, reconstituit cu întenție problematizantă însă, ca o breșă în timp și spațiu, ca regresie ab originae. „Dincolo de ușă începe timpul ! Îndrăzniți !” Este îndemnul insolit cu care una dintre
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
receptarea lui. Astfel, s-a mizat pe un vacuum spațial care nu întrerupe relaționările, ci lasă timp de constituire a lor. De asemenea, pereții, colorați cu nuanțe pale, uneori dând senzația de nefinisare, devin spații active, susțin fotografii care continuă enunțul inițiat de obiectele expuse, prelungindu-l și în spațiul bidimensional. În consecință, atmosfera creată se refuză convenționalului, constituind o viziune modernă a spațiului muzeal, așa cum o concepuse același Horia Bernea: „În muzeografia actuală, obiectul este obligat să funcționeze într-un
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Înțeleg că definițiile de mai sus sunt numai explicații de cum să folosim cuvântul. Eu, prostul, așteptam o definire a semanticii cuvântului și eventual extinderea sa. DEFINÍȚIE, definiții, s. f. Operație de determinare a însușirilor proprii unui lucru, unei noțiuni etc.; enunțul prin care se exprimă această operație. ◊ Expr. Prin definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. - Din fr.définition, lat. definitio. SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
abecedarelor. Zic: „Herr Bundesminister, mesajul României către Europa Unită este următorul - la noi în țară, abecedarul se tipărește în peste zece limbi!”. Și fiindcă știu că unui german trebuie sa-i traduci în sistemul lui de concepție ceea ce înseamnă acest enunț, am fost și mai explicit: „Asta inseamna ca la noi în țară există tot atâtea sisteme școlare în care limba de predare nu este cea românească, ci limba maternă a copilului. În Parlament, domnule ministru, sunt 19 etnii reprezentate, caz
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
endogenă, rod al unui sfert de veac de cercetări efectuate în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române, vine să deschidă acces spre studiul intensiv de morfologie și de sintaxă al limbajelor abstracte în sculptura modernă și contemporană, spre explicitarea enunțurilor încifrate în forma plastică. Hermeneutica endogenă a sculpturii abstracte urmărește reconstrucția mesajului subiacent creației unui artist prin cercetări intensive ale principiilor și mijloacelor de expresie specifice operei studiate, creației per se. Prelegerea se dorește a semnala miza unor evaluări ale
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
o face Anton Chigurh din No Country for Old men ( 2007) al fraților Coen, chirurgical, aseptic, implacabil, cu sistem filozofic - și enunțînd o altă frază memorabilă: "Singura moralitate într-o lume crudă e șansa." Chiar și numai cu aceste două enunțuri nu ne mai aflăm deloc în confortabilul desen animat (de cele mai bune intenții) cu Superman sau un Spiderman de ultimă generație cu costumul smolit pentru a ilustra o edificatoare luptă interioară. Nu lipsesc nici momente de acest fel în
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
și se reped să dea pumni, palme, ghionturi. Se desfășoară astfel, minute în șir, un fel de balet repetitiv, cu mișcări sacadate, în care personajele sînt împiedicate de mascați să lovească mai tare, se smucesc și îmbrîncesc, urlînd cam aceleași enunțuri, demarcate de interjecții și întretăiate de bip-uri. Eroii joacă un rol care le este desigur familiar, dar care devine artificial prin exces: fac eforturi ca scena să țină cît mai mult, răcnesc toți odată, cît mai strident, astfel încît
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
cărții. Cum să ne raportăm, stilistic, la un astfel de epilog împiedicat, care nu onorează o carte cursivă în planul întins al argumentării: "Dacă, întrebându-ne cine a fost Eminescu, așteptăm un răspuns perfect - o formulă identitară ca sistem de enunțuri univoce riguros închis, aidoma unei definiții -, cădem în eroarea mamei idolatre. Pretenția de a intra în posesia unui asemenea Adevăr disprețuiește șansa Ťce ni s-a datť: atingerea cu Celălalt într-o Ťclipăť încălzită de bunătate și milă. Ea devine
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume tip tradițional de „lectură” (a operei închise în semiologia tradițională corespondentă) la alt tip de enunț. Și anume, de la element la relație-element. Dacă am nota cu [MT] cardinalul mulțimii totale a punctelor spațiale înseriate și scalate în toate dimensiunile-spații ale obiectului muzical, relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
totale a punctelor spațiale înseriate și scalate în toate dimensiunile-spații ale obiectului muzical, relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al formării discursului muzical în noua ordine.) Discursul muzical va deveni locul privilegiat de enunț al intersecțiilor de relații dintre parametrii constitutivi ai domeniului, enunț actualizat prin acțiune volitivă, fiind vorba de structurări de relații între cel puțin două elemente ale mulțimii MT. Ne plasăm într-un alt domeniu de definiție a operei și a
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
ale obiectului muzical, relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al formării discursului muzical în noua ordine.) Discursul muzical va deveni locul privilegiat de enunț al intersecțiilor de relații dintre parametrii constitutivi ai domeniului, enunț actualizat prin acțiune volitivă, fiind vorba de structurări de relații între cel puțin două elemente ale mulțimii MT. Ne plasăm într-un alt domeniu de definiție a operei și a limbajului muzical, interpretului revenindu-i o funcție diferită în rostirea
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
cea afectivă, emoțională (îngeraș) sau, dimpotrivă, la funcția de depreciere ironică (reportăjel, vi-luță). Diminutivele sînt mijloace de atenuare și de aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
afla la guvernare, brutăriile trebuie să producă fără oprire o pâine care să nu dăuneze grav sănătății. Asta încă n-ar fi nimic dacă, mai departe, doar la o răpide ochire, n-ai constata că "documentul" e o aglomerare de enunțuri foarte principiale, într-o limbă de lemn aurit, fără alt cusur decât acela de a fi lipsite de orice conținut concret. Și consecutiv, firește, astăzi ca și alte dăți, cu o eficiență nulă. Vorbe. Dovadă lipsa de ecou a evenimentului
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
a știut să gestioneze cu dibăcie relația dintre obiectele și evenimentele sonore și modul de perpetuare al acestora. Compozitorul, spre deosebire de moda postmodernismului de nuanță hermesiană, nu numai că pune în discuție, problematizând anume ceva, ci chiar afirmă, dincolo de orice îndoială, enunțuri categorice. Este felul lui de a fi actual și autentic. Să fii consecvent! Jaques Lacan definește postmodernismul prin prisma dedublării ce implică multiple rupturi în lanțul semnificațiilor (dedublarea identificându-se în arta sunetelor cu pastișa și colajul). Pe de altă
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]